4,072 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MIGDALI ÎNFLORIȚI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În livada cu migdali înfloriți, Pulberea aurie a polenului Pe aripa vântului plutea, Peste coline și câmpii, Pe sub poale de argintie salcie, Patul nupțial ni-l așternea. Parfumul fin și dulce, Șoaptele tainice ale florilor, Cântecele de dragoste și dorințele, Frumusețea absolută și misterele, Pictorul, în aer le vedea. Apoi, pe pânză, cu măiestrie La viață le- aducea. Poeta, și ea
MIGDALI ÎNFLORIŢI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364864_a_366193]
-
Cosmos demonizat...cad în sus și în jos si în toate părțile deodată...și credeti-mă și pe mine că nici eu nu mă simt prea bine... Dar mai bine...mai bine să-mi „terraformatez” căderea din Hyperboreea verde-albastră și argintie de cristal, în Gradina Maicii Domnului, în Creasta Anilor din Hardeal...Ca să nu se mai spargă odată Bolta de Cristal, ori să cadă iar Coroana aceea roșie și colțuroasă peste Palatul Vulturilor de clestar...Cer, așadar, Excelențelor și Domniilor Voastre, să
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
îmbinării sau disocierii culorilor mele, dă-mi drumul, voi îmbrăca un brad caleidoscop din culorile anilor trecuți, am clopoțeii și beteala roșie folosite brazilor cântători ai copiilor, pe cele galben satinate legate în funde perlate, ascunziș lacrimilor înghițite, pe cele argintii lângă țurțurii stropi, stalactite așteptând stalagmitele bolților trainice, am globurile verzi țepoase ale învelișurilor castanelor necăzute, pe cele albe pictate de marțipanul migdalelor decojite, iar în sân, păstrate să nu se spargă, le am pe cele roz strânse buchet elitrelor
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DACĂ.....AI VENI Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului DACĂ....AI VENI Dacă-ai veni în noaptea albastră ar răsări în cale, Luna argintie cu pași sprinteni ce-ar păși agale Din cerul pigmentat mii de stele lucii mirate te-ar privi, Vino-n visul cu flori de tei ,ce mă-nfioară pătimaș..și-l știi! Dacă-ai veni... aș presăra pe-a lunii raze
DACĂ.....AI VENI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366444_a_367773]
-
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din zări albastre coboară în sclipiri de diamante, mireasă, dalbă fecioară. Să alunge vremuri calde. Cerul cerne peste zare, mii de steluțe argintii. Și strânge în grabă mare, alai de copilași zglobii. Plapumă rece așterne pe munți înalți și văi adânci. Ninge cu sclipiri din gene, când vântul fluieră-n uluci. Fără unelte sculptează țurțuri la streșini de casă. Când îi vezi, te
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
are culoare violet, ceea ce-mi aduce aminte de o proză umoristică a neegalatului Ion Băieșu care a petrecut un week-end “La iarbă albastră”. Turmele de roboți se îndeletnicesc cu îngrijirea și curățirea copacilor uriași. Apar și nelipsitele farfurii zburătoare argintii. Pe solul marțian are loc un război în toară regula, dar armele telepatice nu mai au nici un efect asupra eroilor povestirii, pentru că ei dispun de scuturile de credință, de arma speranței și sunt apărați de scutul iubirii. Forme de relief
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
San Francisco Bay. Acvariul este cu fața către oraș și a fost deschis acum ceva mai bine de 10 ani, în 1998. Încă de la intrare un acvariu cilindric te ia în primire, astâmpărându-ți curiozitatea cu o “infinitate” de peștișori argintii care se “bălăceau” ca într-o “transă” feliată și grupată compact pentru a evita agresiunea imediată a “mardeiașilor marini” așteptând la pândă din orice firidă de bolovani, pietriș, bureți sau mușchi marini de pe fundul uriașului recipient circular, apoi înșirate acvarii
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
de sticlă având din orice parte ai privi o priveliște subacvatică de o rară frumusețe, animale marine care “țâșnesc într-un vuiet” resimțit prin difuzoare, încoace și-ncolo se petrec diferite specii de rechini, steluțe de mare, bancuri de pești argintii, transparenți sau poate că lumina proiectată să-i pătrundă până la schelete precum razele Roentgen, sturioni, țipari, puzderie de peștișori multicolori. Tunelele sunt prevăzute cu bandă rulantă pentru ca vizitatorii să vadă exclusiv fauna acvatică dar și relieful pe care îl populează
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
de la brâul calcaros al Cheilor Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă, cu irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor, care-i sunt martori de când se știe și care-i găbjesc truda ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
sufletul-pereche... Dar, cine știe, dacă obosit, de atâta alergătura pe meridianele globului și orbit de lumina amețitoare a zăpezii pe care o înfrunți, an de an, ca să ajungi până la noi, nu te vei înșela iarăși, orbit din cauza furtunilor de ceață argintie...!? Ți-aș cere liniște și pace sufletească, dar știu că sunt atâția oameni, zbuciumați, și atâția copii “îmbătrâniți ” înainte de vreme, care au nevoie de asta!..... De aceea, dacă n-ai uitat copilul care am fost, de crezi că încă mai
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365774_a_367103]
-
mele nu existau atâtea podoabe pentru brad. Învățasem să fac coșulețe din carton pe care lipeam cu hârtie creponată în culoarea pe care o doream. Uneori, la același coșuleț foloseam mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din fâșiile de hârtie creponată făceam ghirlande pe care le așezam, de jur, împrejurul bradului. În brad mai puneam mere dar și nuci colorate cu bronz argintiu sau conuri de brad colorate cu bronz auriu. Crenguța de
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din fâșiile de hârtie creponată făceam ghirlande pe care le așezam, de jur, împrejurul bradului. În brad mai puneam mere dar și nuci colorate cu bronz argintiu sau conuri de brad colorate cu bronz auriu. Crenguța de vâsc-legendă Vâscul sub care se sărută îndrăgostiții, este considerat o plantă magică. În jurul lui s-au creat multe legende care au înconjurat lumea. În mitologia europeană, vâscul ocupă un loc
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
-l aprovizionau cu fructe. Mocanii mai aduceau și prune afumate. Îmi reamintesc și acum tăblița albastră, prinsă la căruțele lor, pe care scria: „Topoloveni”. Gânduri în ajunul Crăciunului În Constanța e o atmosferă de basm, pomii sunt îmbrăcați în straie argintii de chiciură. Lipsește moș Crăciun dar i se aud clopoțeii în zare... La geamul meu a poposit un pescăruș. Mă privește printre jaluzele. Îl iau ca pe un semn bun și ca pe o veste venită din ceruri... În “dicționarul
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
Multe clădiri specifice acestui oraș sunt de o rară frumusețe și deosebit de interesante, dar cel mai mult ne-a atras atenția o cladire construită pentru a marca o caracteristică a spațiului lor, căldura teribilă. Clădirea această, construită parcă din metal argintiu, are o parte care pare topită de căldură și apartamentele curg la pământ. Ne-am închipuit că această clădire "topită" de soarele torid al deșertului ar putea fi un muzeu, dar nu, am aflat că este un spital. Curând de la
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
cu tine, ia-mă cu tine, ea m-a rugat, / cele două picioare din spate / în laț greu îmi sunt ferecate. Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», mi-a zis. // Mergeam înfrigurat și nici că-mi păsa, / vulpea argintie din laț spre mine se lungea, / «Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», mi se ruga, / mie nici că-mi păsa, / înfrigurat prin zăpadă mergeam, / fără de suflet în mine și fără de ram, / se albea argintiu spre dimineață, / vulpea prinsă
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
că-mi păsa, / vulpea argintie din laț spre mine se lungea, / «Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», mi se ruga, / mie nici că-mi păsa, / înfrigurat prin zăpadă mergeam, / fără de suflet în mine și fără de ram, / se albea argintiu spre dimineață, / vulpea prinsă în laț se lungea ca o frânghie în spatele meu / începuse să ningă, dar tot o mai auzeam / cum mă ruga s-o iau cu mine. // Mergeam înfrigurat prin zăpadă și mă ningea, / vulpea argintie în spatele meu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
se albea argintiu spre dimineață, / vulpea prinsă în laț se lungea ca o frânghie în spatele meu / începuse să ningă, dar tot o mai auzeam / cum mă ruga s-o iau cu mine. // Mergeam înfrigurat prin zăpadă și mă ningea, / vulpea argintie în spatele meu se lungea, / ca o rază a frigului se făcea, / «Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», scâncea, / cât un orizont de lungă și de curbată se făcuse ea, / vulpea argintie cu picioarele de pe urmă în laț, / ca
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
înfrigurat prin zăpadă și mă ningea, / vulpea argintie în spatele meu se lungea, / ca o rază a frigului se făcea, / «Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», scâncea, / cât un orizont de lungă și de curbată se făcuse ea, / vulpea argintie cu picioarele de pe urmă în laț, / ca o rază rece a flugilor de nea, / din urmă mă ajungea și nu mă ajungea. Ia-mă, ia- mă cu tine, ia-mă, ia-mă cu tine !» // mă înfrigurasem de tot și mergeam
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
frisonul straniu al alienării, la care participasei totuși conștient. Caracatițe mari și cu aripi deschise cât ale unui avion american „invizibil”, broaște țestoase, pești mari și lunguieți cu botul ca lama de la drujbă, rechini albi, rechinul balenă(!), rechinul sabie, rechinul argintiu și cel mai ciudat rechin al adâncurilor, de care n-auzisem și nici nu credeam că există o asemenea ciudățenie: rechinul-topor. Are în fața gurii și a nasului, a botului să zicem, un fel de „barieră”, o cârmă ca lama unui
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
bunicii de paieVisând la săniuța mică, bătrână alunecândLa pârtie mâine toții copii gălăgioși zburdând.... XI. MOȘ BĂTRÂN CU BARBĂ ALBĂ, de Stella Reeves , publicat în Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013. Un om obosit, cu barbă albă Păr lung, argintiu și rău încâlcit Pe pământ s-a așezat jos la odihnit Ochii mici, întunecați dar hazlii De sub ochelari privea în jur pe cei Adunați, ce zâmbeau și vorbeau Neînțelese cuvinte lui adresate Părinți cu copii mici nerăbdători Fetițe cu codițe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
la voi Să ascult la ce se mai zvonește-n vale Lăsați-mă în pace acasă să mă întorc În bunătatea pustie, singură și goală ... Citește mai mult Taciturn și gândit, un om bătrânUn om obosit, cu barbă albăPăr lung, argintiu și rău încâlcitPe pământ s-a așezat jos la odihnitOchii mici, întunecați dar hazliiDe sub ochelari privea în jur pe ceiAdunați, ce zâmbeau și vorbeauNeînțelese cuvinte lui adresatePărinți cu copii mici nerăbdătoriFetițe cu codițe, băieți îndrăzneți-Să-mi aduci jucării multe și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
publicat în Ediția nr. 723 din 23 decembrie 2012. Nuci gustoase din nucul lui Bunicu Uscate pe ziar în podul bătrân, prăfuit Lângă perele și merele ce așteptau Ca bradul de iarnă să fie împodobit Vopsele de aur și vopsele argintii Cu pensula nuci coloram, ornamente Cu mâinile noastre făceam, o coajă De ou, cap de Moș Crăciun devenea Globulețe roșii, albastre și cele verzi Ghirlande colorate din floricele și hârtii Bomboane fondante cu nuci măcinate În celofan subțire special împachetate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
bermude, șlapi și doar câteva colane de aur în jurul gâtului dar nu prea multe, fiindcă le acopereau tatuajele. Ajuns la poartă, străjerii îi dădură onorul suflând în goarne, apoi deschiseră și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Acestea erau simbolurile puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale sau ducale aveau, obligatoriu, cinci-șase turnulețe. Famfarele și tarafurile întrunite ale celor două curți atacară energic imnul imperial: Dujmanii mă dujmănește! O melodie străveche
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
lungul mileniilor. “Se scurge timpul și viața-n el se varsă, / Părând a fi mormânt pentru ce-i viu / Fără speranța de-a fi vreo cale-ntoarsă / Din lumea veșniciei ori pustiu... // Trec anotimpuri și-n iarnă se revarsă, / Trecutele-amintiri sub argintiu; / Se scurge timpul și viața-n el se varsă / Părând a fi mormânt pentru ce-i viu // Se trec păduri și câmp se trece-ntr-un târziu, / Se trece floarea cu seva-i stoarsă, / Se trece trup și ființa ce
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
mea visează și sub melancolia clarului de lună simte lunecarea nocturnă a șoaptelor, simte cum a scăpat din mâini cel mai frumos colț al lumii care i-a zâmbit și pentru prima oară s-a spart în mii de firișoare argintii simțind în sufletul ei cum sufletele lor se unesc și dincolo de moarte, și că tot corpul care i-au durut atât de tare, trudindu-se să reziste, simte că toată această trudă a trupurilor lor n-a fost zadarnică, și
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]