979 matches
-
el printr-un cunoscut de la bancă. Era situat între coaste abrupte, iar la capătul văii se afla o cascadă ce se rostogolea peste margine în fața unui vârf de trei mii de metri. Hotelul ascuns de colți de stâncă și de arțari alpini era o construcție simplă de lemn cu o verandă de sticlă. Deasupra sălii de mese se aflau dormitoarele, în care existau obligatoriu două paturi și un lavoar cu lighean și cană. Nu era lumină electrică; în camere se foloseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cum i se zicea televizorului la noi în casă. Aparatul, care apăruse de câtva timp și la noi, stătea - complet nepotrivit cu mobila din Cöln - în camera de zi, o carcasă pe picioare subțiri, confecționată din tablă, imitând lemnul de arțar de culoare deschisă, oferindu-ne imagini noi și necunoscute, care scânteiau asaltând însă tot satul și grădina noastră cu viziuni greu de închipuit. Die Tagesschau - revista presei - devenise deja un ritual zilnic, căruia până și cina era obligată să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
să fie preluată, s-ar fi retras el însuși într-un loc mai liniștit, o locuință ca asta fiindu-i suficientă. Franz S., care era numărul trei în team, conchise că un loc cum era cel a lui W. de sub arțar ar fi numai potrivit pentru un grătar și era gata să-i dăruiască tatei, cu prilejul inaugurării casei, unul cu hotă și cu motor electric, pentru ca mușchiulețul - el recomanda jigot-ul sau pulpa de miel - să se poată rumeni uniform. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru curățenia străzilor; fiecare oraș care se respectă va trebui să-și procure asemenea mașini în anii următori, și nu numai una, ci cât mai multe. Și cel care ședea acum la patul tatei cu spatele la geamul prin care crengile de arțar intrau în cameră era fratele meu. Privea obrazul palid, nebărbierit, cufundat în pernă, speriat să-l vadă pe tata zăcând acolo sub ochii lui, așa cum nu-l știa, cu părul în dezordine, cu ochii larg deschiși, cu colțul ăla ud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
stâncă. Din marginile tăioase țâșneau steaguri albe de apă și, de la vacanța de vară, când familia călătorise de la B. împreună cu Onkel Curt la hotelul montan, împrejurimea nu se schimbase aproape deloc. Pârâul de munte curgea larg și liniștit printre arini, arțarii alpini se ridicau cu trunchiurile lor jupuite, argintii, printre colții stâncoși, gospodăriile țăranilor aveau, ca și atunci, mușcate la ferestre, iar fratele meu se simțea transpus în trecut, deoarece la capătul văii începea urcușul și tata mergea în față, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pereche de sandale negre din bumbac. Stă față în față cu mine și bea ceai. Sora lui încearcă să explice semnificația numelui său - Qi, iluminare, și Wei, putere și prestigiu. E o zi frumoasă de toamnă. Stăm afară, sub un arțar mare, la ceainăria de lângă campus. Pământul e acoperit cu un covor de frunze ruginii și galbene. Culorile sunt pure și luminoase. Când adie vântul, cade o ploaie de frunze. Câteva aterizează pe umerii lui Qiwei. El ia una și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Avea dificultăți până și în a-și percepe propria imagine în oglindă. — Știu că sunt fețe, îi spunea Joseph S. lui Weber. Văd diferențele la fiecare trăsătură. Dar nu sunt specifice. Nu-mi spun nimic. Gândiți-vă la frunzele unui arțar uriaș. Dacă puneți frunzele una lângă alta, vă veți da seama cât sunt de diferite. Dar ia uitați-vă în sus, la copac, și încercați să deosebiți frunzele între ele. N-avea nici o legătură cu memoria - Joseph putea descrie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care fusese cândva, dar încetase să mai fie. Singura care ar putea să-l ajute. Nevoia lui de ea o sfâșia în bucăți, mai mult decât propria-i senzație de neajutorare. Femeile îl consolară multă vreme. Îi arătară străzile, casele, arțarul de zahăr singuratic pe care îl plantase el în pustiul peluzei, scobitura din stânga garajului pe care o făcuse în urmă cu opt luni. Karin se ruga ca unul dintre vecini să iasă afară ca să-i salute. Dar toate ființele vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tatăl lui îl luase peste picior, într-o discuție în contradictoriu la masa de Crăciun, băiatul de paisprezece ani sărise ca ars de la masă, alergase pe scări zbierând Sărbători fericite pe dracu’ și spărsese cu pumnul panourile din lemn de arțar ale ușii dormitorului, ajungând până la urmă la urgență, cu trei oase rupte la mână. Și mai fusese și ziua aceea când o Joan Schluter isterică încercase să-i reteze buclele fiului ei, după ce Mark și Cappy se certaseră din cauza bretonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
v-am auzit interviul de la radioul public și, ținând cont de ce ați spus despre plasticitatea creierului, m-am gândit cumva că o să vreți măcar să aflați ce se întâmplă cu Mark.“ Își ridică privirea de pe monitor, uitându-se pe fereastră la arțarul străvechi care - când? - căpătase brusc culorile unui sticlete de mai. Nebraska la vremea recoltei: ultimul loc din lume unde ar fi vrut să se ducă. Care era cuvântul ăla care însemna frică irațională de spații goale, întinse? Să scrie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
până în oraș, pe lângă casele ca de turtă dulce înșirate una după alta, sub sferele chihlimbarii ale felinarelor de stradă, ca și cum s-ar fi îndreptat spre o întâlnire misterioasă. Toamna îngreuna aerul. Anul se strângea în el însuși, ticsit de pregătiri. Arțari uriași țâșneau în sus, pregătindu-se să intre în repaus. Un roi de insecte agitate își trâmbița imnul funebru cu zumzet de fierăstrău. Se opri în colțul a patru clădiri din lemn alb în formă de A, dintre care una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
scrie. Cum ai citit! Pierdut autobiografie, o declar nulă!” Și iese pe Bulevard. Începe să plouă. Hoinărește aiurea. Într-un târziu apasă pe sonerie. I se deschide. Îi trece peste fața ei zâmbitoare de soție, care Îndură viața, crengile de arțar. Picături de ploaie i se așază În părul nearanjat. Pășește În holul Îngust și se așază la masa din bucătărie. Privește pe fereastră Îndelung. Tăcerea nu se urnește din loc, se Încleștează cu disperare de lucruri, de haine, contaminându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
realiza o țară mică și independentă, o națiune aflată la Încrucișarea drumurilor civilizațiilor În Europa. Tu, urcând dealul, muntele, gâfâind. Dimineață de august cu iarbă udă de rouă. Cerul senin. Aerul tare și curat. Ca la munte. Roșii frunzele de arțar. Peste puțin timp intrând În incinta sacră de la Sarmisegetuza Regia. Tu, singur, În această cetate adormită de veacuri. Ceva asemănător cu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În burta pământului, ca Într-o vizuină caldă, Uraniul, acest minereu, strivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
piața românească un nou produs. Cafeaua În amestec. Populația Republicii Socialiste România o numește nechezol (totul scris pe spatele unei chitanțe la I.C.R.A.L.). TU, bântuind toamna prin Ardeal. Pe la Sibiu. Te plimbi prin Dumbravă inhalând anotimpul. Frunzele roșii, galbene ale arțarilor, grele de lumină. Spre seară În oraș. Treci pe sub zidurile Bisericii Evanghelice. Din turnul Înalt planează stoluri de porumbei. Lângă Podul minciunilor, un pictor, student În practică, pune pe un carton umbra cărămizie a acoperișurilor ce se văd Înspre Turnișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
becul fără abajur (în timp ce la fereastra noastră clipește firma pe care scrie HOTEL). Îmi unge pula cu Drake’s Daredevil Cupcake (ciocolată umplută cu cremă albă) și apoi se apucă s-o mănânce fărâmă cu fărâmă. Îmi toarnă sirop de arțar dintr-o cutie de Log Cabin și pe urmă îl linge de pe coaiele-mi gingașe până când acestea redevin curate ca ale unui bebeluș. Replica ei favorită din întreaga proză engleză este o capodoperă: — Fute-mă-n pizdă, Futangiule, până leșin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la recepție, Maimuța (cu o înfățișare sexy la culme aici, în Noua Anglie) se învârte prin hol și examinează suvenirurile din Vermon expuse la vânzare. — Arnold, mă strigă ea. Întorc capul. — Neapărat trebuie să luăm la întoarcere niște sirop de arțar pentru mama-soacră. Știi ce mult îi place. Și îi plasează recepționerului suspicios zâmbetul ei de reclamă la desuuri, plin de seducție, misterios, de zici că-i luat din paginile lui Sunday Times. Ah, ce noapte a urmat! Nu că Maimuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
niciodată! ... În fața casei lui Țuți era un spațiu îngust de iarbă, iar pe zidul de cărămidă roșie era scris cândva de unul din noi, cu creion chimic: 3 x 3 = țuți chițigoi nelu - ursu a+b = x ... era și un arțar în fața casei lor, în care ne urcam toamna și de acolo aruncam în jos „elicii” și le priveam cu atenție cum se învârt coborând spre pământ. Odată am pus fiecare câte cincizeci de bani și am cumpărat o pungă cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fetele care se epilaupentru bikini, stând Întinse pe spate. Helga ne ținea pe toate acolo sfârâind. Cu tava de aluminiu În mână, se plimba de la un corp la altul, aplicând cu o spatulă de lemn ceara de culoarea siropului de arțar oriunde era nevoie și apăsând Înăuntru bucăți de tifon Înainte ca pasta lichidă să se Întărească. Când femeia grasă termină pe o parte, Helga o Întoarse pe partea cealaltă. Tessie și cu mine stăteam pe scaunele noastre, ascultând cum ceara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la care, nici în ziua de azi nu înțeleg cum, a fost convins să participe și tata. Iar tata i-a terminat, le-a luat mințile și i-a lăsat să viseze frumos. Le-a promis mesteceni, salcâmi, stejari și arțari roșii, brazi argintii, platani, pini cenușii, nuci, sălcii crețe, tufe de liliac și iasomie, rododendroni, ienuperi și tuia, de fapt șiruri întregi de tuia, gazon și flori, bulbi și răsaduri, butași de trandafiri și iederă. Afară era călduț și praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de povestit multe, numai că nu mai interesează pe nimeni, le las și eu în deplina lor uitare, în burnița toamnei, vă îndemn doar să ne amintim cu nostalgie despre cum anume se chinuie să supraviețuiască buruienile și frunzele de arțar printre fierătanii fără rost aruncate la o margine de cale ferată în curtea uzinei gospodărită de directorul și de consiliul de administrație responsabilizați cu salariile acelea care nu există decât în feeriile de basm, atât de iscusit aduse în atenția
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
niciodată, părinte. Atunci, o ieșire pe malul iazului va fi binevenită. De această dată însă vom merge în zăvoi, pentru că acolo copacii au cules toată culoarea din soare. Sălciile sunt frumoase, dar toamna nu se colorează așa cum o fac cireșii, arțarii, fagii sau alți copaci. Unde mai pui că pe ici pe colo s-a rătăcit și câte un lujer de iederă... Cu pas măsurat, am pornit-o la drum. În scurtă vreme, am ajuns. Cotrobăi în lăstăriș după desaga cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în susul iazului. Pe măsură ce ne apropiam de coada lui, priveliștea devenea tot mai colorată, pornind de la verdele crud, trecând prin galben apoi prin portocaliu și în cele din urmă ajungând la un roșu ca de vișină... Un culcuș pitit sub un arțar, de unde se vedea sclipet de lumină trimis de undele apei iazului, ne-a ademenit îndată... Ne-am așezat și am rămas o vreme în contemplare... Priveam din când în când la bătrân. Se vedea ușor că poartă un dialog tăcut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
o femeie, deoarece a existat o Întreagă perioadă din viața mea cînd nu suportam să trăiesc altfel decît la hotel, locul ideal pentru cei cărora le place să se simtă iresponsabili - și rareori am făcut amor sub un castan sau arțar, Înconjurat de caprifoi Înflorit ori de plante din grădina de zarzavat, sau În zăpezile veșnice, și totuși vederea zăpezii e Întotdeauna excitantă! M-am obișnuit cu saltelele, cu sălile de baie și cu terasele pe care poți mai apoi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
fruntea, supusă, deși sufletul îi clocotește de mânie. Are însă o altă victorie de câștigat, mult mai importantă. CAPITOLUL II În picioare, cu snopul de tăblițe așezate pe masa din fața lui, Iulius Ianuarius întoarce preocupat scândurelele cerate din lemn de arțar, legate cu sârmă între ele, pe care și-a însemnat ce trebuie să discute cu împăratul. — Resursele economice de care dispunem sunt pentru al treilea an consecutiv depășite de cheltuieli, rostește la un mo ment dat mohorât, cu ochii ațintiți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]