13,008 matches
-
într-un mormânt din preajma Bisericii Sf. Dumitru din Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea. Fragmente de veșminte Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de Scaun
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
pasmanterie din fir de argint aurit. O parte din aceste obiecte textile au fost duse la Institutul de Arheologie din București, unde au stat până prin anii 1997 când au fost readuse la Suceava. O colecție foarte complexă Așadar, primele textile arheologice care au intrat în patrimoniul muzeului sucevean au fost cele descoperite în mormântul de la Biserica Sf. Dumitru, cărora li s-au alăturat, din anul 1970, fragmentele de manșete brodate cu fir de argint, descoperite, tot întâmplător și tot într-un
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
sucevean au fost cele descoperite în mormântul de la Biserica Sf. Dumitru, cărora li s-au alăturat, din anul 1970, fragmentele de manșete brodate cu fir de argint, descoperite, tot întâmplător și tot într-un cimitir, pe strada Dobrogeanu Gherea. Cercetările arheologice efectuate apoi la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Cercetările arheologice efectuate apoi la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare textilă cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la Muzeul Bucovinei există un colectiv specializat, constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii și necesităților de conservare - restaurare a patrimoniului textil existent. Activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă și delicată, presupune multă răbdare
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
instalat și-și continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean. În încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate în tratament pentru restaurare, precum și piese în stadiul post-tratament aflate în „procesul de consolidare pe suport nou”. Textilele arheologice sunt așezate pe un stelaj etajat, pe care se află, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ din locurile de prelevare, piese curățate de resturi și piese la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”. * O parte
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
etajat, pe care se află, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ din locurile de prelevare, piese curățate de resturi și piese la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”. * O parte din piesele colecției de textile arheologice au făcut, cu câțiva ani în urmă, obiectul unei expoziții deosebite cu genericul „Mode și veșminte din trecut - sec. XV - XVII”. Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
uscată”. * O parte din piesele colecției de textile arheologice au făcut, cu câțiva ani în urmă, obiectul unei expoziții deosebite cu genericul „Mode și veșminte din trecut - sec. XV - XVII”. Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat de aprecierea participanților la Conferința Internațională „Dyes in History and Archaeology”, organizată la Suceava. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat de aprecierea participanților la Conferința Internațională „Dyes in History and Archaeology”, organizată la Suceava. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 56, Anul I, 25 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
unelte și arme din diferite epoci istorice, la cărți foarte vechi și documente în manuscris din perioada Bucovinei habsburgice) a făcut parte din colecția lui Toader Hrib, muzeograful autodidact care a adunat, cu multă osârdie și cheltuială, un valoros fond arheologic, etnografic și documentar, punând bazele unui muzeu privat unic în perimetrul bucovinean, muzeu care, din păcate, nu a rezistat după moartea lui (1991). Arborean ca și Toader Hrib și la fel de preocupat de păstrarea memoriei locurilor natale, dar și a memoriei
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
el a ajuns să curățe poteca spre Biserică. Toate acțiunile și demersurile sale, mai cu seamă în și din ultimii ani, cuprind subiecte și probleme de o actualitate dureroasă și, totodată, foarte prioritară, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
unde este subliniat adevărul că Dan Puric este o conștiință asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul fără limite, dar fertil, al neliniștii. [ ... ] Cartea conține teme și probleme de o actualitate dureroasă, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică izbutită a etnicului românesc. (p. 174). Și, deci, în această ordine de idei, vom susține, odată cu Părintele său și al nostru duhovnicesc - Arhimandritul Iustin Pârvu - că “personalitatea și activitatea omului de cultură și a regizorului Dan Puric nu are nevoie
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
el a ajuns să curățe poteca spre Biserică. Toate acțiunile și demersurile sale, mai cu seamă în și din ultimii ani, cuprind subiecte și probleme de o actualitate dureroasă și, totodată, foarte prioritară, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică, istorică, culturală și socială încercată și reușită a etnicului și neamului ori poporului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
ce putea aduce un plus pentru dezvoltarea comerțului grec la acea vreme. În orice caz, am auzit și eu faptul că încă nu s-au descoperit toate în domeniu, chiar pe teritoriul actualelor ruine ale cetății, unde o noua tehnică arheologică nou inventată va aduce o lumină nouă. Să sperăm în toate minunile lumii și a faptului că așezarea nu este întocmai grecească, ci că ea s-a interpus unei altei localități traco-dacice, așa după cum am văzut că ar fi unele
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din care se alcătuiau pe vremuri veșminte, a modelării lutului din care se făceau nu numai oale și ulcele ci și adevărate opere de artă, descoperite în situri arheologice. Aș cita de la pagina 240, un paragraf semnificativ: „Convingerea mea este că, în sensul cel mai general cu putință, pe înțelesul tuturor, fără a deforma esența reprezentărilor, cultura este o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicație specifice, cum
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
frumusețe, după cum se poate vedea și în cele 22 de fotografii care alcătuiesc albumul de la sfârșitul cărții. Ruginoasa a fost atestată documentar într-un hrisov din anul 1596. Mergând pe firul istoriei până în timpuri străvechi, conform celor descoperite în situri arheologice, „ se spune că Ruginoasa este o străveche așezare românească, păstrătoare a urmelor civilizației neoliticului târziu încadrată în cultura Cucuteni A3.” (citat de la pagina 22). Zona a fost constant locuită. Palatul care va deveni reședința Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii". A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de teren, care să-i spună cercetătorului ce rocă sapă, ce compoziție
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii". A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de teren, care să-i spună cercetătorului ce rocă sapă, ce compoziție are cutare cărămidă sau ciob, fără acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii".A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de teren, care să-i spună cercetătorului ce rocă sapă, ce compoziție
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii".A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de teren, care să-i spună cercetătorului ce rocă sapă, ce compoziție are cutare cărămidă sau ciob, fără acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii". A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de teren, care să-i spună cercetătorului ce rocă sapă, ce compoziție
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii". A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de teren, care să-i spună cercetătorului ce rocă sapă, ce compoziție are cutare cărămidă sau ciob, fără acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați (că de pildă misterioasele „arsuri"), fără o echipă solidă mulți - disciplinară incluzînd sociologi, etnologi, istorici, medici, economiști, este în cercetarea arheologică modernă un fel de a juca turcă pe rampa de lansare a unei rachete, nevăzînd altceva decît tuiul. L-am întrebat cum de a ajuns să fie așa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a răspuns: „Pe vremea
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
fie inaugurat la sfârșitul lui septembrie și, cel mai important, am fost la ruinele vechii cetăți Turris, loc unde nu mai fusesem niciodată. Pentru noi, copiii, era prea departe de oraș. Cetatea era importantă nu numai din punct de vedere arheologic -se vedeau săpături proaspete- dar și simbolic, de aici venea numele orașului. După care am trecut pe lângă oraș și ne-am îndreptat în direcția opusă, până la podul de peste Olt. Ilie ne-a arătat grădina lui de la marginea orașului și locul
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]