2,248 matches
-
informațiile și începeam să încheg date reale într-un edificiu fals, dar imposibil de verificat în totalitate. I-am relatat întâlnirea mea cu Adler, descoperirea runei din grădina lui Mintzi - n-are decât s-o verifice pe asta, doar e arheolog -, rună pentru care Hitler a primit o sumă considerabilă de la un bogătaș brazilian, împreună cu alte obiecte etc. etc. La final nu mai reușeam să-mi sistematizez discursul. Dacă m-ar fi pus să rezum, mă pierdeam complet. Cyril a întărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-mi sistematizez discursul. Dacă m-ar fi pus să rezum, mă pierdeam complet. Cyril a întărit vorbele mele și așa am reușit să-l convingem pe Dietmar. Mi-am pus la bătaie toate economiile, care ajungeau la jumătate din fondurile arheologului. Cyril, cel mai fidel discipol al meu, i-a convins pe mulți din „Waterheaven” să contribuie cu bani pentru un cantonament în Canare. Nici el, nici Dietmar nu le-au suflat un cuvânt despre așa-zisa comoară. Problema rămânea strict
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să o resping. Începusem chiar să uit scopul pentru care venisem la Mallina. Fiona și ceilalți, în afară de Dietmar, Cyril și cu mine, se bucurau de soare și apă, eventual de întâlnirea cu o relicvă istorică și atâta tot. Instructorul și arheologul umblau după cai verzi pe pereții unui submarin. În linii mari, situația tuturor era mai bună ca a mea. Unii urmăreau o fantezie, alții se mulțumeau cu un concediu. Numai eu eram în plus, bătrân consumat de dorința unei răzbunări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
o sintagmă stabilită prin convenție, ce se bazează pe repere, care pot fi aplicate unui spațiu, bine delimitat cronologic și marcat de o realitate arheologică. În timp, au fost întocmite mai multe definiții pentru conceptul respectiv, acceptate și uzitate de arheologi. Una dintre ele considera că aceasta include „totalitatea vestigiilor vieții materiale și spirituale a oamenilor din vechime... ansamblu de așezări de pe un anumit teritoriu locuit de aceiași populație care a folosit aceleași elemente de cultură (ceramică, unelte, arme etc.)”. O
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
datate eronat (încadrate cronologic mai timpuriu ori mai târziu), ceea ce a determinat revizuirea și rectificarea cazurilor. Unele neconcordanțe între datările din text cu cele din legenda planșelor, adiacentă articolelor, au fost eliminate în urma analizei pieselor. În ceea ce privește unele desene, deja cunoscute arheologilor, a fost necesară actualizarea lor (întrucât multe dintre obiecte s-au deteriorat), dar și accentuarea anumitor detalii decorative. Pentru completarea multor informații, a fost necesară realizarea unor cercetări de suprafață pe ruta Negrești-Băcești (jud. Vaslui), pe valea Bârladului ori a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, regretatul dr. Ioan Mancaș, pe atunci director al Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, muzeografilor Eugenia Popușoi și Laurențiu Ursachi, de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, dr. Cristian Onel, profesor și colaborator la același muzeu, arheologului dr. Laurențiu Chiriac, în prezent directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, și arheologul Lăcrămioara Istina, de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. Susținerea consecventă și plină de căldură a dr. Vasile Ursachi, fondatorul Muzeului de Istorie din Roman, se cuvine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, muzeografilor Eugenia Popușoi și Laurențiu Ursachi, de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, dr. Cristian Onel, profesor și colaborator la același muzeu, arheologului dr. Laurențiu Chiriac, în prezent directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, și arheologul Lăcrămioara Istina, de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. Susținerea consecventă și plină de căldură a dr. Vasile Ursachi, fondatorul Muzeului de Istorie din Roman, se cuvine subliniată în mod deosebit. În conceperea și definitivarea acestei lucrări au fost importante sugestiile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din Iași, și prof. univ. dr. Ștefan Olteanu, din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Dimitrie Cantemir” din București, au făcut pertinente observații, a căror considerare a contribuit la îmbunătățirea volumului de față. Autorul exprimă mulțumiri speciale dr. Ioan Mitrea, profesor, arheolog și activ colaborator al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, pentru gândurile bune și susținerea profesională manifestată pe parcursul elaborării tezei. Neîndoielnic, în astfel de întreprinderi, ce necesită energie și timp necuantificatebile, gânduri de caldă recunoștință se îndreaptă spre familie, pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
directorul Casei Editoriale Demiurg, nu doar pentru alcătuirea indicelui ori pentru publicarea volumului de față, cât mai ales pentru căldura și consecvența cu care m-a susținut din prima zi de studenție pentru a-mi îndeplini visul de a deveni arheolog. CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE FIZICO-GEOGRAFICE În secolele VI-XI, zona Moldovei, asemenea multor teritorii românești, a fost locuită de grupuri de populații, majoritatea autohtone. Scopul fiecărei comunități era de a se stabili într-un perimetru apărat natural, care să-i
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
românesc s-au desfășurat cercetări succesive pentru înțelegerea cuprinzătoare a trecutului comunităților umane. Deși, printre primele vizate au fost cetățile greco-romane de pe malul dobrogean și siturile neo-eneolitice din regiunea Moldovei, ultimele descoperite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, preocupările arheologilor s-au extins și asupra perioadei secolelor VI-XI, importantă îndeosebi prin desăvârșirea etnogenezei românești. În acest scop, pentru strângerea și evaluarea dovezilor arheologice ale primei jumătăți a mileniului I d.Hr., care au stat la baza formării poporului român, susținând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
legate mai întâi de a doua jumătate ori sfârșitul secolului V, pentru ca descoperirile ulterioare să propună, ca variantă finală, mijlocul aceluiași secol. După anii 1990, prin corelarea acestor rezultate cu cele din spațiul pruto-nistrean, s-au completat datele anterioare, iar arheologii au acceptat uzitarea termenului de cultura Costișa-Botoșana-Hansca. În cazul temei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, am fost nevoiți, întrucât datarea culturii romanice include și a doua jumătate a secolului V, să luăm în calcul și o parte a vestigiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificate le amintim pe cele de la Băcești (6 așezări), Dumești (5 așezări) și Todirești (13 așezări). Rezultatele acestor cercetări s-au concretizat mai târziu într-un prim repertoriu arheologic al Moldovei, care a stat la baza multor săpături sistematice. Printre arheologii amatori, preocupați să găsească dovezi ale trecutului istoric, se numără profesori ori învățători, precum Gh. Coman (Murgeni), C. Buraga (Dănești), N. Ciubotaru (Vulturești), Șt. Rugină (Schineni), M. Rotaru (Giurcani), Gh. Melinte (Huși) și S. Ștefănescu (Dumești). Majoritatea dintre ei, fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să rămânem rezervați în atribuirea religiei și a etniei, mai ales pentru perioada de început a religiei creștine pe teritoriul românesc. De asemenea, lipsa unui inventar funerar ne împiedică să datăm și să atribuim etnic respectivele descoperiri funerare, chiar dacă unii arheologi cred că obiceiul în discuție este specific creștinismului (cazul M2 de la Valea Lupului, lipsit total de obiecte sau doar de arme și vase de ofrandă, în majoritatea mormintelor). De regulă, în inventarul sărăcăcios (când acesta s-a păstrat) au fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului. Însă, prezența unui miliaresion și a unui lot de 15 folles, prea mulți pentru spațiul gălățean actual (unde s-au găsit doar patru folles, din perioada X-XI, unul la Șendreni, doi la Galați și unul la Smulți), a sugerat arheologilor tot o proveniență dobrogeană. O altă neclaritate, considerată astfel de unii arheologi, este cea creată de monedele de la Negrești și Zorleni (Vaslui); potrivit acestora, autorul descoperirilor a făcut o confuzie, întrucât este vorba de o singură monedă, cea de la Zorleni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prea mulți pentru spațiul gălățean actual (unde s-au găsit doar patru folles, din perioada X-XI, unul la Șendreni, doi la Galați și unul la Smulți), a sugerat arheologilor tot o proveniență dobrogeană. O altă neclaritate, considerată astfel de unii arheologi, este cea creată de monedele de la Negrești și Zorleni (Vaslui); potrivit acestora, autorul descoperirilor a făcut o confuzie, întrucât este vorba de o singură monedă, cea de la Zorleni, iar ulterior informația a fost preluată greșit. Însă, în articolele de specialitate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ca atribuire etnică se presupune, însă cu rezerve, că cei incinerați erau autohtoni, însă aspectul amintit reflectă o simbioză româno-slavă. Descoperirile funerare din secolele X-XI le-au depășit ca număr pe cele din etapele anterioare. Cele 11 vestigii au permis arheologilor să observe mai multe amănunte legate de ritul și ritualul funerar. În primul rând se produce o schimbare în privința ritului, întrucât din secolul X se generalizează înhumația. Acest aspect se desprinde din necropola de la Bârlad-Prodana, unde mormintele sunt doar de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
familiale, ale cetelor de neam, derivate din familii-lăstar. Membrii comunităților respective aveau ca formă de organizare obștea sătească, probabil de „tip bizantin”, o încercare de preluare și adaptare a modelului de la sudul Dunării. Această idee este greu acceptată de unii arheologi, întrucât Bizanțul deja avea în secolele VI-IX un stat organizat, bazat pe un cod de legi ferme, competente, precum și o structură religioasă bine definită, spre deosebire de provinciile vechi românești, care nu dispuneau încă de organizare statală și religioasă. Ulterior, din cauza
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a cum se face cu surdo-mu(îi, pentru că apoi s( se (nve(e dialectul lor. Începuturile antropologiei Antropologia (i observa(ia direct( debuteaz( odat( cu povestirile c(l(torilor (i cu practică de inventariere a obiectelor, operelor (i instrumentelor de către arheologi. Pu(în cîte pu(în, observarea activit((îi "indigenilor" se va deta(a de m(rturiile culese de la informatori. Astfel, lucrarea lui Franz Boas (1858-1942), profesor la Universitatea din Columbia (ntre anii 1869-1942, care se sprijin( (nc( pe informatorii care
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Fără să fie cult, prin frunzărirea cărților din bibliotecă, prin participarea la discuții savante și lectura de jurnale străine, Hangerliu putea să se descurce în momente dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un diplomat. Când nu-l ajutau cunoștințele, răscolea cronica de familie. Astfel, nunțiului papal îi spunea: "Monseniore, știi că în familia Hangerliu tradiția catolică e destul de puternică? Uite
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care se trage vița nobilă europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat în mod deosebit această cultură pe ambele versante ale Carpaților...cultura viței de vie este deci de origine pur locală în regiunea Carpaților. Pe baza rezultatelor relevate de arheologi, la cetățenii din Vale, Frumușica, Histria, Mangalia, Popești, Urechești, Zimnicea etc., se consideră că cele dintâi urme de activitate viticolă pe teritoriul României datează din Neolitic. Populațiile tracice s-au ocupat intens de cultura viței de vie înainte chiar de
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
războinice, vânătorești, amoroase, de muncă, de prestigiu, alimentare... Prin imaginație sau prin interpretare, se ajunge să se conceapă cum erau acestea activate pentru "a pune la lucru" cultura în grupurile sociale. Aici, etnograful se apropie de demersul de deducție al arheologului; • dimensiunea ideală privește simbolurile, miturile, credințele și reprezentările. Unii văd în Mauss unul din inițiatorii analizei sistematice asupra dimensiunii simbolice a culturii (Camille Tarot, L'Invention du symbolique, La Découverte, Paris, 1999). Doar el scria: "Oamenii nu pot comunica între
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la originea inițiativelor de clasificare sau de înscriere sunt mobilizate durabil și reactivează bunurile pe care le estimează a fi de interes general și susceptibile de anumite tratamente specifice, printre care și conservarea; numeroase grupuri de experți, de profesioniști (arhitecți, arheologi, etnologi, geografi, istorici, universitari etc.) sunt solicitate în mod regulat în cadrul proceselor de înscriere și de clasificare (Lamy, 1990); publicurile patrimoniului se constituie în manieră disparată, sunt mai mult sau mai puțin ancorate pe teritorii, comemorând habitudini colective, reactivând serbări
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o sută de generații au transmis-o oral. Mesopotamia a cunoscut potopul din povestea adusă la cunoștință lui Ghilgameș. Ca-tastrofa menționată în textele cuneiforme în jurul anului 2000 î.e.n. a avut loc cu adevarat. O indică depunerile de mâl descoperite de arheologi deasupra vechilor locuințe. Inundațiile au afectat cea mai mare parte a Mesopotamiei și au fost cauzate de creșteri de nivel excepționale pe râurile Tigru și Eufrat. Potopul sau potopurile au avut ca efect transmiterea către locuitorii zonei a mesajului că
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
obținute din pasta recipientului și nu aplicate, cu torțile dispuse vertical, iar protuberantele înșirate orizontal, pe partea superioară a corpului lor sau pe diametrul maxim al vasului, în maniera obișnuită de ceramiștii din așezările neolitice aparținînd aspectului numit de către unii arheologi Stoicani-Aldeni, aspect cultural în care se integrează și așezarea eneolitică de la Tămășeni, comuna Umbrărești, la sud de Tecuci. Majoritatea vaselor au fost împodobite cu diverse ornamente, plecându-se de la tehnica simplă a barbotinei, a alveolelor și împunsăturilor în pastă, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din import. Tot de pe acest loc au fost strânse numeroase bucăți de lupă metalică, provenită de la instalații primitive de redus minereu din fier. Nu credem că asemenea materiale sunt resturi de la arsul paielor cu ocazia treieratului, așa cum apreciază un reputat arheolog gălățean, ci resturi metalice. În preajmă, pe vechiul curs al apei Bârladului, acum acoperit în întregime pe acest segment, se puteau vedea cu mai multă vreme în urmă acele „centimetrice lentile de acumulări feruginoase”, pe care localnicii de altădată știau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]