KorAP: Find »[drukola/base=apus & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...348 >

8,699 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

care și-a trimis lucrarea unei reviste din Hexagon. A primit-o înapoi, adnotată: "Nu există această limbă". Și adaptabilii proliferează. Profa "de veche", Eva Rogojan, regretă că nu-i mai catolică literatura de care se ocupă; mai sincronă cu "apusul romanic"; mai necunoscătoare de limbi slave. Se fac avansări (Dai un ban, da' face!), pe bază de cărți apărute în 3-4 exemplare. Rețeta? Se culeg informații albe, se mixează cu unele după noul șablon și iese volumul necesar. Improprietăți de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

apărea la crepuscul adeseori, în copilărie. Sau poate numai străbunicului lui îi apărea, nu-și putea aminti exact. Se spune că străbunicul a dispărut într-o zi prin acea fereastră săpată în cer, dincolo de linia orizontului. A dispărut lent, la apus, ca și cum n-ar fi existat niciodată. Cel de-al treilea, cu o apariție de om tânăr, fusese vizitat de o camarilă de îngeri, chiar înaintea unei operații foarte dificile. Erau, probabil, toți îngerii invocați în rugăciunile lui de copil. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
morții care ar fi putut fi motivele reacțiilor ei. Camera ei de dincolo O lumină difuză se instalase în camera ei, o lumină foarte albă a zorilor care n-ar fi răzbit altădată prin fereastra ei, pentru că era orientată spre apus și casa era întunecoasă, cu streșinile mari ce o înconjurau ca o pălărie, cu acoperișul țuguiat ce nu lăsa lumina să pătrundă nici în cele mai însorite și limpezi zile. Toate lucrurile erau în ordine, la locul lor, numai că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
nevoie într-adevăr s-o mai privească. Când îl întâlnea, îi întorcea mereu profilul ferm, cu ochii pierduți în zare. Doar umerii bogați, depărtați și strălucitori îi zâmbeau din mulțime, doar ei păreau s-o recunoască printre pasagerii îngrămădiți la apus, pe punte. Ochii lui de azur, statuari, văzuți mereu din profil, ca cei ai iguanelor, întorși parcă de la lume, priveau absent peste întinderile de ape. Santiago este precum Lonely George, un exemplar rar, uitat în timp și proiectat în modernitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
cauți rolul tău. Îl joci așa cum crezi tu de cuviință sau cum vezi la ceilalți. E alegerea ta. Și rolul e numai al tău. Apus de soare în Abadiania. Semnele anotimpului De pe terasa "Casei de Dom Ignacio" poți urmări miracolul apusului. Printre straturile de nori, soarele strecoară arteziene de lumină. La limita orizontului, lumina devine roșiatică; soarele cade lent ca un balon. De sub vălul subțire de nori i se reliefează globul perfect, ca o eclipsă. Pare că se ridică lent deasupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

Fiecare luntre dispunea de un capac bombat, care avea să etanșeze conținutul pe parcursul drumului fără pulbere. Sutele de mii de ambarcațiuni încărcate cu grâu și miere de albine fierbinte așteptau, cu capacele ridicate, fecioarele. Ca la un semn a venit apusul, când soarele își luă rămas bun, fluturându-și eșarfele însângerate. Și fetele au urcat în bărci. Capacele au fost trântite cu zgomot și ferecate. Se auzeau gemete și strigăte înfundate, monoxilele se clătinau de zvârcolirile trupurilor, dar mulțimea era atentă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
751 mm coloană de mercur. Revizui în gând dotările indispensabile întreprinderii sale: zbaturi, foreză, coardă elastică, parașutele de frânare, pernele de aer cu gonflare automată. Timpul se opri și odată cu el Mioara făcu primul popas. De pe terasamentul obosit privi în apusul straniu câmpul de oase umane. Pe tăblițe negre scria cu vopsea albă: Necropola nr. 1 M1 adâncime 165 cm, cap: fragment de calotă și bucăți din membrele superioare întinse pe lângă corp. Le stropi cu apă neîncepută și Mioara se încarnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ambrozia zeilor și atunci n-avea să combine puțină flacără din focul de paie al iubirii care se credea torță olimpică, puțină învolburare din Dunărea ce fornăia la 200 m la vale, un vârf de cuțit din ocrul soarelui la apus, sidef de cer, pe care Any îl așternea pe unghiile de la mâini, pe cele de la picioarele butucănoase preferând praf de stele, iar pe pleoape, supărarea cărămizie a Lunii folosită de Hugo de multe ori și pentru versurile lui Prunilă, ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958

CAP. I Întâia mare iubire În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic. Ajuns În apogeu de arc, soarele simți pentru prima dată chemarea de a se opri o clipă În centrul amiezii și

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
fața ei plină de coșuri, au declanșat un potop de alte lacrimi fierbinți, cutremurându-i sufletul până seara târziu. Copilul urmărea, prin cioburile multicolore, mica sa bogăție câștigată cinstit, cum Soarele Își continua neîntrerupt drumul, rotindu se de la răsărit la apus, și creștea fără să țină seama de trăirile, patimile ori interesele celor mari, cu sufletul său curat, potopit de Întrebări -puse sau nepuse despre șoriceii cenușii și cu mustăciore fine, cu care se Întâlnea adesea, speriindu-se reciproc și alergând

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
chiorâș, cu teamă și respect, având de data aceasta și rolul de schimbător de viteză; Va nu mai alerga pe mal ci pășea prin iarba deasă cu atenție și teamă, ferinduse cu mare grijă de racii fioroși, negri verzi. La apusul soarelui, Ochenoaia făcea un semn pe care fetele, sleite de puteri, `l așteptau de multă vreme, ieșeau la mal, culegeau peștii și racii aruncați pe mal, și după ce-i orânduiau la locurile stabilite, răsturnau cu mult interes tot peștele, găleată

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
din „liuleaua personal meșterită” din lut de oale, arsă și jumălțuită verde Îi adresa, cu o jumătate de gură, un „tămâia mătii”, greu de definit din punct de vedere sentimental. Și totuși, În fiecare zi, soarele străbătea de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, iar băiatul Înainta prin Începutul său de viață, trăind la cele mai Înalte dimensiuni noutățile și, Între realitate și Închipuire, realiza

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
mătușa, dar la toată dragostea sa de nepoțel de nici patru ani-jumate parcă se mai adăuga ceva ... Să fi fost a doua mare iubire a sa? CAP. III - A treia mare iubire Și totuși, În timp ce soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, viața lui Va acumula experiențe mai bune sau mai triste, aduna luni și ani și se depăna Împreună cu Aneta, bunica Ileana

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
oleacă de noroc cu băietu’ lu’ Darie din Șăpti draci, tocmai acolo diparte să se ducă?! Au trecut alte zile și nopți, care mai de care mai cenușii pentru Va și, În timp ce În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, copilul Înzestrat cu puterea de a depăși gri cenușiul din viața sa găsea resurse pentru a se bucura de tot ce

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
cea de-a treia mare iubire a sa? CAP. III - A patra mare iubire Pentru toate aceste Întâmplări cât și pentru cele care urmează sau ținând cont de toți și de toate, În fiecare zi, soarele străbatea de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum, mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, iar la timpul cuvenit, soarele a dăruit acelui colț de țară o splendoare de primăvară foarte bogată, dacă nu material, cu

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
În mare taină după cel mai Îndepărtat deal vizibil se stingeau Încet-Încet, lăsând amurgul Începutului de vară să cotropească locurile și sufletele siretenilor care după o grea zi de muncă aveau atâta nevoie de binecuvântata odihnă. Era momentul când spre apus rula un film regizat și jucat de un pictor nepământean, film ce oferea iubitorilor de frumos o vastă succesiune de forme și cromatici În mișcare, dorind parcă să demonstreze continuu că „Viața bate filmul!”. Nici un penel sau aparat de fotografiat

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
o drese: L-aș lua, mamă, să spună În locul meu dar ...de dincolo de gard! Alișpranchi, nene Ioani, spuse copilul În semn că a Înțeles aprecierea poeziei, dincolo de aluzia glumeață. Și totuși, soarele care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, În acea dimineață răsărise și se Înălțase de „o suliță pe cer” și Soarele ca un excelent șofer ceresc era atent

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-l pe copil Încă din ziua când acesta rostea cu disperare „Va mamicaaa!” Îl ajuta din Înaltul cerului, iar „băiatul lu Vasâli a lu’ Ghiorghi a dascălu”, când se Închina se Întorcea cu fața către soare, chiar dacă acesta era la Apus, prefăcându-se că uită direcția hogeagului casei mă’șii Domnica, aceea indicată de bunica Ileana, care se supăra și nu putea Înțelege cum de Valerică Învață și reține poezii lungi și uită În care parte este Răsăritul. Realizând că În

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
boii și caii cu care oamenii contribuiau forțat la „baza materială a gospodăriei colective”, Victor cedase căruța cu cei doi cai și a fost „ales” În funcția de magazioner al GAC. Soarele, care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, s-a ridicat În vârful picioarelor și a privit ca peste gardul vecinului, o frumoasă parte a Văii Racovei. Poate cea

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
părinți, din considerente de securitate), fata privindu-l Într-un mod necunoscut de Va, netezindu-și rochițica roz cu flori vișinii, iar el copleșit de Încă o neîmplinire greu de suportat! Soarele, care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, `n pofida adevărului cosmic, Își vedea tot mai rar și doar În răstimpuri mici-mici prietenul său cu ochi mari și căprui, doar În recreații

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
succes cu „papucii”, niște stârlici din stofă groasă, pentru care Maricuța era recunoscută În cinci-șase sate. Odaia, singura locuibilă, avea două paturi În care dormeau toți. În cel mai mare „Însurățeii” și În cel mic elevii, unul cu capul la apus și celălalt cu capul la răsărit. Părinții tot la fel, dar câteodată un copil „cunoscător” mai surprindea o rotire la o sută optzeci de grade a unui părinte mai Îndrăzneț. La masa de dimineață, Înainte de a merge la școală, Marinița

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
ierte! când În urma plângerilor depuse de Maria, aceasta Îi spunea lui Victor: Numa’ tu cu bătăile tale ai nenorocit femeia și copchilu’ ista, pe care l-ai ologit pe viață! Și totuși, În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, viața merge Înainte, cu bune și rele, cu Împliniri și necazuri și În fiecare zi memoria, universul afectiv și gândurile sunt

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

năpraznic la Bran. // Dinspre Caraiman / Nicio o erecție solară.“ (Ninge la Bran, I) Nici unui alt poet nu i-a mai trecut prin cap să compare răsăritul soarelui cu o erecție! Ne întrebăm, îngroziți, cu ce anume ar putea fi comparat apusul... Totuși, nu excentricitatea reprezintă predilecția lui Dorin Almășan. Sigur pe sine, voios, poetul înoată de cele mai multe ori în largul unei filozofări ieftine. Confesiunile și reflecțiile sale seamănă cu cele care pot fi auzite în câte un compartiment de tren, când

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
singurul care reacționează astfel. Ceilalți cititori ai catrenelor sale, dimpotrivă, se întristează. Cele mai multe dintre epigrame se referă la situații particulare, din Galați, și n-au deloc umor: „Domnului Valeriu Valegvi: Tot v-ați dat cu presupusul / Cam pe unde e apusul / Și sincer m-am întristat / Că umblând, v-ați dezumflat.“ Ce e de râs în asta? „Colegei Cezarina Adamescu : Dacă-mi spune numele ceva, / La telefon m-ați întrebat odată / Și v-am răspuns cu nu. Și așa / Am obținut

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
și păguboasă: „Maternitățile de clei / Apar ca necazurile după / O ploaie / De smoală.“ „Noi, toți, ne cunoaștem de mici, / De când, în calitate de zmeie, / Știam să punem ochii pe cruce.“ „Și dacă buzele tale cu gust de buzunar fierbinte / Știu să aprecieze apusul dezbrăcat, / Înseamnă că a meritat să-ți spun toate astea!“ etc. Urmează proza, de o prețiozitate rebarbativă: „O chemare și-a întâlnit ecoul dincolo de cortina ruptă dintr-o neatenție minoră a răsăritului, care și-a permis luxul de a închide

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]