6,861 matches
-
jalba la împăratul, eroul acesta dintre munți, capată, zice-se, dezlegare ca el și al lui să-și facă singuri dreptate. Și de aici răscoală. Sfîrșită, firește, cu trădare. Însă lecția ei este - concluzia lui Odobescu - adevăratul iluminism, adevărata Școală Ardeleană. O ultimă răscoală, peste veac - 1907 va fi, deja, altceva, și ultimul nostru război cu Turcia, al curcanilor din '77. Succesul conferinței abia trecute îl îndeamnă pe vorbitor să repete lecția de istorie, aruncîndu-se, însă, în apele neașezate ale unui
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
o metropolă, simțindu-se - cum altminteri? - dezmoștenit, abandonat unui mediu pe care-l percepe în mod cronic ca ostil. E vorba aci de conjugarea a două atitudini. Pe de o parte pătimirea mai de mult cunoscută a barzilor, în speță ardeleni, ai dezrădăcinării, care deplîng plecarea lor din sat, pe de alta dezolarea omului modern, neîmpăcat din varii motive cu mediul epocal. Incriminările poetului nostru înclină în ultima vreme către ipostaza ultimă: "Ne socot neghiobii terminați și sluți,/ Ne lovesc la
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
era în măsură să încline decisiv balanța argumentelor spre una dintre părți. Când l-am cunoscut, la mulți ani după căderea regimului comunist, m-a surprins din nou. Luminos, discret, elegant, calm și plin de bun simț ca un adevărat ardelean, dispus oricând să asculte argumentele celuilalt și să își (re)negocieze propriile opinii, Ion Pop nu are nimic din teribilismul și gongorismul specialiștilor noștri în avangardă. De la primul "bună ziua" îți dai seama că apelativul "profesor" îi vine mănușă. Totul în
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a ajuns mai aproape de noi prin poveștile sale corozive citite pe sub mână în adolescență, ei bine, autorul ardelean al Junimii nu s-a primenit în vremea din urmă. Lovitura de grație dată de Călinescu a cam rămas ultimul prag general de lectură.
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920, în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi avut acum 87 de ani. În condiții normale, ar fi trebuit să ne aducem aminte, măcar în treacăt, că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de aproape douăzeci
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
din Cluj în Vama Veche este semnalată din anii ’70 și pare să fie organizată cu sprijinul sindicatelor din învățământ de la acea vreme. Potrivit lui Vintilă Mihăilescu, „a fost întotdeauna o distincție între vamaioți și doimaioți. La Vamă veneau în general ardeleni, pentru că aveau clujenii un fief, un fel de tabără... Această specializare a început din momentul în care Universitatea din Cluj a avut o bază, o cantină cu niște priciuri și așa mai departe” (Vasile, 2011, pp. 42-43). În ceea ce privește excursiile de peste
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Moldova Nouă între anii 1977-1979. Colaborează la Tribuna,Romania literară, Luceafărul, Viața românească, Orizont. Dintre volumele publicate amintim: Tăierea aripilor la îngeriTimișoara, edit.Hestia, 1993; Îmblânzirea sinelui Timișoara, edit. Hestia, 1994; Sezonul de vânătoare Timișoara, edit. Hestia,1997; Antologia poeților ardeleni contemporani. Premii literare obținute de Sorin Gârjan: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România-1993; Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Colocviile Nationale,, George Coșbuc’’-Bistrița 2003. Referințe critice, în volum: Dicționar al Scriitorilor din Banat; Dicționarul biographic al literaturii
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ecou vibrant, rostogolit din sute de piepturi, acoperind toate zgomotele naturale și umane din preajmă; locuitorii cartierului trebuie să fi tresărit speriați. S-a văzut atunci că peste nouăzeci la sută din mulțimea adunată era formată din români - majoritatea lor ardeleni". Românii sînt, ca și portughezii, cetățeni ai unei Europe de limită. Din care pricină s-au adaptat ușor atmosferei locale, degajînd o dezinvoltură care n-ar putea fi observată la imigrantul ucrainean, rus, arab ori georgian, cu o figură marcată
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
îmi fac cu ochiul, oferin-du-se asemenea unor femei frumoase pe care nu știi cum ai face nici să nu le refuzi, nici să nu le cedezi cu totul. "De ce ea, și nu alta?" - această întrebare filozofică a unui vechi profesor ardelean, în seara dinaintea căsătoriei la starea civilă, îmi dă târcoale de fiecare dată când încerc să-mi aleg o nouă carte. Deși mă strădui de câteva luni să stabilesc priorități, teancurile gata să se prăvale peste mine anulează orice posibilă
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscuserăm pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugiserăm de el - dar localnicii ne tratează, în continuare, pe noi de filo-sovietici, însă ei, marii patrioți ardeleni, lucrează bot în bot cu Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni, intră în partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului în România. Dar suspecți tot noi rămânem! Tot noi, refugiații - care nu intrăm în partid, nici în Miliție
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscuserăm pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugiserăm de el - dar localnicii ne tratează, în continuare, pe noi de filo-sovietici, însă ei, marii patrioți ardeleni, lucrează bot în bot cu Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni, intră în partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului în România. Dar suspecți tot noi rămânem! Tot noi, refugiații - care nu intrăm în partid, nici în Miliție, nici în Securitate! Și, culmea obrăzniciei: le mai și povestim
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
pielea noastră socialismul-sovietic și fugiserăm de el - dar localnicii ne tratează, în continuare, pe noi de filo-sovietici, însă ei, marii patrioți ardeleni, lucrează bot în bot cu Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni, intră în partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului în România. Dar suspecți tot noi rămânem! Tot noi, refugiații - care nu intrăm în partid, nici în Miliție, nici în Securitate! Și, culmea obrăzniciei: le mai și povestim ce-am pățit noi, în trecutul nostru, de la Ruși
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
de gol în pasajul despre (h)omonimii. O mică enciclopedie a pseudonimului, care încurcă treburile prin gazete și întreține fabula literară. Încheiată așa: "Și acu, dacă micul meu studiu v-a plăcut, să știți că eu mi's, cum zice Ardeleanul, Radu D. Rosetti. Dacă nu, - eu n-am fost eu - cum s-a scuzat odată Nicolae Iorga - ci homonimul meu, generalul Radu Rosetti. Luați-l la telefon și ocărîți-l." Ei, nu e cazul...
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
n-a mai putut fi stinsă de atunci -, și nici nu se va stinge vreodată. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mâinile vrednicului său urmaș, Petru Pavel Aron; el a încredințat-o sutelor și miilor de tineri ardeleni care au învățat de atunci în Școalele Blajului. Odată trezită conștiința latinității noastre, nimeni și nimic n-a mai putut-o nimici; de generații, ea face parte din însăși conștiința noastră de Români. Limba, literatura și cultura românească modernă poartă
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
acestei epistole - Pecetea Blajului - este un veritabil poem în proză. Accentele de odă sunt prezente în introducere prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani..." rândurile capătă vibrație de imn, postulând adevăruri pe
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani..." rândurile capătă vibrație de imn, postulând adevăruri pe care istoria literară românească nu poate să le ignore, culminând prin caracterizarea Școlii Ardelene drept o mișcare culturală eroică și jertfelnică, identificată "cu însuși geniul neamului din care face parte".
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
declarat Jucan. „Dacă ar fi niște discuții punctuale, legate de un subiect, două care excită spritele, aș înțelege, să existe un consens. Dar să iei ordinea de zi și a doua zi să vii în fața radiodifuzorilor și vorba noastră, a ardelenilor, să spui “No, ziceți”, nu mi se pare corect”, a mai completat el. Ședințe desfășurate într-un cadru nelegal. „Dacă e să fie o dovadă a politizării instituției s-ar putea ca ăsta să fie un motiv. Pentru că vă întrebați
Membrii CNA fac ședințe secrete înainte de cele publice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80308_a_81633]
-
Ciprian-Buzău Regia și scenografia: Diana Lupescu. În distribuție: Adrian Vâncică/ Mircea Diaconu, Ion Haiduc/Constantin Cotimanis, Crenguța Hariton, Dani Popescu, Ada Navrot, Corina Dragomir NU VORBIȚI CU ACTORII de Tom Dudzick Regia: Diana Lupescu, Scenografia: Diana Lupescu, Ilustrația muzicală: Dan Ardelean, Traducerea și adaptarea: Ovidiu Niculescu, Mișcarea scenica: Roxana Colceag În distribuție: Alexandru Repan, Diana Lupescu/Ruxandra Sireteanu, Lucian Ghimiși, Ioana Calota, Mihaela Subțirica/Raluca Jugănaru, Ion Grosu MARIA CALLAS - LA DIVINĂ Regia: Radu Gabrea. Decoruri și Costume: Andreea Koch Consultant
"Hangița" își așteaptă spectatorii la Teatrul Nottara. Vezi repertoriul pentru 15-20 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80396_a_81721]
-
propriu, scor 3-1 (2-1), în fața echipei Gloria Bistrița, într-un meci din etapa a 29-a. Golurile au fost marcate de Onofraș 24 ți Dică 43, 51, pentru Steaua, respectiv Bâlbă, în minutul 26, pentru bistrițeni. Jean Pădureanu, președintele clubului ardelean, a fost primit cu ostilitate în Ghencea pentru faptul că în partidele cu Dinamo echipa sa a jucat extrem de slab. Cel poreclit „Lordul” le-a replicat: „Copii, sufletul meu e în Ghencea! De patru ani nu am mai făcut nici un
Nicolae Dică, două goluri pentru Steaua în meciul cu Gloria Bistriţa, scor 3-1 () [Corola-journal/Journalistic/77023_a_78348]
-
Cove amuzat. “M-am simțit extraordinar alături de moldoveni. Am cântat, am dansat, am făcut poze, dar cel mai important este că oamenii din Iași au venit în număr foarte mare alături de noi. Sâmbătă viitoare (n.r.- 10 august), îi aștept pe ardeleni, la Cluj, să ne arate cum știu ei să se distreze fain! “, a adăugat prezentatorul show-ului.
Cove, duet inedit cu Matteo by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77175_a_78500]
-
redescoperirea Centrului, de refacerea unității pierdute. Reumanizarea lui Apostol Bologa este una dintre cele mai spectaculoase aventuri ale romanului românesc modern și una dintre polemicile semnificative romanului românesc. Redescoperind adevărurile intime, personajul se integrează, de asemenea, dublei tradiții a literaturii ardelene: pe de o parte, vitalismului, promovat de șirul de autori care începe cu Micu, Maior, Șincai și ajunge la noi prin Goga, Aron Cotruș, Mihai Beniuc, pe de alta, șirului deschis de Țiganiada și, încheiat, probabil, cu Emil Cioran. Ajunși
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
de a trage concluzii. Acestea ar fi concluziile cercetării sale de romancier. Nu și-a irosit timpul în van. A ajuns la un rezultat pe care îl comunică; îl dedică apropiaților săi, celor mulți și umili. Realismul popular al literaturii ardelene, afirmat cu atîta insistență în operele lui Coșbuc își găsește, în încheierea primului roman românesc modern, o îmbătătoare certitudine. Rebreanu nu se vrea decît un exponent al acestui realism, în care cei mulți umili sunt creatorii unui tip de relații
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
are ceva din resemnarea tenace a brâncușienei Cumințenii a pământului, deși coloratura melodramatică este ușor exagerată. Cu acuitate este surprinsă încărcătura de spaimă și amenințare a cotidianului, aglomerările de catastrofe căpătând, la lectură, și valențe cvasi-umoristice (Teoria haosului, Girafa și ardeleanul, O zi din viața lui Ivan, Ioan, John, Johann, Giovanni, Jean, Jon, Juan în zilele noastre, Păziți-vă buzunarele, Pasărea albastră, Marea trăncăneală - care face inevitabila joncțiune cu ficțiunea lui Caragiale). Subiectele sociale sunt tratate cu dezinvoltură (Lux, calm și
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
noi văzusem, voi văzuseți, ei văzuse). Conta, evident, și proveniența regională a autorilor, varianta regională preferată. La Heliade Rădulescu, la 1828, apar tocmai formele cu -ră, cele care vor avea pînă la urmă succes. Totuși, ceva mai tîrziu, un filolog ardelean precum Timotei Cipariu nu le putea accepta, percepîndu-le ca o inutilitate și ca o îndepărtare de etimon: "Adaugerea silabei -ră și la acest timp, (...) ei lăudaseră, ținuseră etc., e de prisos" (Timotei Cipariu, Gramatica limbei române, 1869, în Opere, II
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau câteva portrete de-ale sale de pe perete, pentru a ilustra paginile dedicate dramaturgului, de către revista România Literară. Ajuns acasă la celebrul scriitor, am fost Întâmpinat de secretara sa, Anicuța Chendi (nepoata ardeleanului), o femeie ușor trecută,dar căreia-i luceau ochii precum la codobaturi. Mi-a spus cu o drăgălășenie cam zaharisită, că maestrul doarme, dar dacă-i las gaj buletinul, pot să-mi aleg de pe perete unul sau două portrete făcute
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]