793 matches
-
acesta este punctul de vedere al USL Arad în ceea ce privește strategia de viitor în domeniul sănătății. Reprezentanții partidelor care compun Uniunea Social - Liberală cred că propunerile lor ar aduce un beneficiu mai mare cetățenilor Aradului. La sfârșitul săptămânii trecute consilierii județeni arădeni au votat un studiu de prefezabilitate care prevede identificarea soluțiilor financiare pentru construirea unui nou spital județean în comuna Șagu. Citește și:
USL Arad vrea spital municipal şi nu judeţean () [Corola-journal/Journalistic/24667_a_25992]
-
și milioane de ani, pare... "un obiect" atât de rar, o invenție atât de stranie, încât face să te oprești din drum, ca să-l contempli. * Apă și oțel. Două pasiuni. Apa-i viața. Celălalt element, modelarea metalului, atât de caracteristică arădenilor... se constată numaidecât pe străzile așa de îngrijite... Ringuri, rastele de fier, migălos făcute, cu o pedanterie, cu o manie de gospodar, unde, lângă asfaltul neted, parcă spălat, oamenii își lasă libere bicicletele în trecere pe la vecini. Țiganii... Până și
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
care au țîșnit deodată din ambele țevi (pac-pac), pentru că vînătorul l-a ochit Înainte să apuce să se ascundă după ușițele năpădite de trandafiri agățători, abia izbutind să zică de trei ori cucu; acele ceasuri arătau orele trei, prăvălia tîrgovețului arădean Rosenberg se deschisese doar cu cîteva clipe Înainte, dar cumpărătorul nostru, sau poate posibilul cumpărător, intrase primul În prăvălie În acea după-amiază. Lăsă, așadar, pușca (zicem noi că nu fără părere de rău) și luă În mînă un bici care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Împlîntă țevile puștii În piept, luînd el cîrma; se aude o Împușcătură bubuitoare ca dintr-o pușcă de vînătoare, oricum la fel de răsunătoare pe strada pustie care dilată ecoul. A doua și ultima oară cumpărătorul folosise biciul cînd trecuse de pe macadamul arădean pe un drum bolovănos. Abia atunci fusese proba adevărată, nu mai lovise În gol. Ridicase o dată mîna deasupra capetelor celor doi cai (Valdemar și Cristina, așa se numeau) și pocnise În aer pe deasupra urechilor. Caii tresăriră din pleoștire și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Premiul Asociației Scriitorilor din București). La alcătuirea indicelui de nume am fost ajutat de Ioana Revnic, căreia îi mulțumesc pe această cale. ‹ A fi sau a nu fi original Volumul de debut publicat de Silvana Ramona Aconi, Timp oprit (Viața arădeană, Arad, 2000), cuprinde două categorii de versuri. Unele naive și școlărești, altele de o căutată originalitate, aproape ininteligibile. Iată două strofe din poemul An Nou, care ilustrează prima categorie: „Am mai pierdut un an din viață / De parcă n-ar fi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Hemingway, nici Soljenițîn și care, prin urmare, nu merită un asemenea tratament. În această situație se află un volum de convorbiri cu Florin Bănescu, realizat de Sabin Bodea și publicat la Arad (Florin Bănescu - un gugulan pe metereze literare, Viața arădeană, 2000). Florin Bănescu, de profesie medic, este autorul unor cărți de proză pitorești și, în felul lor, simpatice, dar marcate de amatorism și, în orice caz, insuficient de vizibile din punct de vedere literar pentru a fi înregistrate într-o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
au țâșnit deodată din ambele țevi (pac‑pac), pentru că vânătorul l‑a ochit Înainte să apuce să se ascundă după ușițele năpădite de trandafiri agățători, abia izbutind să zică de trei ori cucu; acele ceasuri arătau orele trei, prăvălia târgovețului arădean Rosenberg se deschisese doar cu câteva clipe Înainte, dar cumpărătorul nostru, sau poate posibilul cumpărător, intrase primul În prăvălie În acea după‑amiază. Lăsă, așadar, pușca (zicem noi că nu fără părere de rău) și luă În mână un bici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Împlântă țevile puștii În piept, luând el cârma; se aude o Împușcătură bubuitoare ca dintr‑o pușcă de vânătoare, oricum la fel de răsunătoare pe strada pustie care dilată ecoul. A doua și ultima oară cumpărătorul folosise biciul când trecuse de pe macadamul arădean pe un drum bolovănos. Abia atunci fusese proba adevărată, nu mai lovise În gol. Ridicase o dată mâna deasupra capetelor celor doi cai (Valdemar și Cristina, așa se numeau) și pocnise În aer pe deasupra urechilor. Caii tresăriră din pleoștire și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
spui că nu-ți place whisky-ul, să nu recunoști, că te faci de rușine între nătărăi, dacă nu-l bei să-l păstrezi pentru mine", spune Silvia, privind cu ură spre musafiri. "Vezi că o să pice Jozsi, un ungur arădean venit cu prima garnitură de legionari, bun prieten cu Ștefi, de două săptămâni i-a murit a doua nevastă, ăsta le mănâncă pe pâine, se spune că este un depravat". Se întoarce pe călcâie și pornește spre tava cu băuturi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
eu. Nu-i bine, deloc nu-i bine! Mă ridic de la masă, fiindcă mătușa Clara mă chemase la bar: un poețel, local și băut, Începuse să danseze În jurul mesei. Eu sunt ras În cap și, chiar dacă familiar meschinei lumi literare arădene, considerat un ciudat, unul pus pe rele. Așa că, precedat de asemenea reputație, mă Îndrept spre fosta glorie a poeziei ca să-i opresc baletul. Mai apuc să-l aud pe Cașiș: - De ce să nu ne luăm tuburi de vopsea, să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să-i lase să treacă. Dar Își dă seama c-a fost deja zărit, așa că așteaptă, mai aprinde o țigară. Cei trei sunt la doar zece metri, În șir indian: Ungureanul-Manolescul-Necunoscutul. Ungureanu conduce căci, timișorean fiind, e și un pic arădean. Totuși, ajuns lângă Cătă, după ce-i zâmbește, Ungureanu salută, Întreabă: - Unde e ProTV-ul? Pe-aici pe-aproape, nu-i așa? Cătălin e fericit că știe unde e ProTV-ul local. Le zice și lor. Ce face? E bine, păzește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
micălaca În subsolul unui bloc un pitic stă și fumează În gai yin e cu 20% mai mare decât yang și invers la MORTU din micălaca vin și femei cu diabet În cartierul evreiesc un croitor execută la comandă Pentru arădeni, locurile erau deja mai familiare, mesajul destul de obscur. Speram că suntem pe cale să atingem dreapta măsură Între confuzie și seducție. Ne era foarte greu să reperăm vreo reacție a publicului, dar până la urmă am decis că asta făcea parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
milionar cu o activitate de import, aducând dintr-o țară exotică, am uitat care, câteva vagoane de nisip alb. Își cumpărase o bucată de pământ pe malul unui lac din apropiere, un loc unde existau deja plaje, foarte populare pentru arădenii care veneau aici la scaldă. Pe Leac tocmai cuvântul „popular“ Îl deranja În propoziția de mai sus, așa că el a cumpărat o bucată de mal râpos, greu accesibil, a adus acolo excavator și basculantă, a amenajat locul toamna, a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
am lipit pe uși de tramvai mesajul: ÎNCHIS - PRELUĂM MARFĂ. Cei care nu-mi cunosc orașul vor gusta mai greu textele. Mă simt așadar obligat față de Milea să dau niște note de subsol: Boul roșu, Gai și Vlaicu sînt cartiere arădene. La fel Micălaca, unde un om de foarte mică Înălțime a fost prins cultivînd cînepă indiană pe care o usca În subsolul blocului. La Mortu e un birt din aceeași Micălacă, pe undeva pe lîngă cimitir. expusă, această aparență, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
212-221. 33. Gh. Cotoșman, Biserica românească din Banat înainte de venirea ungurilor, în Altarul Banatului, Caransebeș, 1946, nr. 7-8, p. 158-164 și nr. 9-10, p. 225-230; I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1977, p. 24-49; Eugen Gluck, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278; Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 222-225. 34. C.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Peuce, Tulcea, II, 1971, p. 257-260. Giurescu Dinu C., Țara Românească în secolele XIV-XV, București, 1973. Giuglea G., Crâmpeie de limbă și viață străveche românească. Elemente vechi germane, în Daco-romania, III, 1923, p. 622-628. Gluck Eugen, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278. Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226. Göllner C., Studii de istorie a naționalităților din România. Naționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și de destituire secretarul cu propaganda fiind mutat la București. Adică, într-un oraș în care directorii de teatre erau mai puțin hîtri și mai ușor de controlat... Istorii & isterii teatrale Sub titlul de mai sus, a apărut la editura arădeană "Nigredo" o carte de memorii din teatru semnată de Elisabeta Pop. Volumul este captivant și merită citit de toți cei care au trecut prin teatru, trainic, ori în fugă, în ultima jumătate de secol. Cine-i Elisabeta Pop? E... Vetuța
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pentru culegerea literaturii populare. Un moment însemnat al biografiei sale este redactarea, în 1859, a almanahului „Muguri”, care înmănunchea producțiile literare ale tinerilor învățăcei din Arad, printre care și Iulian Grozescu. A fost un animator al vieții culturale și politice arădene, ales deputat în Dietă. S-a aflat printre delegații trimiși la serbarea de la Putna (1871). La Pesta scoate în 1861 prima revistă umoristică pentru românii transilvăneni, „Tutti frutti”, urmată de „Strigoiul” (1862), „Umoristul” (1863) și „Gura satului” (1867), iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența pe valori autentice și pe credința în soartă. În același timp, ea exprimă viziunea scriitorului asupra lumii și asupra existenței umane. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată malefică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de structură și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru tema aleasă Destinele personajelor prin care se ilustrează tema banului sunt urmărite întro narațiune heterodiegetică, dintro perspectivă narativă omniscientă, obiectivă. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contra punctic, o durată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cădere este slăbiciunea pentru bani, pentru averea nemuncită, câștigată în tovărășie cu Lică. Existența lui Lică dezvăluie latura întunecată a naturii umane: sete devoratoare de putere, fire sadică, răzbunătoare. El stăpânește prin forță și violență, prin jaf și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii ferme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaje sunt determinate de viziunea realist obiectivă a lui Ioan Slavici, de opțiunea sa pentru narațiunea heterodiegetică și pentru perspectiva narativă omniscientă. Firul epic care urmărește evoluția relației dintre Ghiță și Lică plasează acțiunea întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al stihiilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai 1904 ca editor și proprietar figurează George Nichin. Din 25 decembrie 1903 denumirea ziarului este „Tribuna”, în urma încetării apariției „Tribunei” de la Sibiu, și poate fi considerat organul politic al românilor din Transilvania. Înființată de vechi tribuniști și de fruntașii arădeni ai Partidului Național Român, amintind prin titlu de „Tribuna” și de „Foaia poporului” de la Sibiu, T.p. afirmă în Cuvântul redacțional din numărul de probă: „Intrăm în luptă cu un singur gând: să facem totul cât ne stă în putință pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
bucureștene, absolvită în 1931, cu licența în istorie și geografie. Debutează cu poeme în perioada adolescenței, la ziarul ,,Tribuna nouă” din Arad (1924-1925), în același timp fiind corespondent al rubricii „Mișcarea culturală” a bilunarului „Foaia tinerimii” și frecventând cenaclul literar arădean, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Al. Constantinescu, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. A mai colaborat la „Revista Liceului «Sf. Sava»” și la „Revista literară”. În perioada bucureșteană Perpessicius îl încurajează, publicându-i versuri în ,,Universul literar” (1925-1927), de asemenea e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
la Arad în învățământul secundar, iar după 1990 devine profesor la Colegiul Universitar Pedagogic al Universității „Vasile Goldiș”, având o perioadă și funcția de decan. În 1993 obține la București titlul de doctor în filologie, cu teza Presa literară românească arădeană (1869-1944), publicată în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad). Debutează în 1964 la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]