2,289 matches
-
unor necunoscute ființe htonice, ritmuri incantatorii, dorința de a cuprinde în sine o lume animală și vegetală inconștientă de senzualitatea ei sunt prezente aici, poemele fiind lipsite totuși de nebunia dionisiacă specifică unei astfel de inspirații. Invenția trimite la alchimicele arhetipuri ale uniunii elementelor („să văd cum luna se-nsorea/ și soarele cum se înlună”). Chiar și într-o poezie patriotică, în volumul Vânătoare de timp (1978), se recurge la metafora materialității, a consistenței grele (România e „o țară grea de gând
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Tynan, un proeminent critic britanic, care îl acuza de formalism, a provocat riposta dramaturgului în ziarul „The Observer”: „Înnoirea limbajului înseamnă înnoirea concepției și a viziunii înseși a lumii”, I. proclamând însă necesitatea unei întoarceri la marile mituri ancestrale, la arhetipurile care au dat profunzime operelor lui Eschil și celor ale lui Shakespeare și „care nu se pot revela decât după ce au fost ucise stereotipiile vieții mic-burgheze”. Exegezele consacrate scrierilor sale stăruie asupra seriozității cu care I. și-a clădit o
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
câte un rând de puncte de suspensie și grupate în unsprezece „cărți”. Acest roman poetic și oniric vădește din nou vocația lui S. de făuritor de „lumi posibile”, de „universuri paralele”. Mobilizând un substanțial patrimoniu cultural, de opere literare, de arhetipuri și miteme, de mituri și mitologii, de mentalități și cutume, de bestiare și tipologii ori galerii de personaje etc., scrierea prilejuiește un festin de intertextualitate. Monte Negro e un falanster concentraționar, iar cartea se rânduiește în seria distopiilor. Alăturându-se
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
unor subiecte extrase din interpretarea clasicilor, din domeniul teoriei literare și din acela al literaturii universale ori din aparițiile editoriale la zi. Scrierile clasicilor sunt abordate din perspectiva unor concepte ale teoriei și criticii actuale, urmărindu-se identificările miturilor și arhetipurilor recurente. Bunăoară, lectura Poveștii lui Harap Alb de Ion Creangă se face pe baza teoriei arhetipurilor și a alchimiei, iar motivul Ondinei eminesciene este apropiat de mitul creației. Pastelurilor lui Vasile Alecsandri li se valorifică semnificațiile date de „calorismul” extremelor
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
ori din aparițiile editoriale la zi. Scrierile clasicilor sunt abordate din perspectiva unor concepte ale teoriei și criticii actuale, urmărindu-se identificările miturilor și arhetipurilor recurente. Bunăoară, lectura Poveștii lui Harap Alb de Ion Creangă se face pe baza teoriei arhetipurilor și a alchimiei, iar motivul Ondinei eminesciene este apropiat de mitul creației. Pastelurilor lui Vasile Alecsandri li se valorifică semnificațiile date de „calorismul” extremelor nord-sud (ger-căldură), de diferențierile între parnasianismul pastelurilor hibernale și impresionismul celorlalte, punându-se în evidență imagismul
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
mai mult sau mai puțin, de contextul său originar, în timp ce mitul are această uimitoare capacitate de metamorfoză și reîntinerire. Mitul are întotdeauna prospețime, noutate, în timp ce legenda este întotdeauna „bătrână”. Legenda devine mit tocmai când se îmbogățește cu această valoare de arhetip pe care nu o posedă la origine. Ceea ce caracterizează mitul este tocmai capacitatea de a oferi arhetipuri, modele existențiale. Legenda relatează o istorie din trecut, în vreme ce mitul relatează o istorie care produce un efect imediat. În fine, așa cum Sfinții Părinți
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și reîntinerire. Mitul are întotdeauna prospețime, noutate, în timp ce legenda este întotdeauna „bătrână”. Legenda devine mit tocmai când se îmbogățește cu această valoare de arhetip pe care nu o posedă la origine. Ceea ce caracterizează mitul este tocmai capacitatea de a oferi arhetipuri, modele existențiale. Legenda relatează o istorie din trecut, în vreme ce mitul relatează o istorie care produce un efect imediat. În fine, așa cum Sfinții Părinți nu ar fi acceptat să vorbească despre un „mit” al Anticristului, termen căruia i‑au atribuit întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o foarte bună calitate, destinat unui public larg, dar care nu se situează, din acest motiv, în afara rigorilor științifice. În doar 400 de pagini, sunt prezentate și interpretate principalele avataruri ale Anticristului, de la „preistoria” mitului - fragmentele scrierilor intertestamentare - până la „teoria arhetipurilor” a lui C.G. Jung. În consecință, lucrarea de față are marea șansă de a beneficia, pe de o parte, de studiile lui Jenks și Peerbolte asupra originii și evoluției mitului Anticristului, iar pe de altă parte, de cele două instrumente
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Timuș întruchipează monstrul căruia i se dau jertfă fecioarele, iar Bogdănuț este un alt Perseu, salvator al Andromedei. Cu conștiința unor asemenea analogii, S. traduce sugestiile lor în amănuntele realiste ale narațiunii, fără să îi trădeze nicăieri verosimilitatea. Trimiterea la arhetipuri nu dă, ca urmare, impresia de act deliberat, pare naturală, fabulosul e captat în istorie, căreia îi transferă semnificații tainice, tâlcuri. Ciclul Frații Jderi, alcătuit din Ucenicia lui Ionuț, Izvorul Alb și Oamenii Măriei Sale, încorporează într-o saga romanele consacrate
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
bulgari ori de cnejii vechi ruși, dar purtător al aceluiași mesaj: așeza țara „întemeiată” în spațiul creștin și o punea sub protecția Fecioarei. Adunând în același loc cele două lăcașe (și consacrându-l pe cel înălțat de el Maicii Domnului, arhetip al castității antologice de natură angelică și mamă a lui Hristos, participând astfel substanțial la instituirea cultului marianic în biserica românească) și aruncând un arc semnificativ peste vreme către epoca începuturilor. Ștefan cel Mare (cel grijuliu cu refacerea paradigmei voievodale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poet modern, care uzează de spiritul parodic, de paradox și jocul de limbaj. Inserțiile livrești, de la Upanișade, miturile Antichității grecești la Kant și filosofia modernă, conferă o textură filosofică liricii lui S., în care Ovidiu Ghidirmic vede „un poet al arhetipurilor”. De asemenea, în lucrările dramatice cele mai izbutite personaje sunt extrase din mitologie, dar desacralizate prin transpunere în alt diapazon. Dumitru Micu recunoaște în imaginația și în „sprinteneala amuzantă” a paginii înrudirea cu Marin Sorescu: „Ființa lor s-a plămădit
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
către supranatural, ca tendință spirituală specifică omului (V. Franklă. Dumnezeu este, În acest caz, un model arhetipal suprem, absolut, rezultat din experiența colectivă a umanității, depozitat În Inconștientul colectiv și la care se face În permanență referință (C.G. Jungă. Aceste arhetipuri apropie și unifică persoanele Între ele, oferindu-le un reper comun. Apropierea formală, fizică, dintre persoane este un act de Întâlnire, În care corpul joacă un rol esențial. Sufletul este somatomorf, afirmă D. Stăniloae. Din această cauză, orice Întâlnire dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a biografiei care duce la cultul personalității unui individ, va sfârși prin a anula natura umană autentică a acestuia, Înlocuind-o cu imaginea simbolică a ficțiunii umane. Individul Încetează de a mai fi o persoană umană, devenind un simbol, un arhetip al conducătorului, al șefului sau al tatălui, care se va impune cu obligativitate celorlalți. Statutele și rolurile sociale vor depinde de această nouă configurație a separației rolurilor: șeful și subordonații sau liderul și masa. Comunicare este, În cazul acesta, unidirecțională
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și apărând În felul acesta ca un salvator mesianic. Din acest moment, individul respectiv Încetează de a mai fi o persoană umană obișnuită, un anonim, devenind un personaj eroic. El se va transforma Într-un mit uman, care va incarna arhetipul salvatorului. În plan moral, se va dezvolta dorința de autoritate, de putere, care va avea ca efect impunerea voinței liderului asupra maselor, fie printr-un mecanism de sugestie colectivă, fie printr-o acțiune carismatică, de inducție mobilizatoare, de contagiune colectivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale” care erodează sufletește o societate, Îi tulbură sau chiar Îi anulează starea de echilibru interior, prăbușind-o, În final, În anomie, În anarhie. În cazul totalitarismului asistăm la impunerea forțată a unui model arhetipal, inautentic, represiv. În democrație, orice arhetip este eliminat. Nici unul dintre cele două sisteme nu are „repere” psihologice sau morale autentice. Totul este redus, din punct de vedere formal, la diferite „scenarii politice”, care Își au originea În miturile despre care menționam mai sus. Trebuie subliniat faptul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
viața interioară este cuprinsă și se afirmă prin valorile culturale, morale și spiritual-religioase din care persoana Își construiește propria sa plenitudine. Aceasta este condiția de a fi ea Însăși. Aceste valori mă raportează la un model suprem, suprauman, la un arhetip de care eu mă simt legat prin filiația valorilor care emană din el și pe care eu, preluându-le, mi le-am interiorizat. Omul problematic este cel care a pierdut orice filiație valorică cu modelul arhetipal, cel care nu se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală colectivă, reprezentând sentimentul unității, al apartenenței și al filiației dintr-o sursă unică și exclusivă. Din aceste considerente, explicabile psihanalitic și psiho-moral, toți membrii unei comunități umane se consideră descendenții sau fii aceluiași Tată unic, primordial, care incarnează simbolul arhetipului divin. Supra-Eului individual Îi este specifică o anumită conștiință morală individuală, sentiment al datoriei și responsabilității morale a persoanei față de sine, față de semenii săi și față de divinitate. Conștiința morală colectivă generează un sentiment moral de solidaritate interioară de grup. Conștiința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
judecă, previn, amenință și anunță pedeapsa și mânia lui Dumnezeu care se va revărsa asupra oamenilor când aceștia se abat de la legea divină. Ei sunt glasul conștiinței colective a unui grup uman care, recunoscându-și filiația Într-un Dumnezeu unic (arhetipul Tatălui creator, primordială, este permanent legat de acesta, fiind astfel obligat să asculte și să nu se abată de la legile morale impuse de acesta. Orice ascultare implică o supunere. Abaterea este răzvrătire, iar În plan moral reprezintă păcatul. Ea este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a individului, care le elaborează și le impune acestuia. Ele se formează și sunt interiorizate de persoană prin educația morală, contribuind concomitent la formarea Supra-Eului individual. eă Ideile religioase sunt expresia relației dintre persoană și divinitate. La baza lor stau arhetipurile la care se raportează permanent Eul personal. Aceste idei nu se bazează pe experiență, ci se raportează la tendințele transcendente ale Eului individual, Într-o mare măsură, aceste idei sunt Înrudite cu ideile morale. fă Ideile politice și sociale au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se leagă speranța salvării sale. Suferința care Închide existența, ca și mântuirea sau salvarea care deschide existența nu sunt În puterea omului, ci ele Îi sunt date acestuia de către Dumnezeu. Ele aparțin, ca atribute, unei instanțe morale supreme care incarnează arhetipul puterii supreme a Tatălui. Atât suferința, cât și mântuirea sunt situații ontologice complementare. Prima suprimă libertatea individului, Închizându-l În limitele unei existențe inacceptabile, iar cea de-a doua eliberează individul, deschizându-i perspectiva unei existențe edenice. În mod paradoxal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere al creștinismului, Fiul nu se desparte zgomotos de tatăl său. Tatăl acceptă dorința fiului și, În mod simbolic, Îi dă la plecare partea ce i se cuvine. Ne aflăm În fața unei situații oedipene? Nu, pentru că desprinderea fiului de arhetipul patern va fi o experiență dureroasă, umilitoare, care va sărăci ființa acestuia, motiv pentru care fiul se reîntoarce la tatăl său. Reîntoarcerea fiului la tată este sărbătorită de acesta ca un act de regăsire, de reintegrare, de restaurare a ordinii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale este diferită de cea a pulsiunilor primare apetențiale ale Inconștientului. Pentru a se afirma, forțele Inconștientului sacrifică și separă, cele ale Supra-Eului construiesc și apropie. Eu mă realizez, mă Împlinesc ca ființă morală prin integrarea și identificarea cu modelul arhetipului patern, nu negându-l și Înlocuindu-l. În cazul acesta competiția și anularea persoanei tatălui, din cazul lui Oedip, este Înlocuită cu comuniunea și integrarea prin iubire a Fiului (Iisusă În persoana Tatălui (Dumnezeuă. Din aceste motive, cred că nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morala creștină, condiția umanului trebuie păstrată și salvată ori de câte ori ea este amenințată. Persoana umană, creație a lui Dumnezeu, este inseparabilă de divinitate, prin iubire. În creștinism, omul nu mai este singur, ci Într-o permanentă relație de comuniune cu Dumnezeu (arhetipul Tatălui creatoră. Iubirea este mai puternică decât păcatul. Din acest motiv, persoanei păcătosului i se deschide perspectiva mântuirii, a salvării și a purificării sale sufletești, morală și spirituală, pentru a-și putea redobândi starea sa originară. Omul nu poate fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceasta este, În primul rând, o pulsiune morală, care vine dinspre Supra-Eul meu valoric. Aceste modele umane corespund aspirațiilor mele, către care eu mă Îndrept. Ele pot fi părinții, profesorii, educatorii, maeștrii, șefii, alte personalități. Modelele de referință incarnează anumite arhetipuri, către care Eu tind, și această aspirație este dată de o nevoie interioară În care văd propria mea Împlinire. Cum trebuie să Înțelegem, din punct de vedere psihologic și moral, aspirația de a te identifica cu un model uman ideal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prezintă o importantă formă de regresiune la stadiile pulsionale anterioare de evoluție, marcate, În special În cazul cuplurilor de bărbați homosexuali, printr-o importantă dependență maternă. Pentru aceștia simbolurile materne (apa, marea, corabia etc.Ă sunt elemente comune În planul arhetipurilor care-i apropie. Cuplurile nefirești sunt cupluri confuze psihologic și alienate din punct de vedere moral. Partenerii acestor cupluri Își vor sublinia tendințele prin cultură, preocupări intelectuale, artistice, sau prin modele de conduită hipercontrolată, afișând distincție, rafinament, politețe exagerată. Toate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]