2,478 matches
-
văzut printre grupurile de oameni discutând, dar nu știu ce apoi l’am văzut apărând prăvălia cumnatului Moisuc ca să nu o strice oamenii. De asemenea Ion Florea a apărat farmacia (subl.ns.) însă mai pe urmă nu știu ce a mai făcut”. g. Proprietari, arendași și șiretlicuri În momentul aprinderii scânteii răscoalei la Flămânzi în județul Botoșani, în comuna Pungești erau doi mari proprietari de pământ și anume Gheorghe Palade și Virgil Mironescu, prin urmare elementul evreiesc nu era prezent în agricultură față de alte zone
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era vorba de deschiderea unor conturi de băutură pe datorie. De altfel, vom demonstra cu documente originale (publicate) că proprietarii semiți de cârciumi sătești „lucrau” mână în mână cu arendașii de aceeași nație la ruinarea totală a țărănimii sărace, prin „umflarea” conturilor. De aici și o altă nemulțumire a oamenilor care, adăugată celorlalte, a condus la izbucnirea revoltei și scăparea ei de sub controlul autorităților. h. Alte declarații ale martorilor răscoalei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
eu nu i’am văzut pe devastatori”. Vizavi de zvonurile privind prezența studenților la Pungești, tot preotul declara: „În comuna și parohia mea n’a fost nimeni, nici străin, nici localnic cari să îndemne pe oameni la răscoală în contra proprietarilor, arendașilor ori în contra evreilor (subl.ns.)”. Trăgând linia, preotul Vasile Stamate (în care se putea avea încredere), mai scria că: „...nu s’a împărțit nici un manifest sau broșură care să îndemne pe oameni la răscoală”. k. „N’am cunoștință despre obiectele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comerț „...cu cereale și tinichigerie”, a povestit următoarele: „Mercuri la 7 a curentei am văzut că s’au adunat la Herșcu Naht o mulțime de țărani cari cereau să le dea pământ (subl.ns.)”. De teama mulțimii înfuriate și vindicative, arendașul Nacht s a ascuns, firește, așa că, după cum relatează martorul întâmplării, „...au năvălit în casă mai mulți oameni între care i’am cunoscut pe D. Stratan, Gheorghe Potcoavă, Mihalache Rusu, Ion Crăciun și V. Bulgaru (...)”. Fiind luat prin surprindere, se pare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Fiind luat prin surprindere, se pare că Herșcu Nacht n-a avut timp să-și găsească un ascunziș convenabil așa că țăranii de mai sus, ca și alții pe care martorul nu i-a cunoscut, probabil, după ce au devastat toată casa arendașului, aruncându-i toate bunurile în colbul străzii, au dat și de urma acestuia. Relatarea acestui fapt a fost următoarea: „...deodată am văzut că 4 oameni au adus pe H. Naht afară în fața caselor și l’au luat la bătae cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Codiță declara că „...am fost luat cu sila și am spart ușele și geamurile pe la dughene aruncând și eu marfa afară (...)”. Acest Iftime Codiță a confirmat că prima grijă a răsculaților mânioși a fost aceea de a pătrunde în biroul arendașului pentru a distruge condica ce cuprindea învoielile agricole pe anul 1907. Ca și la Pungești, revolta a ținut două zile, adică miercuri, 7 martie și joi, 8 martie după care, cel mai probabil, a fost adusă armata pentru a liniști
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să-i calmeze pe turbulenți, atât Baciu cât și ceilalți s au dus „...în fața localului Alexa”, unde „...ne’a vorbit D-l Primar, Inspectorul comunal și D-l Judecător că să fie liniște (...) și să ne împăcăm cu administratorul moșiei (arendașul Herșcu Nacht, n.a.) pentru pământ și vite”. Oamenii, nerăbdători și nemulțumiți, au dat iama iarăși prin dughenele și prăvăliile orașului, potrivit celor declarate de martor. Tot conform celor spuse de acesta, unele acțiuni au luat o altă turnură: „...noi cei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și pe fondul acelorași revendicări ce pentru țărani nu puteau fi amânate cu hârtii citite în piața publică de către notabilitățile timpului. e. „(...) m’au bătut cu un hârleț de fer spărgându-mi capul” Foarte importantă și oarecum lămuritoare rămâne declarația arendașului evreu de 50 de ani Herșcu Nacht, cel mai păgubit personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire, mărturia lui s-a găsit la dosar așa că putem cita unele pasaje care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire, mărturia lui s-a găsit la dosar așa că putem cita unele pasaje care s-au vrut a face lumină în mecanismul revoltei. Potrivit arendașului, cel puțin în duminica de 4 martie a anului 1907, nimic nu se anunța în materie de răzmeriță: „Duminică la 4 martie curent au venit la casa mea din Negrești mai mulți oameni din Glodeni (...) cari m’au întrebat dacă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Negrești mai mulți oameni din Glodeni (...) cari m’au întrebat dacă le dau și anul acesta pământ și dacă le primesc vitele la suhat”. Bine-nțeles că sătenii s-au interesat și de prețurile pe care le va practica arendașul Nacht în anul curent, 1907. Conform declarației acestuia, le-ar fi spus țăranilor că „...prețurile vor fi tot ca anul trecut”, așa că solicitanții „...au eșit mulțumiți și au spus oamenilor ce au vorbit cu mine și au plecat cu toții mulțumiți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pământ”. Neuitând să specifice că sătenii erau beți, Herșcu a descris continuarea evenimentelor astfel: „...le’am spus că nu le pot da pământuri mai cu seamă că nu sunt depe moșia mea”. Totuși, cel puțin N. Lungu era de partea arendașului, odată ce acesta mai declarase următoarele: „...s’a întors N. Lungu mai târziu și a spus unui copil al meu să încuem ușele”. Încuierea ușilor a fost un sfat bun dar nu a rezolvat povestea de antregul deoarece, potrivit arendașului, „...au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
partea arendașului, odată ce acesta mai declarase următoarele: „...s’a întors N. Lungu mai târziu și a spus unui copil al meu să încuem ușele”. Încuierea ușilor a fost un sfat bun dar nu a rezolvat povestea de antregul deoarece, potrivit arendașului, „...au venit la casa mea toți oamenii ce erau adunați la Paraschiv”. Dintre răsculați i-a remarcat pe: „...N. Strâmbu, V.N. Strâmbu, D. Stratan, N. Lungu, Gh. Condurache, N. Hănceanu și Gh. Ciobanu zis Olaru”. Acțiunile oamenilor, pașnice la început
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Parpanița m’au luat la bătae cu ciomegele și cu un hârleț de fer spărgându-mi capul și trântindu-mă jos”. O fi fost adevărat sau numai a vrut să-i bage la gherlă și mai tare pe participanți, arendașul a povestit anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării, cu tot cu dobândă, a bătăii de la țărani, i-a fost furat din buzunar și portofelul cu suma de 180 de lei, în afara altor 1.800 de lei furați dintr-un sertar de mobilă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării, cu tot cu dobândă, a bătăii de la țărani, i-a fost furat din buzunar și portofelul cu suma de 180 de lei, în afara altor 1.800 de lei furați dintr-un sertar de mobilă. Pentru ca paguba arendașului să fie pe măsura exploatării de zeci de ani a țăranilor din zonă, un anume „...Gh. Condurache a venit a 2-a seară și mi’a vărsat vinul ce’l aveam prin poloboace prin pivniță, după ce a băut cât a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
câteva lucrări antisemite, de referință rămânând poezioara „Nici un ac de la jidani!”. Cine nu crede așa ceva, îl invităm să caute scrierea cu pricina în „Operele complete” ale humuleșteanului. Curentul antisemit a mai fost amplificat și datorită exploatării nemiloase a țăranilor de către arendașii evrei, fapt ce a culminat cu Răscoala țărănească de la 1907. b. Investiții proprii evreiești La Vaslui, fiind o comunitate puternică și, credem, foarte unită, evreimea și-a inaugurat la începutul secolului XX propria școală primară numită „Assey Tow”, aceasta fiind
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cultură mai intensă și mai științifică.” C. Alessiu a răspuns și la propunerea conservatorilor că este mai bine ca țăranii să primească pământ în arendă: „Toți economiștii recunosc că e preferanil ca pământul să fie explotat de proprietari, nu de arendași, căci întotdeauna exploatarea făcută de proprietari dă rezultate mai bune, căci el ameliorează solul, pe când explotarea făcută de arendași duce de multe ori la slăbirea solului.” În plus, așa cum remarca liberalul N. Lupu comparația care se face între mica și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
țăranii să primească pământ în arendă: „Toți economiștii recunosc că e preferanil ca pământul să fie explotat de proprietari, nu de arendași, căci întotdeauna exploatarea făcută de proprietari dă rezultate mai bune, căci el ameliorează solul, pe când explotarea făcută de arendași duce de multe ori la slăbirea solului.” În plus, așa cum remarca liberalul N. Lupu comparația care se face între mica și marea proprietate pornește de la realitățile actulale: „Apoi dacă i se dă pământ țăranului de cea mai proastă calitate și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
responsabilității. Ghiță, după cum era de așteptat, conștientizează atitudinea femeii, păstrează tonul ridicat al dialogului, și, dorind să-și mențină autoritatea de cap al familiei, își afirmă hotărârea definitivă: Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arendașul. Dubla binecuvântare a bătrânei din finalul discuției purtate de cei doi: În ceas bun să fie zis și gând bun să ne dea Dumnezeu în tot ceasul! întărește ideea participării ei cu trup și suflet. Soacra e una dintre acele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
hotărât și de rece. Analizând "cadrele" luptei eroilor, remarcăm faptul că în primele două scene de confruntare directă a celor doi raportul de forțe e echilibrat. [...] Lică își propune să-l compromită public pe Ghiță prin implicarea sa în omorârea arendașului și prin ofensarea nevestei într-un dans dezmățat. Reacția nu rămâne fără răspuns, ea este mai mult în plan lăuntric decât în plan exterior, faptic: Ghiță nu zise nimic, ci-și puse numai de gând că are să o ție minte
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
poziții adverse. Ghiță nu încearcă să convingă justificându-și comportamentul anterior, dar întrebările sale au un substrat perorativ. Repetarea aceleiași întrebări cu conținut acuzator are același scop: Tu zici că eu m-am înțeles cu Lică pentru ca să-l calce pe arendaș? Femeia e însă hotărîtă în a-și menține învinuirea. Faptele așa cum le știe ea au condus-o la această interpretare și mai ales "muțenia" partenerului de cuplu care n-a ținut cont de determinările pe care le implică această poziție
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din Moglănești. La acea bisericuță din Deal se slujea În rit greco-catolic pe atunci, fiindcă era după anul 1700. Tolerat de oamenii din Gheorgheni, care-și aveau domeniile și aici, până În Valea Găinii, mai Întâi ca paznic și apoi ca arendaș, ocupându-se cu plutăritul, și-a extins mereu suprafețele defrișate cumpărând pământ de la vechii proprietari. Plutăritul Îi aducea bani frumoși și astfel i-a crescut și șeptelul de animale. Cu boi puternici de rasă simental, cumpărați de la ungurii din Remetea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
această condiție necinstită, umilitoare, riscând altfel să-și piardă clientela. Cum nevoile sunt frecvente, profiturile sunt enorme; în vreme ce stăpânul se îndatorează, omul de afaceri se îmbogățește; se citează averi considerabile care nu sunt decât o acumulare de furturi domestice; administratorii, arendașii nici nu se mai obosesc să ascundă aceste spolieri nerușinate. Au servitorime și echipaj și se laudă că își vor da într-o bună zi stăpânii afară. Aceștia cunosc aceste hoții și le tolerează; nimeni nu are nici cel mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care nu a fost împământenit dreptul de a cumpăra pământuri aici; datornicii insolvabili nu pot fi expropriați; singura protecție legală pe care o poate obține creditorul este sechestrare veniturilor. Nu e permis nici măcar a concesiona pământuri cu titlul de redevență arendașilor 100. Dorim într-adevăr să vedem aici măsuri luate împotriva capitaliștilor străini, o asigurare mutuală împotriva cametei; sau o tutelă veșnică, aplicată unor copii risipitori de către părinți care nu aveau încredere în ei înșiși și în descendenții lor. Autohtonii au
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
taxă etc. plătite pentru transport de mărfuri (pe calea ferată), cf. DEX (n. tr.). 99 Dl Ion Ghica. 100 Dreptul de a cumpăra pământuri tocmai a fost decretat în favoarea străinilor de religie creștină domiciliați în Moldo-Valahia. Interdicția de a angaja arendași străini pentru cultivare este menținută. 101 Vedeți G. Chanoi: Ultima ocupație a Principatelor Danubiene. Sub această anagramă abia dacă se ascunde numele d-lui Ion Ghica. " Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trei clase sociale, Începând cu clasa proprietarilor, cea mai importantă din societate, având ca pilon principal regele, acestuia alăturându-i-se proprietarii funciari, funcționarii de stat și biserica, În calitate de titulară a dijmei. Alături de aceasta, se distinge clasa productivă, formată din arendași și muncitori, precum și așa-numita clasă sterilă, considerată neproductivă, deși era alcătuită din persoanele ocupate În comerț, industrie și transporturi. Apariția producției de tip capitalist și a noilor clase sociale este Însoțită de schimbări ale modului de distribuire a averii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]