1,444 matches
-
Negația inițială (non-C) pe care am descris-o în termeni de polifonie enunțiativă în capitolul 1 este întru totul justificată. Textul 4.2.: Racine, Berenice Replica lui Paulin poate fi descompusă astfel: Textul 4.3.: Thomas Morus, Utopia Acest text argumentativ, mai complex decât precedentul, cel puțin în aparență, este construit pe ideea respingerii unei teze. Trebuie spus că în intrare (§1) este prezentată o teză anterioară (P.arg.0), pe care cel de-al doilea paragraf o respinge ("din contra") introducând
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este construit pe ideea respingerii unei teze. Trebuie spus că în intrare (§1) este prezentată o teză anterioară (P.arg.0), pe care cel de-al doilea paragraf o respinge ("din contra") introducând noua teză (P.arg. 3), sprijinită de întreg blocul argumentativ. Paragrafele 3 și 4 avansează fiecare un argument (§ 3 = Arg 1 și § 4 = Arg 2) reluat la începutul paragrafului 5 pentru a se trage concluzia care corespunde noii teze expuse în paragraful 2. Trebuie să descompunem secvențele argumentative din 3
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întreg blocul argumentativ. Paragrafele 3 și 4 avansează fiecare un argument (§ 3 = Arg 1 și § 4 = Arg 2) reluat la începutul paragrafului 5 pentru a se trage concluzia care corespunde noii teze expuse în paragraful 2. Trebuie să descompunem secvențele argumentative din 3 (Secvența 1) și din 4 (Secvența 2). Structura din 3 are forma DACĂp ATUNCIq: Secvența 1: DACĂ vă gândiți la marele ENUMERARE: Mai întâi... număr de oameni Apoi.... trândavi care se află Mai puneți la socoteală la alte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru Literatură și Artă, 1959, traducere de Petru Manoliu, p. 88. (n.tr.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTELE. TIPURI ȘI PROTOTIPURI 2 1 Cuvânt înainte Introducere: pentru o nouă tipologie Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale Prototipul secvenței narative Prototipul secvenței descriptive Prototipul secvenței argumentative Prototipul secvenței explicative Prototipul secvenței dialogale Un exemplu de eterogenitate reglată Concluzie Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială Referințe bibliografice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sfîrșit predicatele funcționale și descrierea de acțiuni, aceasta din urmă, prin anumite particularități, ezitînd între narațiune și descrierea propriu-zisă. Accentul cade în această parte pe sublinierea funcției formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrierea propriu-zisă. Accentul cade în această parte pe sublinierea funcției formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile de bază care generează diversele forme discursive: operația de ancorare și de afectare (denumirea obiectului descrierii la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dar complementară abordării poeticii istorice din prima parte, ne propunem să caracterizăm secvențialitatea descriptivă. Destul de inexactă, noțiunea de "text descriptiv" riscă foarte mult să privilegieze omogenitatea și autonomia unei forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
polipilor, a fost creată chiar de produsul acesta curios, de un folos de netăgăduit. J. Verne, p. 224 Monografia descriptivă poate astfel să includă cunoștințe aparținînd altor orizonturi teoretice (geografia mediului, valoarea de piață) și chiar să cuprindă o secvență argumentativă (contestarea unor teze anterioare, dezvoltarea unei noi teze așa cum este indicată prin prezența conectorilor "chiar", "totuși", "dar"). (22) Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului. Faptul că e un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplelor noastre), nici de instituții, nici de raporturi de interacțiune din care totuși rezultă sensul contextual al faptelor de limbă. Considerăm că regularitățile textuale nu pot fi identificate decît procedînd în acest fel; interacțiunea acestora va fi regăsită prin intermediul orientării argumentative, iar genurile discursului, prin cel al planurilor textului. Alte orientări, precum analiza discursului, analiza conținutului sau sociolingvistica operează plecînd de la altfel de excluderi pentru a discerne alte regularități. Schema relevă ramificațiile teoretice. Trebuie reținut mai ales faptul că noi considerăm
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dialogul-conversație, descrierea etc. Un astfel de decupaj nu ține totuși seama de eterogenitatea constitutivă a discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure: descrierea, narațiunea, argumentația, explicația etc. Dimensiunea configurațional-pragmatică participă la ordonarea secvențială pentru a produce sub-tipurile sau genurile textuale care se alătură, într-o anumită măsură, genurilor discursului. Astfel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a face lizibil un ansamblu non-liniar care nu este nici cauzal, nici cronologic și a cărui organizare, din acest motiv, ar fi prea complexă pentru lectură/înțelegere, fără adăugarea unui plan de text. Vom vedea că anumite descrieri adoptă planurile argumentative, conver-sațional-dialogale sau injonctiv-instrucționale, fără ca, prin aceasta, să treacă în argumentație, conversație sau instrucție. B. Definiția textului și a secvențialității 1. Continuitate-repetiție și/vs progresie Printre definițiile textualității, cea care lasă să se facă distincția clară dintre o descriere și un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative globale a secvenței sau a textului, pe parcursul macro-actului de discurs explicit sau derivabil). La această distincție între dimensiunile local-microtextuale și global-macrotextuale pot fi adăugate cîteva observații făcute de T. A. van Dijk și se poate reveni mai ales asupra afirmațiilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
noi insistăm și asupra instrucțiilor globale legate de secvențialitate; textul se prezintă ca un ansamblu de informații pe care destinatarul-interpretant va putea să și le reprezinte pe baza mărcilor referențiale (care trimit la indivizi, fiecare cu specificul său), a mărcilor argumentative (Nef, 1986) sau a semnalelor de argumente (Martin, 1985) care urmăresc să organizeze/modifice reprezentările memoriei discursive și a mărcilor enunțiative ("aparatul formal al enunțării", conceput inițial de Benveniste); textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în același timp: (a) referință (adică construirea unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci a n propoziții legate între ele, surprinse în procesul secvențial dinamic
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ori un argument (argument prezentat ca fiind mai mult sau mai puțin bun pentru o concluzie explicită sau implicită) ori o concluzie (trasă dintr-un argument anterior) ce ține de un tip de înlănțuire special a propozițiilor: o secvențialitate locală argumentativă. Alte tipuri de micro-înlănțuiri locale sînt posibile: narative (în care legătura "post hoc, ergo propter hoc" între două sau mai multe propoziții va ține loc de relație "logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca și morala unei fabule sau a unei anecdote. Totul depinde de locul său într-o suită secvențială dată, adică de secvențialitatea sa. La fel, o propoziție descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei secvențe argumentative: (6) Cerul este senin și totuși nu voi ieși astăzi. unde (5) a devenit un argument pentru o concluzie implicită negată de propoziția ce urmează după conectorul totuși. (7) Într-o zi, cînd cerul era senin, soarele începu să se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de înlănțuire (de continuitate-progresie). Lectura-înțelegere constă în recunoașterea schemelor de grupare a (micro)propozițiilor. Pentru dimensiunea secvențială s-a văzut că este necesar să se facă distincția între suprastructuri (narative, argumentative etc.) și simplele planuri de texte, doar structura ierarhică fiind aceeași în cele două cazuri. A înțelege un text înseamnă a recunoaște o structură secvențială pe baza căreia să fie reținute propozițiile pentru a stabili, de exemplu, un rezumat. Să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-un roman corespunde ea însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-un roman corespunde ea însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei secvențe (pentru noi, macrostructură semantică) necesită o interpretare și solicită o participare din partea cititorului, caracterul explicit al procedurii garantează, în acest caz, succesul. Abordarea dimensiunii configuraționale din (15) se face și prin cele două componente pragmatice: enunțarea și orientarea argumentativă, care rămîn implicite sau pot fi explicitate. Din punct de vedere enunțiativ, "a îndrăgi" înseamnă întotdeauna a fi drag, a fi sursă de plăcere pentru cineva. Conform unei retorici, din nou publicitare, acest loc rămas liber este destinat cititorului: Pasul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptive succesive determină, de fapt, interpretantul să ia în calcul prezumțiile (coerență-pertinență) enunțării de la (15) și să rețină implicațiile suitei Rd1 + Rd2 + Rd3 + Rd4. Din aceasta rezultă derivarea unui macro-act de discurs sau a unei valori ilocutorii care constituie orientarea argumentativă de la (15): dacă MI se spune aceasta despre Pasul Ursului, dacă MI se vorbește atît de frumos despre el, dacă MI se descrie astfel acest loc, este pentru a mă convinge să merg acolo. O astfel de abordare procedurală și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe pe care putem, ca exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative În raport cu (15), acest titlu simplu (scris cu majuscule) al unui document publicitar pentru Căile ferate federale elvețiene apare explicit orientat: (16) ZURICH Cosmopolit și totuși atît de elvețian O singură temă-obiect a discursului este dată în introducere și două proprietăți
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să marcheze, explicit sau nu, modul prin care propozițiile descriptive trebuie să fie tratate din punct de vedere configurațional: semantic (conținutele p și q), enunțiativ (asumare sau nu din partea locutorului), argumentativ (valoare de argument sau de concluzie introducînd o orientare argumentativă). B. Coeziunea semantică a reprezentării 1. Dicționar și descriere Am văzut, în exemplele precedente, că ceea ce realizează ancorarea descrierii este, înainte de toate, alegerea unei teme-obiect a discursului: Zurich și Geneva, nume de orașe aflate la începutul lui (16) și al
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]