999 matches
-
oameni?“, la care Viv răspunsese: „I-am fi păcălit, dac-am fi făcut-o“, și la asta a rîs ca și cum ar fi fost una dintre glumele ei: „Da, așa-i...“ Avea o voce de om bogat, și totuși vorbea În argou: „ți-am belit planurile“, „te țăcănești“. Viv nu-și putea Închipui ce vedea Helen la ea de-o plăcea atît de mult. Dar, la urma urmelor, era treaba lor. Viv Își tăie firul gîndurilor. Puse revista la loc În raft
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
oraș! cântări lucrurile Mircea. Încercă, totuși, să grăbească pasul, pentru a păstra o distanță convenabilă între el și băieții aceia, care se zoreau reciproc, strigându-și cu o falsă încruntare, de sub bonete maronii, diferite vorbe urâte, lansându-le într-un argou sărăcăcios și redundant, în timp ce unul cu o șapcă împodobită de un cozoroc mare, lăcuit (de furat, fără îndoială!) cânta, cât îl ținea gura, un cântec în care era vorba de muzicanți de culoare și fără vedere, ce se opinteau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
expediez pe Viviana, Andreea mi se urcă În brațe. Eu Îmi scarpin ostentativ nasul, Andreea la fel. Vorbește În gura mare de marfă. Cocaina e un drog de lux, un drog yuppie, n-a prea ajuns pe nările producătorilor de argou. - Mai ai marfă? Hai, Adi, mai ai? Pârvu ciulește urechile, eu mă prefac speriat. Îi spun Andreei să Înceteze, ea se lipește de mine și mă roagă să-i dau și ei puțin. Acum e momentul să intrăm În vestiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
care nu ezita să utilizeze un limbaj adecvat mai degrabă unui gangster atunci când refuza avansurile insistente ale admiratorilor sclifosiți și cu ifose deveniți mult prea zeloși, care dădeau bir cu fugiții luați prin surprindere că frageda frumusețe din fața lor cunoștea argoul străzii și mai ales nu se sfiia să-l folosească în public. Asta spre exasperarea doamnei Sofia Hagiaturian, îngrijorată de faptul că marea majoritate a fetelor care-și făcuseră debutul monden în societate odată cu fiica ei erau deja măritate, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și structurilor sintactice. El apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri verbale, utilizării excesive sau în contexte inadecvate a unor regionalisme, barbarisme, arhaisme sau neologisme, folosirii jargonului și argoului sau a unei topici care se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
la marele poet și îmi spuneam: ce frumos sună să gândești, cunoașterea luciferică; splendidă metaforă! Dar cunoașterea mea ce fel de cunoaștere era? Dar a individului de la Siguranță? Relațiile mele cu el nu erau vulgare, nu vorbea cu mine în argoul lui de torționar, nici nu asista la bătăi, era însă preocupat, posomorât. "Ași putea să te trimit pe front, îmi spunea, adică întîi la Sărata să faci instrucție, și Sărata asta e infernul lui Dante, un intelectual ca tine s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
precum Muhammad Ali), așa cum apar în antologia îngrijită de Ann Charters, The Portable Beat Reader. Sintagma "Beat Generation" a fost folosită de Jack Kerouac într-o conversație cu John Clellon Holmes pentru a defini o mișcare nonconformistă în New York. În argoul cântăreților afro-americani de bebop, beat însemna de proastă calitate, epuizat, marginal (vezi sensuri asemănătoare în folosirea cuvântului în romanul lui Kerouac, On the Road). Kerouac a încercat să îi adauge cuvântului conotațiile mistice ale lui beatific. Experiența mistică și revelațiile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Orfelinatul, „Paradisul”, este o lume în miniatură, ce rezumă societatea și legile care o conduc, iar locatarii lui, „solarienii”, „îngerii chilugi”, sunt un amestec de candoare și brutalitate. Evadarea din acest univers ostracizant se face în visare, în literatură, în argou, adoptat ca scut. Tonul rămâne sentimental, melancolic, specific unei evocări a despărțirii de copilărie și adolescență. SCRIERI: Nopțile migratoare, pref. Alexandru Paleologu, București, 1972; Zodia măslinului, București, 1974; Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic), București, 1976; Dați ordin să înflorească
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php). "Contrafort". "Cool Girl". CORV. Costin, M., Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace, Chișinău, Litera, 1998. "Cotidianul". "Crai nou". Creangă, I., 1973, Povești, amintiri, povestiri, București, Minerva. Croitoru Bobârniche, N., Dicționar de argou al limbii române, ediția a doua, revizuită și adăugită, Slobozia, Editura Arnina, 2003. "Curentul". Curtui, L., Memorator de analiză matematică și trigonometrie, București, Booklet, [2007]. DA. Dabu, V., Drept constituțional (internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php, descărcat
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
php). "Tv Mania" (publicație săptămânală). TVR 2. TVR 1. Țiglea, A., Memorator de sociologie, București, Booklet, 2007. Valenciuc, N., Chiroptera, București, Editura Academiei Române, 2002. Verba Verdeș, O., Muzici și faze, București, Editura Univers, 2000. Volceanov, A., G. Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, București, Editura Livpress, 1998. ZF. "Ziarul de Iași". "Ziua". "Ziua de Cluj". III. În articolul Croitor et al., "Tendințe morfosintactice ale limbii actuale manifestate în mass-media audiovizuală", se menționează lista posturilor de radio și
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
confundată cu analiza mijloacelor metaforice ale poetului. Aceste mijloace reprezintă în mare măsură organizarea unor procese mintale care au loc și în afara literaturii. Astfel metafora este latentă într-o mare parte din limbajul nostru de fiecare zi și evidentă în argou și în proverbe. Termenii cei mai abstracți derivă, în ultimă instanță, prin transfer metaforic din relații fizice (a cuprinde, a defini, a elimina, substanță, subiect, ipoteză). Poezia reînvie acest caracter metaforic al limbii și ne face să fim conștienți de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
glossy (farduri ~), hand-made (cosmetice ~), home made (măști cosmetice ~), must have (accesorii ~). 3.10. Adjective invariabile din limbajul argotic și din cel al tinerilor Definit ca fiind un limbaj caracterizat printr-o libertate de expresie care se manifestă sub toate aspectele, argoul se bazează pe fantezia înnoirii semantice a vechilor cuvinte și pe receptarea și chiar inventarea unor termeni sau împrumutarea unora dintr-un lexic străin 11: aiurea "absurd, ciudat, nepotrivit", anti "sedat", belea "nemaipomenit", benga "rău", beton "nemaipomenit, extraordinar", bată "nătâng
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
în Sala (coord.), p. 293-296. Mihăescu, N., 1961, "Șabloane lingvistice și gramaticale în câteva ziare", în PN VI, 5, p. 39-40. Mihăilă, E., 1995, Textul poetic. Perspectiva teoretică și modele generative, București, Editura Eminescu. Milica, I., 2007, " Matrice semantice în argoul tinerilor", în: Până Dindelegan (coord.), p. 399-405. Milner, J.-C., 1978, De la syntaxe à l'interprétation, Paris, Editions du Seuil. Miron-Fulea, M., 2005, Numele proprii: interfață semantică-sintaxă, București, Editura Universității din București. Mîrzea Vasile, C., 2007, " Adverbul chiar în limba
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
În același timp invarianță (relativă, la scara individului) și variație (la scara comunității, În timp și În spațiu), permanență (În transmitere) și schimbare (În Însușirea lor de către vorbitor). Ele permit un larg evantai de tipuri de apartenență, de la grupurile restrânse (argoul) până la comunități supranaționale (francofonia etc.). De asemenea, necesită adoptarea unor strategii atât personale (adaptarea vorbirii), cât și la un nivel mai general (de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din punctul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identității lor etnice sau chiar ale identității lor personale. În paralel, numeroase studii sociolingvistice arată că orice grup care se construiește ca atare tinde să producă trăsături lingvistice emblematice, care duc la formarea unei varietăți de limbă (sociolect, tehnolect, regiolect, argou, jargon etc.) sau, uneori, a unei limbi specifice (Blanchet, 2000, p. 114 și urm.). Identificarea unui grup este așadar puternic determinată de alegerile lingvistice, În special În cazul grupurilor care vorbesc o limbă minoritară: aceasta este determinantă În demarcarea grupului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în discurs sau în text potențialități care îl caracterizează prin chiar statutul lui de semn. V. denominație, iconicitate, motivare, referință, semn. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO ARGOU. Este un "idiom artificial", o variantă socială a limbii, predominant orală, prin care un anumit număr de vorbitori își marchează apartenența la un grup sau la o comunitate "marginală" și, implicit, diferențierea față de cultura oficială și față de limba standard. Ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o variantă socială a limbii, predominant orală, prin care un anumit număr de vorbitori își marchează apartenența la un grup sau la o comunitate "marginală" și, implicit, diferențierea față de cultura oficială și față de limba standard. Ca varietate lingvistică specific urbană, argoul s-a dezvoltat în aglomerări spontane sau impuse (banda, gașca, inchisoarea, școala, unitatea militară), inaccesibile "neinițiaților". Argoul cunoaște diferite ipostaze, de la limbajul lumii interlope la cel al tinerilor sau al celor care adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la un grup sau la o comunitate "marginală" și, implicit, diferențierea față de cultura oficială și față de limba standard. Ca varietate lingvistică specific urbană, argoul s-a dezvoltat în aglomerări spontane sau impuse (banda, gașca, inchisoarea, școala, unitatea militară), inaccesibile "neinițiaților". Argoul cunoaște diferite ipostaze, de la limbajul lumii interlope la cel al tinerilor sau al celor care adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a cuvintelor dintr-un registru în altul: argoul, ca beneficiar, preia cuvinte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a cuvintelor dintr-un registru în altul: argoul, ca beneficiar, preia cuvinte din registrele și varietățile limbii pe care le modifică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a cuvintelor dintr-un registru în altul: argoul, ca beneficiar, preia cuvinte din registrele și varietățile limbii pe care le modifică semantic, iar ca donator poate influența, la rîndul său, aceste varietăți, cărora le trasferă creațiile sale. Totuși, în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]