13,069 matches
-
Constantin Brâncuși pe patul de moarte era să fie depus la Hobița, lângă mama lui, dar eu personal consider că lui Brâncuși ar trebui să i se facă un monument mare funerar lângă Coloana Infinitului. Cred că acela ar fi arcul universal unde s-ar putea odihni Brâncuși foarte bine. O să ținem cont de dorința lui Brâncuși dar până la urmă autoritățile române, împreună cu noi, cei care ne ocupăm de Brâncuși, cred că cel mai potrivit ar trebui lângă Coloana Infinitului", a
Repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuși se va face în câteva luni () [Corola-journal/Journalistic/44801_a_46126]
-
evidente exemple: „[...] we do not/ wind it up it hâș no weights/ springs wheels inside of/ its slender slef [...]” (p. 50) devine „nu o/ întoarcem, nu o fixam nu are/ rotite în sinele ei firav”, doi termeni ai enumerației „greutăți, arcuri” fiind eliminați complet și figură de stil desfigurata; „the simple instant” (p. 58) devine, desigur „momentul”, așa cum, rezumat, versul „a friendless dingy female frenzy bubbles” (64) devine „femelă turbata face spume”, atributele „fără prieten, spălăcita”, fiind considerate probabil de către traducător
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
a dispărut. Era la fel de albă și de rece ca foile pe care le ținea în mână. Mă așteptam să explodeze dintr-o clipă ntr-alta. După ce s-a uitat prin mine secunde la rând, s a ridicat ca împinsă de un arc și-a fugit afară cu tot cu hârtii. M-am tot gândit la ea următoarele pahare de vin. Cine era, despre ce scria, de ce avea tăieturi pe mână, dacă nu cumva o fi fost totul în capul meu. Pe la al cincilea pahar
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o fi adus acum aminte; se apropie de mine, eu îmi încleștez pumnii în buzunare, îmi încordez tot trupul și mă pregătesc pentru o eventuală lovitură. — Dragoș, trebuie să-ți spun ceva. Nu prea e de bine. Încordat ca un arc, îl încurajez să spună. Ca și cum ar crede-o. Ninge și mi-e foame, iar berea s-a terminat. — Dragoș, e vorba de tatăl tău. Zăpada care cade din cer îmi aduce imagini cu tata, rostogolindu-se beat prin vreun șanț
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Știi unde vine? Acolo m-a rănit pe mine la-nceputul războiului. Și uite că războiul s-a-ntors tot acolo! se minună bătrâna. Războiu-i peste tot. Așa, reluă Invalidul, va să zică "la vest de Luțk trupele germane s-au desprins dintr-un arc prea înaintat. O altă desprindere s-a efectuat în regiunea mlaștinilor..." Domnu, se rugă bătrâna, abia mai zărindu-se, înecată în praf, caută la colțul refugiaților, poate dai de Toma! Ce să caute el, acolo?! Nu știu. Poate ne caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
curier domnesc, călăreț. cel care mână caii cu biciul. manta lungă și largă, de proveniență orientală, purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. postav făcut din părul castorului. boier care avea în grijă strângerea dării pentru băuturile spirtoase. persoană care conduce sau face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat? Cunoscut și ca „arborele de fier” al Carpaților, tisa a constituit, în trecut, materia primă pentru cuiele din lemn ale bisericilor maramureșene, arcurile și săgețile medievale și brăzdarele plugurilor din lemn. Astăzi, arborele este declarat monument al naturii, iar comercializarea lemnului este complet interzisă. Frunzele de tisă conține o substanță extrem de otrăvitoare (taxina) care stă la baza realizării a numeroase medicamente pentru tratarea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
una din cele mai întărite cetăți ale Transilvaniei. Centura de fortificații consta dintr-un zid lung de 930 m, înalt de 4 metri, construit din piatră, pe ambele platouri ale dealului. Crenelurile aveau inițial deschideri largi pentru a permite folosirea arcului și a arbaletei. Odată cu utilizarea armelor de foc, în secolul al XV -lea, zidul a fost înălțat cu încă 3-4 m, crenelurile largi fiind înlocuite de goluri înguste pentru tragere. Centura de fortificații se păstrează aproape în întregime, împreună cu 9
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Adamclisi, reconstruit în anul 1977, după modelul realizat de Traian între 108-109 și dedicat victoriilor armatei sale împotriva dacilor; Mausoleul de la Mărășești, Complexul statuar de la Târgu Jiu și Crucea de pe Muntele Caraiman, dedicate sacrificiilor ostașilor români din Primul Război Mondial; Arcul de Triumf (București) construit în anul 1922, pentru a cinsti victoria armatei române din Primul Război Mondial și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; Monumentul de la Moisei și Monumentul de la Carei, închinate martirilor români din Al Doilea Război Mondial, opere
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Valea Prahovei) sau de pe șoseaua București - Mangalia, în sezonul estival, demonstrează că turismul românesc ia amploare, iar infrastructura rutieră necesită o modernizare rapidă, pentru a satisface cerințele unui turism european modern. Cele mai pitorești trasee rutiere sunt cele care străbat arcul carpatic, prin mai multe pasuri, legând Transilvania de restul țării. Se remarcă șoselele Brașov - Onești (prin Pasul Oituz), Gheorgheni - Bicaz (prin Pasul Bicaz), BistrițaGura Humorului (prin Pasurile Tihuța și Mestecăniș), Brașov - Câmpina (prin Pasul Predeal), Sibiu Râmnicu Vâlcea (prin Pasurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și Statele Unite, cu zâne, personaje din desene animate, peisaje din filme și palpitantele mountain rouse, în țara noastră există doar câteva amenajări de mici dimensiuni, cu tematici restrânse: distracții în apă (în tobogane, piscine), aventuri în pădure (escalade, tir cu arcul, parcurgerea unor trasee dificile) și sporturi de iarnă (trambuline, pârtie de snowboard). De un interes mai mare, ca urmare a originalității sale, se bucură Arsenal Park, din Orăștie, un parc de distracții amenajat pe locul unei foste unități militare, unde
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Satului și de Artă Populară, Muzeul Țăranului Român, Muzeul de Artă al României, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național Geologic, Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Muzeul Căilor Ferate Române, ș.a.; monumentele de artă plastică: Arcul de Triumf, Monumentul Eroilor Patriei, „Rondul scriitorilor” din Grădina Cișmigiu, statuile unor oameni de cultură sau domnitori (Mihai Viteazu, Gheorghe Lazăr, Mihail Kogălniceanu ș.a.). Relieful din jurul Bucureștilor este relativ uniform, însă rețeaua hidrografică bogată, mulțimea lacuri antropice și resturile vestiților
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
timbrul tânăr de altădată, când iubeam cu întinderi largi, cu lună. Ascultam cum sună 7 iunie a praznic. Era ziua mea zveltă și frumoasă ca o prințesă spunea uneori Nichita, poetul nostru cel mare: paznic alb, grăbit, întins ca un arc. I-ascult glasul în fiecare an, bucuriile au îngălbenit, cu fiecare toamnă. În veacul măsurat de ceasuri reîntoarse în vârsta mea. Prințesa-zeiță! Doar ea mai râde la fereastră, lăsând cerul păscut de stele însângerate-n rană. Flaute se aud ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
a se fi aflat printre primele profunde conștiințe mărturisitoare ale neliniștii ontologice: Moarte este tot ceea ce vedem în stare de trezie, visuri ce vedem dormind" (fragm.21); "Toți ne trăim propria moarte" (fragm.77); " Suntem și nu suntem" (fragm.49); " Arcul are drept nume viața, drept faptă moartea sa" (fragm.48). De asemenea, a neliniștii cognitive: "Naturii îi place să se ascundă de ochii noștri" (fragm.123); "Văzul o înșelătorie" (fragm.46), "Gândurile oamenilor sunt jocuri de copii" (fragm.70). Ideile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
părerea despre ce cu gândul nu gândești. Măcar ăia fac ceva. Ți-am zis să te potolești! Ce dracu? Parc-ai fi copil. Acum să te văd cum strângi tu zațul ăsta din pat. Se ridică propulsat ca de un arc. Timpul nu mai vroia deloc să aibă răbdare cu Gigi Pătrunjel și-l mâna de la spate ca pe găinile zburătăcite, scăpate din ogradă. Timpul cu care se lupta Gigi Pătrunjel era de data asta chiar îmbufnat și bătea din picior
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care comenta acțiunea dramatică, fiind diferit de corul de operă, în accepția modernăă cânta și interpreta dansuri. Aici se putea pătrunde prin două intrări opuse și laterale numite „parodoi”. În mijlocul orchestrei se afla altarul lui Dionysos. În partea orchestrei opusă arcului de cerc se ridica o platformă înaltă numită latinește „proscenium”, pe care jucau actorii. În spatele prosceniumului era ceea ce se numea „skene”, de la care derivă cuvîntul „scenă”. Literal, un „cort” sau o baracă de lemn servind la depozitarea costumelor, recuzitei și
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
printre nouri s afost deschis o poart? Prin care trece alb? regina nop?îi moart?. O dormi, o dormi În pace printre f?clii o mie ?i În mormânt albastru ?i n pânz? argintie, În mausoleu-?i mândru, al cerurilor arc, Tu adorat ?i dulce al nop?ilor monarh! " (Melancolie) Dac? odinioar? „credin? a" cea care „zugr?ve?te icoanele-n biserici" Îmb?ls?mă sufletul poetului cu ale sale „pove? ți feerice" (simbol al vârstei edenice), acum, cănd „ale vie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, indiferent c? acestea sunt proiectate În universul miilor de stele, În lumea magicului codru sau a palatelor de cle? tar din inimă ??rii, Înzestrându-le cu cele mai originale structuri arhitectonice (portale, coloane, arcuri, bol?i, cupole etc): „Impresionante prin elementul grandios pe care toate Îl exprim?, acestea tind s? fac?, În general, crea?ia mai frumoas? decât a fost conceput?, semn al unei curioase dorin?e de organizare superioar? a unui spa?iu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În floare se În?ir". (,Memento mori") Prin „por?i albastre", „sc?ri de valuri", „albastre hale" str?juite de „bol?i antice", descindem Într-un paradis fascinant, În care domnesc „portale nalte", „cu lungi coloane de z? pad?", „cu-arcuri de nea alb? că argint din Ophir", „cu bol?i mai Înalte decât Însu?i Cerul": „Acolo printre-acele lungi coloane Suspend? lampe mari că ni?te albe lune Ce Împlu lumea raiurilor mele Cu o lumin? dulce, alb?, cald?. Stâlpii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În piatr?, În marmur? de cear?, ori granit. ?i acesta este un loc sacru, pentru c? aici se afl? templul magilor cu sc?ri str?juite de stâlpi „de aur blond", cu „muri netezi de-o marmur? de cear?", „cu arcuri ce-?i ridic? boltirea temerar?", „cu stele că flori ro?îi pe albastrul ei plafond", „cu arbori ce din iarn? fac blând? prim?văr? / ?i-ntind umbre cu miros pe-a salei Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ții care sunt marginile ?i nemarginile lor. Abia atunci po?i face din ele un fel de poduri peste neantul ce-?i st? În fă??, că podul acela peste Dun?re al Împ?râtului, un gând de piatr? repezit din arc În arc ". (Constantin Noica. Introducere la miracolul eminescian) Înzestrat cu aură sacr? a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sunt marginile ?i nemarginile lor. Abia atunci po?i face din ele un fel de poduri peste neantul ce-?i st? În fă??, că podul acela peste Dun?re al Împ?râtului, un gând de piatr? repezit din arc În arc ". (Constantin Noica. Introducere la miracolul eminescian) Înzestrat cu aură sacr? a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
peisajelor polare În care „Eminescu afirm? un sentiment dominant de evaziune În spa? iu ". (Eugen Simion) „Nostalgia luminii", „albul fantastic al ghe?urilor polare", „boitele de smarald ale palatului", „portalele Înalte de la hale / Cu lungi coloane de z?pad?, cu arcuri de nea argintie" ?i „lampe mari că ni?te albe lune" fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ????ia fascinanului Odin", descris? În „Toma Nour" sau „Odin ?i poetul" exprim? astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, „cuprins
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iubire. Luna I?i poate face apari?ia doar Într-un moment solemn că acesta; În fiecare noapte aceast? regin? revine În imperiul ei albastru, urcând sc?rile de argint ale stelelor sau ?esând sc?ri de v?paie În arcul orizontului: „Luna... luna iese-ntreag?, se Înal?'-a?a b?laie ?i din ??rm În ??rm dureaz? o c? rare de v?paie ". {Scrisoarea IV) ????ritul ei magic este de aceea un moment solemn, o „minune" mult a? teptat? pe care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Învârtesc toate mai aproape sau mai departe de sâmburele de Întuneric al golului primar"; astfel, poetul tindea s? creezedup? cum consider? G. C?linescu „un univers În semicerc [...], având ca orizonturi na?terea ?i moartea lumii, Între care se Întinde arcul istoriei universale". Luna este de asemenea metafor? a timpului cosmic. În aceast? ipostaz? de ochi ceresc „ce prive? te lumea În obiectivitatea impasibil? a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute" , ea devine simbol al cunoa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]