6,475 matches
-
Acasă > Impact > Pamflet > SUPĂRAREA MAIMUȚEI Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ADUNATE DE PE INTERNET - autor necunoscut Odată, o maimuță din neamul Anecdotic , Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic , A zis : Atențiune ! Sunt foarte afectată ! Tot circulă o vorbă , deloc adevărată Că omul ar descinde din bună noastră rasă . Ba chiar ideea asta îmi pare odioasa ! Și , zău , savantul Darwin , tot neamul ni-l jignește Când spune cum
SUPARAREA MAIMUTEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361933_a_363262]
-
bob de rouă, ce niciodată nu îndoaie nici o petală, și sensibilă precum un câmp cu mii de fire de iarbă ce vibrează la atingerea unui fluture, dar mai cu seamă a fost răbdătoare precum o sămânță care așteaptă să devină arbore. Măicuța mea știa să-și împodobească sufletul cu milostenie, întotdeauna găsea pe câte cineva căruia să-i acorde sprijinul și ajutorul ei necondiționat, și astfel ea a devenit o candelă vie a sufletului meu, și tot ceea ce-a reprezentat
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
PĂDUREA VORBEȘTE CU MINE! Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului desenegratuite.blogspot.com Mă întorc în mine în dimineți în care nu am aerul de ieri și de mâine. Știu că arborele nu are numai rădăcini, pentru că-i în firea vieții ca să nu umble creanga prin deșertul umbrelor fără nume prin lume. Străine, parcă-mi spune el, ascultă-mi sunetul rădăcinilor cum în pământ cresc prin cuvinte ce se rânduiesc, apoi curg
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
și de alte culori politice, care n-aveau habar despre viața creștină; și nu erau pregătiți pentru rugăciunea inimii, ei nu cunoșteau nici rugăciunea Tatăl nostru. Chiar miniștrii aceștia, cu care am stat un an și jumătate, cum ar fi generalul Arbore, ministrul Mareș, care era ministrul comunicațiilor - au fost nevoiți să învețe Tatăl nostru și Crezul, un Cuvine-se cu adevărat, la 50-60 de ani. - Ce ne puteți spune despre vremurile grele prin care vom trece și noi? - Ei, prin ce-am
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
o stație de autobuz pentru Băi Reci. Din sens opus venea voinicește un „tânăr” domn nonagenar, care mă abordă adolescentin, întrebându-mă dacă știu cum se numea pomul ornametal din gr ă dina pe lângă care tocmai treceam... Era vorba de arborele de m ă tase! Apoi, mă descusu ce vârstă am, cum de arăt așa frumoasă și cum de sunt așa de plăcută la vorbă!!! Mă ascunsei urgent după grimasa neîncrederii, mimică pe care încă din adolescență o afișam față de persoanele
GÂNDURI DE UCENIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365852_a_367181]
-
spumele mării ce nu văd pacea. Găsind mereu o forță interpretativă creativă, netrecătoare, prin care încheierea unui rol inaugurează un altul, Florin Piersic nu joacă personaje ci capitole de artă actoricească, de istorie a teatrului românesc și universal. Ca un arbore mare și falnic, jucând alături de garda actorilor de mâine, nu le face umbră celor mai tineri, ci îi înconjoară cu un contur, întărindu-le chipul, îmboldindu-i ca să fie restituții nestemate prin care îngerul scenei perpetuează teatrul nemuritor și sacru
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
deosebită plăcere. O carte pe care o recomand cu încredere și celor mai sceptici dintre voi, cu siguranță în afara subiectului ușor telenovelist și erotic, dar care face parte din viața noastră de zi cu zi, veți descoperi esența puternică a arborelui de santal. Nu știu cât de bun poet este Octavian Anuța, dar cu siguranță în proză are un loc și am convingerea că viitorul îl va confirma. Helene Pflitsch membru Liga Scriitorilor Români Wiehl, Germania, 29. Aug.2015 Referință Bibliografică: Clipa insolită
CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/365883_a_367212]
-
cineva îl bate pe umăr. Privind în spate, a zărit o creangă agățată de straiul său. - Ce-i, ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? Sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
în fluiditatea ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufundă ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești... Te silabisești în mintea lor creeând un arbore de învățătură, sau ei sunt silabisiți în tine, devenind frânturi curate de divin? Mereu aș vrea să mă împletesc în urma ta și să fiu un nou vers, silabisirea-ți! Dar dacă ei, în iambi, dactili, te tot măsoară...Cuvintele-ți
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
mirăm că suntem, în ciuda a toți și a toate. Ne mirăm că iubim, în ciuda urii și ostilității ce ne strivesc din toate părțile. Ne mirăm că ne putem prelungi și înmulți prin iubire, prin vlăstarele cărora le dăm rod, asemeni Arborelui Vieții și al Adevărului. Ne mirăm că ne mai putem mira... Paul Ciprian Surugiu - FUEGO, pe care l-am descoperit cu delicii, într-atât de intens agreabilă a fost surpriza ocazionată de momentul cunoașterii acestei Personalități a Prezentului, prezența lui
AMANTA LUI FUEGO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366647_a_367976]
-
pe cruce, Buzelor de gheață să le gust nectarul, Fructului trădării să nu-i simt amarul. Lasă-mă o clipă să visez la zâne, Să mai simt fi orul dragostei nebune, Să revăd în clipuri anii tinereții, Să aduc ofrande arborelui vieții. Să nu rupi tăcerea stihului pierdut, Lasă să mai doarmă pruncul nenăscut, Gândului rebel nu-i răpi plăcerea De-a călca-n picioare chinul și durerea. Dacă-n miez de noapte ai s-auzi cum sună Cornul dinspre munte
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
evreul spaniol Moise ben Semtov de Leon. Încă din veacul al XII-lea (Languedoc), „Kabala” (cea mai veche tradiție - caldeeană, egipteană și ebraică, în egală măsură!) era considerată Izvor de Energii Cosmice. Circulația energiei prin Sistemul Solar este reprezentată prin Arborele Sephiroth, la care face apel (metaforic, evident!) N.N. Negulescu: „Pe măsură ce Forța Vieții se manifestă, ea exprimă noi calități precise. Pornind din punctul superior Kether (Coroana), printr-o traiectorie în zig-zag, ea exprimă, în ordine, Hokmah (Înțelepciunea). Binah (Înțelegerea), Hesed (Mila
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
în ordine, Hokmah (Înțelepciunea). Binah (Înțelegerea), Hesed (Mila), Gheburah (Severitatea), Tifereth (Frumusețea), Netzach (Victoria), Hod (Gloria), Yesod (Fundația) și, în final, Malkuth (Împărăția), care este a zecea Emanație. Între limbajul și simbolistica planetară din astrologie, pe de o parte, și Arborele Vieții, pe de alta, există o corespondență strânsă. Primele trei Emanații se numesc Triada Superioară. Începând cu a treia Emanație, găsim corespondența cu planetele sistemului solar, cunoscute în antichitate și caracteristicile asociate acestora în astrologie: Binah - SaturnTimpul, scleroza, bătrânețea, uscâciunea
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
de sensibil la influențele lumii exterioare ca și nefes și cuprinde personalitatea sau ego-ul. Plutind între activ și pasiv, între interior și exterior, ruah reprezintă legătura dintre spirit și materie, unind în om lumea internă cu cea externă; 3. Nesamah - arborele vieții" - este spiritul ce cuprinde voința, inteligența și memoria. Este în legătură cu Divinitatea, astfel că ruah și nefes ajung la Sursa divină, prin nesamah. Pătrunzând în nesamah, Divinitatea le dă viață lui ruah și nefes. Nefes și nesamah sunt esențe diferite
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
cf. „Pe Aripa Sunetului”, p. 37) și la Numele Logos-ului: „O, Doamne,/ privesc și ascult/ apropierile, înrudirile,/ familiilor de limbi/care se trăiesc,/ care se ridică/din rădăcini originare” (cf. „Familii de limbi”, p. 73). Astfel, prin Inițierea în Arborele Sephirotic al Ființei Cosmice, se produce Re-Sfințirea, întru ORFEUL Re-Armonizator al Stării Paradisiace a Făpturii Lui, a Logos-ului, Re-Încoronarea Logos-ului-Cuvântul Demiurgic: „În strălucirea/ cântului tău/ arbore sephirotic,/ limba mi se împodobește/ cu ambrozia/ slăviților crăișori” (cf. „Împodobirea Limbii” - p.
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
din rădăcini originare” (cf. „Familii de limbi”, p. 73). Astfel, prin Inițierea în Arborele Sephirotic al Ființei Cosmice, se produce Re-Sfințirea, întru ORFEUL Re-Armonizator al Stării Paradisiace a Făpturii Lui, a Logos-ului, Re-Încoronarea Logos-ului-Cuvântul Demiurgic: „În strălucirea/ cântului tău/ arbore sephirotic,/ limba mi se împodobește/ cu ambrozia/ slăviților crăișori” (cf. „Împodobirea Limbii” - p. 79 - „crăișorii” erau Regii Mistici ai Neamului Românesc, neîncoronați de oameni, dar purtând aureole de la Logos-ul Dumnezeiesc!); se produce Originalizarea „Zilei Înalte” A Facerii prin Cuvânt
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
produce Originalizarea „Zilei Înalte” A Facerii prin Cuvânt A Lumii („Yod” este Slovă și Semn al Lui Dumnezeu!): „De atâta armonie/ la nordul (n.n.: Nordul este Capul Lui Hristos, Iluminarea/ Învierea Duhului! poemului/ îngenunche oceanele” (...) „Iod strălucește/ peste întinderea strălucirii,/ arborele Universului” (cf. „Zi înaltă”, p. 87); Tatăl Logos s-a stârnit, și inițiatul cade (cu trupul) în extaz - dar cu Duhul își ia zborul, alertant, dintre noi (cei „din Cercul Strâmt”!): „Tată Logos - / Domn al Lumilor, Domn al Inimii/ vieților
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923. Despre această familie princiară fiecare slovă înșiruie, din verva unor ani zbuciumați, un torent de trăiri care clatină, fără să usuce, un arbore viguros. Încă din copilărie, Principesa Ana nu s-a bucurat de traiul legendarei desfătări de la castelele princiare. Este al treilea copil între frații Majestății Sale, Principii Jaques, Michel, și André. Viitoarea regină avea de copil o personalitate predilect conturată în
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
văzu o sumedenie de brebenei, brândușe, viorele și micșunele ce o chemau la joacă. Micșunelele miroseau așa de frumos, încât nu s-a putut abține să nu culeagă un mic buchețel pe care și l-a prins în păr. Un arbore bătrân s-a aplecat spre ea rugând-o să-i facă o vizită. Micuța a acceptat zâmbind iar bătrânul arbore i-a întins un ram pe care a ridicat-o, aproape de mulțimea de păsărele care ciripeau vesel în timp ce-
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
nu s-a putut abține să nu culeagă un mic buchețel pe care și l-a prins în păr. Un arbore bătrân s-a aplecat spre ea rugând-o să-i facă o vizită. Micuța a acceptat zâmbind iar bătrânul arbore i-a întins un ram pe care a ridicat-o, aproape de mulțimea de păsărele care ciripeau vesel în timp ce-și împleteau cuiburile. Păsărelele erau de multe feluri, unele mici și cenușii iar altele mai mari și cu penele frumos
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
veșminte. Bănui că este Toamna, după trena de frunze ce-i împodobea veșmântul. Pentru că a început să plouă iar vântul să bată din ce în ce mai tare, Alexiei i se făcu pielea ca de găină și se adăposti în scorbura călduroasă a bătrânului arbore. - Doamne, ce frig e! exclamă fetița supărată. De ce ești așa de furioasă?! E frig, ai alungat păsările și ai scuturat frunzele copacilor. -Eu ador frigul și zilele mohorâte, nu-mi place căldura! îi răspunse zâna. Chiar de mai apare și
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
poporul, atins de ciumă, folosind vâscul. Ram obișnuia să mediteze sub un bătrân stejar, într-o poieniță, ascuns de vederea curioșilor, reflectând la boala ce se abătuse asupra poporului său. Într-una din seri,după ce s-a retras la rădăcina arborelui sub care obișnuia să mediteze, l-a furat somnul, adormind profund. În timpul somnului, s-a auzit strigat pe nume de o voce puternică și nu și-a dat seama că visează. În fața lui, stătea un necunoscut învăluit în lumină, de
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
statură impunătoare, purtând straiul alb, din in, al druizilor. În mâna dreaptă ținea un baston pe care era încolăcit un șarpe. Fără a apuca să ceară lămuriri, bărbatul l-a ajutat să se ridice de jos, arătându-i, chiar în arborele sub care dormise, o minunată ramură verde-vâscul. „O, Ram, îi zise el, leacul pe care-l cauți este acesta”. A scos apoi, cu gesturi precaute, o seceră de aur, tăind ramura verde pe care i-a întins-o lui Ram
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
acoperită, o monada, iar moartea se amestecă-n aval, ca un sfârșit de început, un bal. Poeții plâng la margine de gand filozofii se adună într-un rând, doar îndrăgostiții sunt apărați de soare prin adevărul prins de sărbătoare. Sunt arborele ce freamătă vânt pământul meu este cărunt el ne transmite gândul peste mare sun arborele ce iubește al său Soare. Referință Bibliografica: Acacia / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 712, Anul ÎI, 12 decembrie 2012. Drepturi de Autor
ACACIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365768_a_367097]
-
bal. Poeții plâng la margine de gand filozofii se adună într-un rând, doar îndrăgostiții sunt apărați de soare prin adevărul prins de sărbătoare. Sunt arborele ce freamătă vânt pământul meu este cărunt el ne transmite gândul peste mare sun arborele ce iubește al său Soare. Referință Bibliografica: Acacia / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 712, Anul ÎI, 12 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ACACIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365768_a_367097]