2,573 matches
-
aceeași mănăstire și Preotul Postelnicu Constantin Ciprian din localitatea Războieni (Neamț). Precizările acestor părinți arată maniera nepotrivită prin care cel puțin o parte dintre semnăturile alăturate memoriului menționat au fost colectate. 4. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan îndeamnă poporul dreptmăritor din Arhiepiscopia Iașilor la rugăciune pentru ca Iisus Hristos-Domnul să lumineze și să înțelepțească pe toți cei implicați în această dezbatere. Este necesar a aborda cu discernământ provocările împreună-viețuirii în Biserică, în vederea păstrării unității întru Adevăr și a comuniunii de iubire între mădularele
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
Hristos-Domnul să lumineze și să înțelepțească pe toți cei implicați în această dezbatere. Este necesar a aborda cu discernământ provocările împreună-viețuirii în Biserică, în vederea păstrării unității întru Adevăr și a comuniunii de iubire între mădularele acesteia. Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iașilor (Cf. http://www.doxologia.ro/arhiepiscopia-iasilor/comunicat-de-presa-legatura-cu-reactii-ale-unor-credinciosi-din-mitropolia - 13.08.2016/15.09.2016). În loc de încheiere sau epilog - Să păstrăm pacea și unitatea Bisericii În ultima perioadă, au avut loc unele manifestări publice ale unor persoane, care, în duh lumesc
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
pe care le-a adus de la Roma P.F.Părinte Patriarh Teoctist Arăpașu, depunându-le în Biserica Sfântul Silvestru din București, la 3 noiembrie anul 2002. A făcut parte, în mai multe legislații, din Adunarea Eparhială și Permanența Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștiului. A fost distins cu rangul de Iconom Stavrofor de către P.F. Părinte Patriarh Justinian și apoi și de către P.F. Părinte Patriarh Teoctist - amândoi, de veșnică amintire și pie memorie! ... După trecerea în veșnicie a Părintelui Constantin Galeriu (august anul 2003
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
de supusă presiunilor secularizării și relativizării oricăror valori morale. Mănăstirea ctitorită de Sfântul Domnitor Neagoe Basarab din Curtea de Argeș cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce adăpostește sfințitele moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteea și totodată are (și) statutul de Catedrală Arhiepiscopală a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului - păstorită în aceste vremuri binecuvântate de către vrednicul cărturar, logofăt spiritual și părinte misionar - pilduitorul Arhiereu Calinic Argatu. Această biserică voievodală și princiară este nu numai spațiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu în post, rugăciune, smerenie și
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
de Bunul Dumnezeu cu har peste har, cu bunătate de sfânt, cu dreaptă credință mucenicească și cu dragoste de martir, Părintele profesor Constantin Galeriu a urcat toate treptele ierarhico-didactico-pedagogico-spirituale: preot-spiritual, profund-pedagog, lector-universitar, profesor-titular, profesor-consultant și conducător de doctorat, vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, mărturisitor. Grație meritelor sale deosebite și a dăruirii ieșite din comun pe lângă multele distincții bisericești, Părintele Galeriu a mai primit: -în 1942 Premiul Senatului Universității București; -în 1990 i s-a acordat premiul revistei Flacăra; -în 1992 i s-
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
de Părintele Galeriu îndeosebi pentru atitudinea și zelul meu creștin ortodox privind valorile fundamental-divine ale Neamului protodac și ale Bisericii lui Hristos. Eram spre finalul anului IV la Teologie, când Părintele Profesor Constantin Galeriu îndeplinind și funcția de Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor mi-a propus recomandarea sa spre o parohie din Bărăgan. Trebuia doar să mă decid și să mă grăbesc. Nu m-am decis, dar m-am grăbit cu răspunsul: Părinte drag, nu-mi place zona aridă și zdrențuită de
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Moldova • prof.univ.dr. Vasile BURLUI, președinte Universitatea APOLLONIA Iași • Biblioteca Județeană ‘’V.A. Urechia’’ Galați, director prof.dr. Ilie ZANFIR • Universitatea ‘’Dunărea de Jos’’ Galați, rector prof. univ. dr. ing. Gabriel Iulian BÎRSAN • Universitatea ‘’Danubius’’ Galați, rector-fondator prof. univ. dr. Benone PUȘCĂ • Arhiepiscopia Dunării de Jos, arhiepiscop Î.P.S. dr. CASIAN • Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Galați, președinte prof. David SAVA • Inspectoratul Școlar al județului Galați, inspector școlar general prof. Mioara ENACHE • Societatea Scriitorilor ‘’Costache Negri’’, președinte Sterian VICOL • Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
1932: Biserica ortodoxă a Basarabiei este alipită încă din 1919 Bisericii naționale române, iar Patriarhatul Moscovei nu mai are autoritatea în fața celui grecesc pentru a interveni în viața ecleziastică a ortodocșilor români de origine slavă. Basarabia formează o metropolă cu arhiepiscopia de Chișinău și episcopatul de Cetatea Albă-Ismail. Această metropolă trebuie, ca și celelalte, să se supună deciziilor Sfîntului Sinod și a Congresului național ecleziastic. Tensiunile unei Basarabii nedispusă să intre sub tutela Bucureștiului contrastează cu mișcarea spre unitate, cum a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de ani, stăpânire pe Imperiu în Novela XXVI, lăudând pe traci, Justinian vorbește cu mândrie despre acel element romanic, din care el însuși făcea parte. Pentru acest element romanic, dar și ca un centru militar și politic, el înființează o arhiepiscopie nouă, în regiunile originii sale, numită Justiniana Prima, în 535, condusă de un latin, Benenatus (vezi cap. II). Această ctitorie indică supunerea bisericească a malului nordic față de scaunul cel nou romanic din sudul Dunării, binecuvântat de papa Vigiliu, împăcat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
el a trimis episcopi și misionari printre goți (arieni). În concluzie, creștinarea devenise garantul fidelității față de Roma.28 Răspândirea creștinismului în regiunile extra-carpatice consolida legăturile dintre comunitățile nord-dunărene și cele din sudul fluviului, acestea fiind favorizate și de extinderea jurisdicției arhiepiscopiei de Constantinopol, la sfârșitul secolului al IV-lea, asupra eparhiilor din dioceza Tracia și a "ținuturilor barbare" dependente de acestea. Difuzarea credinței s-a manifestat prin evanghelizarea neamurilor de la gurile Dunării-în acest sens s-au desfășurat și acțiunile Sf. Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Paternus, "episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". După el, pe la 550, a urmat Valentinian, care coresponda cu papa Vigilius, iar în 553, este citat în actele conciliului V de la Constantinopol, ultimul episcop de Tomis cunoscut. Conform informațiilor dintr-o Listă a mitropoliilor, arhiepiscopiilor și episcopiilor din cuprinsul Patriarhiei ecumenice, Notitia Episcopatuum, la începutul secolului al VI-lea, în Scythia Minor erau menționate alte 14 scaune episcopale. Acestea erau următoarele: Axiopolis, Capidava, Carsium, Callatis, Constantiana, Histria, Tropaeum Traiani, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus, Salsovia, Halmyris, Zaldapa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și cel sud-dunărean au dus la pătrunderea masivă a creștinismului în nordul Dunării, în regiuni încă păgâne până atunci. Restaurarea scaunelor episcopale pe malul drept, înființarea altora în Scythia Minor (Dobrogea), reorganizarea bisericească a Illyricumului, prin înființarea, în 535, a arhiepiscopiei Justiniana Prima, dependentă de Roma, sub oblăduirea căreia se aflau comunitățile din nordul Dunării, statuarea, în 545, a poziției privilegiate a patriarhiei de Constantinopol în Imperiul creștin.46 Arhiepiscopia de Justiniana Prima Domnia împăratului Justinian (527-565) a fost o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Minor (Dobrogea), reorganizarea bisericească a Illyricumului, prin înființarea, în 535, a arhiepiscopiei Justiniana Prima, dependentă de Roma, sub oblăduirea căreia se aflau comunitățile din nordul Dunării, statuarea, în 545, a poziției privilegiate a patriarhiei de Constantinopol în Imperiul creștin.46 Arhiepiscopia de Justiniana Prima Domnia împăratului Justinian (527-565) a fost o perioadă de relativă pace religioasă la Dunăre și în Pont. În acest context, a avut loc o reorganizare bisericească a prefecturii Illyricum, prin care a urmărit ca pe locul satului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
loc o reorganizare bisericească a prefecturii Illyricum, prin care a urmărit ca pe locul satului său natal, Tauresium, să fie ridicat un oraș, numit Justiniana Prima. Concret, prin Novela XI din 14 aprilie 535, împăratul a decis să înființeze o Arhiepiscopie autocefală în noul oraș, unde a fost stabilită reședința prefecturii Illyricum. Anterior, reședința se aflase la Thesalonic, mutată aici de la Sirmium, în urma năvălirii hunilor. Justiniana Prima era situată pe locul actualului Tsaricin Grad, aflat la 40 km de Naissus (Niș-Serbia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mutată aici de la Sirmium, în urma năvălirii hunilor. Justiniana Prima era situată pe locul actualului Tsaricin Grad, aflat la 40 km de Naissus (Niș-Serbia). Deducem că noul oraș era mult mai aproape de Dunăre decăt se credea până atunci. În ceea ce privește jurisdicția noii arhiepiscopii, așa cum rezultă din însuși textul novelei, aceasta se întindea asupra episcopiilor din provinciile Dacia Mediterranea, Dacia Ripensis, Moesia Superior, Dardania, Prevalitania, Macedonia Secunda și o parte din Pannonia Inferior. În schimb, provinciile Moesia Inferior și Scythia Minor rămâneau în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Și istoricul bizantin Procopius din Caesareea, în De Aedificiis, scrie că Justinian a ridicat "o mulțime de cetăți" în stânga Dunării, aspect confirmat și de investigația arheologiocă. Extinderea puterii bizantine pe malul stâng a dus și la extinderea jurisdicției bisericești a arhiepiscopiei Justiniana Prima. Trebuie să precizăm că jurisdicția canonică a titularului acesteia presupunea hirotonia de mitropoliți și episcopi pentru scaunele vacante, controlul întregii vieți și administrații bisericești în aria sa de competență. Același arhiepiscop judeca orice abatere de la disciplina și rânduiala
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Trebuie să precizăm că jurisdicția canonică a titularului acesteia presupunea hirotonia de mitropoliți și episcopi pentru scaunele vacante, controlul întregii vieți și administrații bisericești în aria sa de competență. Același arhiepiscop judeca orice abatere de la disciplina și rânduiala bisericească. Noua arhiepiscopie era autocefală, dar păstra legăturile dogmatice, canonice și de cult cu Patriarhia de Constantinopol, iar, pe de altă parte, istoricii catolici (precum Zeiller) susțin că de fapt aceasta n-a fost decât un vicariat al papei.47 În ceea ce privește titularii, primul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
594. În aceeași perioadă este amintit un mitropolit din Dacia Mediterranea, Felix din Sardica (Sofia), căruia îi scria același papă, cerându-i să recunoască drepturile arhiepiscopului de Justiniana Prima, dar fără succes. După 602, în urma năvălirii slavilor, se pierd urmele arhiepiscopiei de Justiniana Prima și ale mitropoliilor și episcopiilor supuse ei. În cele din urmă, în 731, împăratul Leon III Isaurul o desființează oficial, eparhiile ei sufragane fiind trecute sub jurisdicția Patriarhiei de Constantinopol. Se cuvine însă să mai stăruim asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Justiniana Prima și ale mitropoliilor și episcopiilor supuse ei. În cele din urmă, în 731, împăratul Leon III Isaurul o desființează oficial, eparhiile ei sufragane fiind trecute sub jurisdicția Patriarhiei de Constantinopol. Se cuvine însă să mai stăruim asupra arhiepiscopiei sus menționate, pentru a vedea legăturile ei cu teritoriile din nordul Dunării. Așa cum am arătat, Justinian a refăcut o bună parte a fortificațiilor de pe linia Dunării și din interiorul Dobrogei. Este vorba despre capete de pod mai vechi de pe malul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ș. a. Refacerea fortificațiilor, descoperirile bizantine din secolul al VI-lea, precum monede și ceramică, denotă faptul că populația daco-romană din așezările urbane și rurale se afla în strânse legături cu malul drept al Dunării. În aceste condiții, era inevitabil ca arhiepiscopia de Justiniana Prima să-și extindă jurisdicția asupra teritoriilor de malul stâng, iar unele orașe riverane Dunării au fost probabil reședințe episcopale sau ale unor episcopi periodeuți.48 Reactrivarea vieți creștine pe linia Dunării Construirea de biserici în orașele dunărene
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și un preot Luconochos-aici s-a aflat un număr mare de materiale creștine. În perioada aceasta, Sucidava era cel mai important centru creștin, probabil episcopie, din nordul Dunării, dependentă de episcopia de Oescus, aflată pe malul drept al Dunării, supusă arhiepiscopiei Justiniana Prima. Orașul era și punct militar, comercial, nod de legătură între creștinii de pe cele două maluri ale Dunării, focar creștin în sudul Daciei. La Drobeta (Turnu Severin, jud. Mehedinți), localitate aflată pe limes, descoperirile creștine sunt puține-o bazilică-apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în limba română "piscupi"). Consolidarea organizării bisericilor (comunităților) extra-carpatice s-a înfăptuit prin întărirea legăturilor cu cele din Imperiu, în urma a două evenimente importante pentru istoria creștinismului nord-dunărean. În primul rând, recunoașterea prin deciziile conciliului IV Chalcedon (451) a jurisdicției arhiepiscopiei de Constantinopol asupra diocezei Thracia și a "ținuturilor barbare" teritoriile din nordul Dunării a episcopiilor Moesia Secunda și Scythia Minor și înființarea episcopiilor dunărene, toate latinofone. Extinderea jurisdicției asupra Bisericii din nordul Dunării, statut ce s-a păstrat până la prăbușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au avut nici un cuvânt în creștinarea autohtonilor, în schimb, daco-romanii au contribuit la creștinarea slavilor, după așezarea lor în provinciile răsăritene ale Imperiului. Românii au rămas legați de creștinismul răsăritean și de organizarea lui încă din vremea lui Justinian (527-565), arhiepiscopia Justiniana Prima își extindea autoritatea și asupra cetăților și satelor din nordul Dunării. Legarea creștinismului autohton (românesc) de răsăritul bizantin a fost înfăptuită încă înainte de venirea slavilor, iar după 602, aceasta a devenit definitivă. În concluzie, creștinismul daco-roman, de factură
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și, apoi, a hanatului bulgar (679-681). Acest masiv regres se constată peste tot: depopularea provinciilor, dispersarea comunităților, distrugerea bisericilor, abandonarea parohiilor de preoți, aneantizarea episcopatelor. În sensul acesta, situația a fost mult mai dramatică decât pe vremea stăpânirii hunilor (375-454): arhiepiscopia Justiniana Prima a fost abandonată, pierzându-și complet identitatea, episcopii din Noricum (4) și Pannonia (3) s-au refugiat în Italia, soarta celor din Dacia Ripensis și Moesia Prima nu se cunoaște, episcopul din Durostorum s-a retras la Odessos
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 83-85; N. Zugravu, op. cit., p. 192-194. 18. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 85-89; Ene Braniște, Sfinți mărturisitori și martiri cinstiți de strămoșii noștri pe pământul românesc dintre Dunăre și Mare..., în vol. Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos în trecut și astăzi, Galați, 1981, p. 111-126; idem, Martiri și sfinți pe pământul Dobrogei de azi, în vol. De la Dunăre la Mare, Galați, 1977, p. 34-62; I. Barnea, Un martyrium descoperit la Niculițel, jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]