812 matches
-
iasi@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași Adresa: Iași, str. Toma Cozma nr. 11, cod 700554 Țel.: 0232/278.233 Fax: 0232/278.234 E-mail: reclamatii.iasi@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Botoșani Adresa: Botoșani, str. Arhimandrit Marchian nr. 10, bloc Turn parter, ap. 1-2, cod 710224 Țel.: 0231/512.959 Țel./Fax: 0231/512.958 E-mail: reclamatii.botosani@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț Adresa: Piatra-Neamț, str. Alecu Russo nr. 12 bis, cod 610126
ORDIN nr. 473 din 3 decembrie 2012 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 72/2010 privind unele măsuri de informare a consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247040_a_248369]
-
iasi@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași Adresa: Iași, str. Toma Cozma nr. 11, cod 700554 Țel.: 0232/278.233 Fax: 0232/278.234 E-mail: reclamatii.iasi@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Botoșani Adresa: Botoșani, str. Arhimandrit Marchian nr. 10, bloc Turn parter, ap. 1-2, cod 710224 Țel.: 0231/512.959 Țel./Fax: 0231/512.958 E-mail: reclamatii.botosani@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț Adresa: Piatra-Neamț, str. Alecu Russo nr. 12 bis, cod 610126
ORDIN nr. 72 din 11 martie 2010 (*actualizat*) privind unele măsuri de informare a consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261545_a_262874]
-
iasi@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași Adresa: Iași, str. Toma Cozma nr. 11, cod 700554 Țel.: 0232/278.233 Fax: 0232/278.234 E-mail: reclamatii.iasi@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Botoșani Adresa: Botoșani, str. Arhimandrit Marchian nr. 10, bloc Turn parter, ap. 1-2, cod 710224 Țel.: 0231/512.959 Țel./Fax: 0231/512.958 E-mail: reclamatii.botosani@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț Adresa: Piatra-Neamț, str. Alecu Russo nr. 12 bis, cod 610126
ORDIN nr. 72 din 11 martie 2010 (*actualizat*) privind unele măsuri de informare a consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247098_a_248427]
-
a fost construită în anul 1655 de către domnitorul Gheorghe Ștefan, cu 800 de țigani robi. După clădire, ea a fost închinată sfântului Munte Athos iar toate satele aflate pe pământul acesteia trebuiau, prin legea bisericească a timpului, să se supună Arhimandrit Egumenului Dionisie. Deoarece locuitorii din Cașen refuzau a se supune Mănăstirii, au avut loc doua procese judecate la Divanul Domnesc din Iași. 1. Primul proces a avut loc în timpul Voievodului Alexandru Calimach la data de 1797 martie 17. La primul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
1969). În 1969 a plecat în Statele Unite, unde a slujit în parohiile: Southbridge-Massachusetts (1969- 1977), Detroit-Michigan (1977-1979), Windsor-Ontario în Canada (1979-1984) și la Biserica ,Sf. Nicolae" din New York (1984-2003). A fost vicar al Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America. Părintele Arhimandrit Mitrofor Dr. Vasile Vasilachi a trecut la Domnul în 6 ianuarie 2003.
Roșiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301915_a_303244]
-
biserici pentru românii din zona Washington D.C., Biserica Sf. Andrei. Călătorea aproape anual în România, ținând conferințe și vizitând prieteni. Bolnav de un cancer al pancreasului și operat la Spitalul Militar din București, a fost vizitat, printre alții, de Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă, de Î.P.S.S. Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului și de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la acea vreme, Prea Fericitul Teoctist. A murit în Statele Unite, în ziua de 21 noiembrie 2006. Slujba
Gheorghe Calciu-Dumitreasa () [Corola-website/Science/299213_a_300542]
-
de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Radu Vodă din București. După absolvirea Facultății protosinghelul este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963). În anul 1958 a fost hirotesit arhimandrit. Ulterior devine preot-paroh al Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia (1963-1973), unde la acel moment nu era o episcopie. La 11 iunie 1973 arhimandritul Emilian Birdaș a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul “Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
în Teologie al Institutului Teologic din București. La 1 aprilie 1949 i s-a încredințat stăreția Mănăstirii Bistrița-Neamț, funcție deținută până în 1966; între 1951 - 1960 îndeplinește și funcția de exarh al mănăstirilor din Eparhia Romanului și Hușilor. În 1966 devine arhimandrit și stareț al Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava. Se ocupă de lucrările de restaurare ale bisericii "Sf. Gheorghe", precum și ale altor clădiri din incintă (stăreție, chilii). La 30 ianuarie 1972 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică
Eftimie Luca () [Corola-website/Science/308636_a_309965]
-
această funcție decât 4 luni, întrucât mitropolitul Ciobotea i-a făcut formalitățile de a pleca la studii în străinătate. La 30 decembrie 1990, la Mănăstirea Văratec, a fost hirotonit ieromonah de către mitropolitul Daniel Ciobotea. La hirotonie au slujit în sobor arhimandritul Bartolomeu Anania și stareții mănăstirilor nemțene. La răspântia dintre ani (1 ianuarie 1991), în cadrul Te-deum-ului de la miezul nopții, a fost hirotesit protosinghel. La 7 ianuarie 1991 a plecat la studii de doctorat în Franța. Era primul călugăr român ortodox trimis
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
23 iunie 1961, Rozavlea, Maramureș, din părinții Ștefan și Maria Hodea, având numele de botez Ioan. După terminarea clasei a VIII-a luat contact pentru prima dată cu viața monahală de la Mănăstirea Sfânta Ana din Rohia, unde a cerut îngăduință arhimandritului Serafim Man, starețul de atunci al mănăstirii, pentru a-și petrece acolo vacanțele după finalizarea claselor a VIII-a și a IX-a. Atât de mult s-a atașat de viața de mănăstire încât i-a spus mamei sale, care
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
diacon în 6 august 1990. Ca inginer a condus lucrările de construcție a noii biserici a mănăstirii. A fost hirotonit preot la Mănăstirea Tismana în 15 august 1990. Între 1990-1994 a fost starețul Mănăstirii Lainici. În anul 1994 a fost arhimandrit și superior al Așezămintelor Românești de la Ierusalim. În 9 iulie 1994 a fost ales episcop al Covasnei și Harghitei, la recomandarea mitropolitului Antonie Plămădeală, care l-a hirotonit episcop la Mănăstirea Toplița din județul Harghita în 20 iulie 1994. În
Ioan Selejan () [Corola-website/Science/308639_a_309968]
-
mitropolitul Corneanu. În anul 1998 a fost tuns în monahism cu numele Lucian la Mănăstirea "Izvorul Miron" Românești. În anul 1999 a fost hirotesit protosinghel și numit exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei, iar în ianuarie 2000 a fost hirotesit arhimandrit. În septembrie 2000, la propunerea mitropolitului Corneanu, a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei cu titlul "Lugojanul", iar în octombrie 2000 a fost hirotonit întru arhiereu, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Odată cu eliberarea scaunului episcopal de la Caransebeș prin alegere
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
10 martie 1968, preot. În data data de 24 iunie 1969 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, primind numele Timotei, iar la data de 6 decembrie 1970, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost hirotesit arhimandrit. La cererea și recomandarea mitropolitului Nicolae Corneanu, Sfântul Sinod, în ședinta din 15 decembrie 1975, l-a ales pe arhimandritul dr. în postul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului, cu titlul „Lugojanul". Preasfințitul Timotei a fost instalat ca episcop-vicar
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
Bălți . La data de 7 august 1992, circa 150 din cei 900 de preoți din Basarabia, s-au adunat în Catedrala din Chișinău și au adoptat o "Declarație de fidelitate" față de Patriarhia Moscovei . În august 1992, în urma unor intrigi politice, arhimandritul rusofil Marchel Mihăescu a fost numit în funcția de secretar al Vicariatului Episcopal din Bălți. El a încercat să preia sediul episcopal, dar a fost împiedicat de credincioși. În fața amenințărilor la care era supus, PS Petru a sosit la București
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
Asociația "Sf. Ștefan cel Mare". La data de 14 septembrie 1992, un grup de 20 de persoane înarmate aduse de la Rîbnița și conduse de Igor Haidukevici și Aleksandr Tomazenko, ajutați de unii ierarhi și preoți basarabeni promoscoviți (printre care și arhimandritul Marchel) au luat cu asalt Palatul Episcopal din municipiul Bălți, cu binecuvântarea arhiepiscopului Vladimir și cu acordul liderilor separatiști de la Tiraspol . Deși reședința era păzită de credincioșii din Bălți, la asalt au participat și unii lucrători ai Poliției, iar PS
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
Tatăl său, Ivan Stepanovici, era maistru tehnic, iar mama sa, Svetlana Viktorovna, juristă. Educația religioasă ortodoxă i-o datorează bunicii sale, Anna Maksimovna . În anul 1978 a absolvit Școala medie de 10 clase. În același an l-a cunoscut pe arhimandritul Ambrozie Șciurov, astăzi arhiepiscop de Ivanovo și Kineshemsk. A urmat între anii 1978-1983 studii la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Ivanovo, obținând diploma de licențiat în istorie cu lucrarea ""Relațiile ruso-bulgare în secolele XV-XVIII"". În primii doi
Iustinian Ovcinicov () [Corola-website/Science/308685_a_310014]
-
închis pentru lucrări de restaurare. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popești-Leordeni. Este în construcție un nou drum de acces spre mănăstire, dinspre râul Colentina. Obștea actuală (2007) a mănăstirii este compusă din zece călugări, starețul mănăstirii fiind Părintele Arhimandrit Visarion Marinescu. Mănăstirea susține constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcționează Așezământul Vasiliada, pentru ajutor social. Așezământul dispune de un cabinet medical, un cabinet stomatologic și o farmacie, înființate și susținute cu ajutorul sponsorilor, unde populația
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
de boieri au donat moșii acestui așezământ monahal: Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire independentă în anul 1839, separându-se de Mănăstirea Agapia. Ca starețe au păstorit aici maicile Nazaria (1788-1814), Magdalena (1815-1822) și Olimpiada (1822-1828 și 1834-1842). În timpul stăreției maicii arhimandrite Eufrosina Lazu (1844-1887), ucenică a maicii Olimpiada, s-au efectuat mai multe lucrări de extindere a mănăstirii și anume: În Mănăstirea Văratec a funcționat o școală de muzică bisericească (1859-1860), o școală sătească mixtă (din ianuarie 1860), Școala primară de
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
piatră în anul 1844, după cum atestă o inscripție aflată pe zidul vestic, în timpul stăreției maicii Eufrosina Lazu. Referitor la construirea bisericii, în pomelnicul lăcașului de cult sunt precizate următoarele: ""Fondatorii sfintei biserici au fost mai întâi Sfinția sa schimonahia Eufrosina Lazu, arhimandrită și stareța sfintei mănăstiri Văratecu. Și în al doilea, cu ajutorul soborului și altor făcători de bine"". Ea a suferit unele adăugiri în jurul anului 1880. Biserica are plan dreptunghiular, având atașat un pridvor în colțul sud-vestic și un diaconicon în colțul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
câțiva călugări atoniți. Opt ani mai târziu, în anul 1918, biserica a fost distrusă în întregime în urma exploziei unui depozit de muniții din apropiere. Din cauza exploziei depozitului de muniție, schitul a fost distrus, murind mai mulți călugări, printre care și Arhimandritul Teodosie. După primul război mondial, între anii 1923-1928, în timpul păstoririi mitropolitului Pimen Georgescu, arhimandritul Epifanie Demetrescu și alți câțiva călugări veniți în România de la Muntele Athos, au reclădit așezarea monahală distrusă construind o a doua biserică. Aceasta a fost grav
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
în întregime în urma exploziei unui depozit de muniții din apropiere. Din cauza exploziei depozitului de muniție, schitul a fost distrus, murind mai mulți călugări, printre care și Arhimandritul Teodosie. După primul război mondial, între anii 1923-1928, în timpul păstoririi mitropolitului Pimen Georgescu, arhimandritul Epifanie Demetrescu și alți câțiva călugări veniți în România de la Muntele Athos, au reclădit așezarea monahală distrusă construind o a doua biserică. Aceasta a fost grav avariată de cutremurul din anul 1940, iar în timpul celui de-al doilea război mondial
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Braniște, iar în anul 1975 și-a susținut teza de doctorat cu titlul ""Liturghia Bisericii Armene în cadrul liturghiilor celorlalte rituri liturgice răsăritene. Studiu comparativ"", pentru care a obținut nota 9,57 și calificativul „Excepțional”. În anul 1969 a fost hirotesit arhimandrit (Vardapet) în Biserica "Sf. Mesrop" de la Oșagan (Armenia), iar după doi ani, în 1971, în Catedrala Patriarhală din Ecimiadzin (Armenia), a fost ridicat la rangul de mitrofor, primind a „Cruce Patriarhală” de la Întâistătătorul Bisericii Armene. În același an, cu prilejul
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
5 biserici ale complexului monahal, precum și edificiile care au servit cândva bunei desfășurări a unei vieți mănăstirești, au fost lăsate la voia întâmplării. Ruinată și aproape distrusă arăta Mănăstirea la 27 august 1999, când conducerea ei a fost încredințată părintelui Arhimandrit Siluan Șalaru, actualul stareț al Mănăstirii Curchi și Exarh al Mănăstirilor din Moldova. Mai mult decât atât, la acel moment, în biserica „Tuturor Sfinților”, din cimitirul mănăstirii, era amenajată o morgă, de pe timpul când aici se afla spitalul psihiatric, iar
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
piatră pe același loc, în jurul anului 1390, cât și la bisericile „înnoite, reînnoite și zidite” ulterior de către Petru Rareș în anul 1534, Petru Șchiopu în anul 1583, postelnicul Ioan Ianachie Caradja în anul 1625, familia Palade în anul 1725 și arhimandritul peloponezian Grigorie în anul 1820. Acest hram a fost schimbat de-abia în secolul al XIX-lea, când bisericii i s-a dat hramul „Sf. Sava”, după numele patronimic al mănăstirii. Încă de la punerea pietrei de temelie, ctitoria monahala de pe
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
postul vacant de șef al Eparhiei Armene din România. Fiind în plin război, părintele Iknadios Kilimlian a propus ca profesorul Balgian să fie hirotonit la Atena unde păstorea arhiepiscopul Garabed Mazlimian, pe care îl cunoștea din anii când acesta era Arhimandrit misionar la bisericile armene din Nicomidia și Bursa. La îndoiala exprimată de către arhiepiscopul Mazlimian cu privire la lipsa de pregătire teologică a lui Levon Balgian, părintele Kilimlian girează pentru el, asigurându-l pe arhiepiscop că la întoarcerea la București, Levon Balgian va
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]