1,017 matches
-
a filosofiei greco-latine și câteva dintre lucrările aristotelice, în special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început, și a literaturii antice într-o multitudine de direcții și tradiții se realizează o reconstrucție a imaginarului. Reîntoarcerea la antichitate nu se realizează brusc și nici odată cu descoperirea operelor filosofice, ci în momentele în care imaginea asupra lumii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceea dacă urmărim modalitatea în care au fost asimilate majoritatea operelor antichității putem să identificăm și transformările de imagine din interiorul culturii occidentale. Făcând această analiză cred că putem urmări trei etape distincte. În primul rând se realizează asimilarea filosofiei aristotelice pe perioada secolelor XI-XIV, construindu-se ceea ce se numește filosofia scolastică cu toate componentele sale. Aceasta este baza pentru ceea ce am considerat a fi partea rațională a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este baza pentru ceea ce am considerat a fi partea rațională a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar constă în raționalizarea componentei teologice și ulterior aprofundarea elementelor științifice. În al doilea rând, după ce filosofia aristotelică a fost asimilată în majoritatea componentelor sale, se realizează redescoperirea filosofiei platonice prin lucrările sale fundamentale. Chiar dacă acesta a fost tradus încă din perioada secolului al XII-lea (de exemplu Menon a fost tradus între 1154 și 1160) ele intră
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Renașterea se constituie pe baza filosofiei platonice și reinterpretarea lui Aristotel. La aceasta se adaugă lucrări adiacente cum ar fi lucrările lui Avivenna, Averroes sau Diogene Laertius, care întregesc imaginea literaturii antice din etapa respectivă. În acest context școlile non aristotelice devin din ce în ce mai puternice, iar între acestea cele platonice sunt dominante. În cel de-al treilea rând sunt traduse operele filosofilor naturaliști începând cu cei presocratici, dar și Lucrețiu sau Cicero. Aceștia sunt asimilați în perioada de sfârșit a Renașterii și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omologiilor între "sus" și "jos", între macro- și microcosmos, nu reprezintă nici o noutate. Nici Ficino, nici Paracelsius nu sunt originali în ceea ce privește teoria generală, ci doar în amănunte"166. Aceste teorii reprezintă universul descris pornind de la teoria geocentrică dezvoltată după teoria aristotelică. Astfel pământul este în centrul universului ca materie brută, grosieră, alcătuind lumea sublunară. Lumea supralunară este alcătuită din sferele celor șapte planete în așa numita "ordine caldeeană" (Lună, Mercur, Soare, Marte, Jupiter, Saturn) și cele douăsprezece semne zodiacale împreună cu cei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideea unui Pământ în mișcare și cu aceasta concepția geocentrică nu mai putea fi acceptată. Concepțiile lui Cusanus au fost acceptate pentru că au fost considerate ca ipoteze pur matematice, el fiind din acest punct de vedere în continuarea unei concepții aristotelice și separând de ceea ce este în act - infinitul și în potență - finitul 171. Așa cum surprindea Alexandre Koyre ideea de infinitate a fost exprimată mai degrabă ca o imposibilitate a finitudinii: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mediul popular amestecă tradițiile păgâne, cu concepțiile eretice și componente ale creștinismului și astfel s-a ajuns la o imagine complexă asupra realității plină de personaje și imagini fantastice. Dincolo de acestea, perspectivele magice a căror origine se află în concepțiile aristotelice și interpretările adiacente acestora, la care s-au mai adăugat idei platonice și neoplatonice, s-a dezvoltat și o direcție imaginară avânt în mod direct sau indirect originea în filosofia pitagoreică. Acestea aveau drept simbol o imagine abstractă sau un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
materiei conformă cu inerțialitatea acesteia. Leornado da Vinci realizează o primă imagine asemănătoare celei ce va fi dezvoltată de fizica newtoniană. În primul rând materia este considerată ca inertă 180. Chiar dacă această imagine pare la o primă vedere de origine aristotelică în sensul că doar materia este prin structura sa pură non-formală, amorfă, diferența apare în momentul în care este identificată modalitatea de animare a materiei: energia. Ea nu este de ordin cauzal și se manifestă în interioritatea mobilității. La aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fie asimilată în cadrul discursului științific. Nicolaus Copernicus atunci când susține ideea heliocentristă avea deja instrumentele matematice necesare care să-l ajute în această argumentare. Pornind de la calculele matematice specifice privind modalitatea în care este reprezentat universul ajunge la concluzia că teoria aristotelică 182 nu este corectă și realizează ulterior o analiză a viziunii ptolemaice. Concluzia la care ajunge este următoarea: Pământul nu se află în centrul universului, ci acesta este structurat începând de la centru cu soarele, iar Pământul este abia a treia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă, nălucă. El dorește să cenzureze știința, și să scoată din mijlocul ei toate "obiectele de cult" (cum ar fi filosofia aristotelică) ce, prin vechimea lor, opresc înaintarea cunoașterii. Obiecte de cult sunt privite și din altă perspectivă, putând descoperi că ele sunt niște teorii fantastice, niște năluci fără legătură cu realitatea. Idolii sunt noțiuni false, fantasme care "au pus stăpânire pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realitate și limbaj, ceea ce i-ar oferi putere în cercetare. Statutul special pe care îl avea limbajul este acceptat și folosit, dar se cenzurează forma deja existentă a acestuia. În cadrul acestei cenzuri a limbajului în primul rând sunt cenzurate categoriile aristotelice sau cele din perioada medievală. Prin neacceptarea categoriilor el pune la îndoială întreaga ontologie și epistemologie din timpul său. Problema științei este dificilă, iar cenzura trebuie să fie radicală pentru că în acea perioadă știința, logica "servește mai mult să statornicească
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru a se putea dezvolta o imagine nouă asupra universului. Secolul al XVII-lea este unul al schimbării metodologice, negându-se metodologia specifică imaginarului renascentist. Renașterea adunase în sine metodele specifice tuturor epocilor trecute, începând cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate, Galen, Euclid), continuând cu dezvoltarea unei noi raționalități în Evul Mediu și finalizând cu o hermeneutică de natură pulsională. Secolul al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care să fie eliminate metodele deja existente, pentru a fi înlocuite cu un număr limitat, dar eficient de metode. Metoda care își păstra în epocă cea mai lungă perioadă de utilizare și care a fost și prima cenzurată este cea aristotelică. Aceasta nu este negată în forma ei originală, ci indirect prin interpretările sale medievale. Cenzura acestei metode începe încă din perioada medievală când o parte dintre concepțiile privind lumea, dar și o parte a metodelor sunt marginale în relație cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu este negată în forma ei originală, ci indirect prin interpretările sale medievale. Cenzura acestei metode începe încă din perioada medievală când o parte dintre concepțiile privind lumea, dar și o parte a metodelor sunt marginale în relație cu filosofia aristotelică. Aici trebuie amintite direcții cum ar fi cea a lui Roger Bacon care punând accentul pe experiență dezvoltă o filosofie a naturii pornind de la principii empirice, gândirea lui Duns Scotus, unde găsim primele elemente ale unei inducții incomplete, nominalismul lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii științifice. Teoriile aristotelice nu mai reprezintă o certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze mentalul uman după anumite criterii. Ars combinatoria a lui Lullus, arta memnonică a lui Bruno și stenografia lui Trithemus sunt metode care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trăiesc mult timp. Concluzia este riguroasă pentru că a inventariat toate cazurile din exemplu. Dar lucrul acesta este imposibil în științele naturii. Bacon considera că această formă de inducție este o "joacă de copil"83. O metodă deosebită de inducția completă aristotelică a fost enunțată de către Duns Scotus în Despre cunoașterea umană. Atunci când prezintă cunoașterea experimentală, el precizează că "chiar dacă cineva nu are experiență privitor la fiecare individ singular, ci numai la un mare număr de inși nu tot timpul, ci în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost cunoscut de către acesta ca sursă de inspirație pentru ceea ce va fi metoda inducției incomplete. Metoda baconiană are la bază inducția incompletă, dar ea nu se rezumă la simpla inducție, ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
incompletă, dar ea nu se rezumă la simpla inducție, ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei din vremea sa. Metoda lui trebuia să scoată știința din mrejele fantasticului în care fusese introdusă de către Aristotel și cei care i-au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei din vremea sa. Metoda lui trebuia să scoată știința din mrejele fantasticului în care fusese introdusă de către Aristotel și cei care i-au interpretat opera. Prin metoda sa, Bacon încearcă să se îndepărteze de orice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și cele asemănătoare"114. În lista pe care am enunțat-o se află și categoriile: cantitatea, spațiul, timpul. Așa sunt eliminate părți importante ale rațiunii, dar care din punctul de vedere al lui Descartes nu mai au rolul din filosofia aristotelică sau din cea medievală. Cenzura lor se face în mod direct, prin enumerare și nu se realizează o detaliere a lor. Simplitatea discursului include categoriile la elementele specifice omului. Ele nu au statut de universale, sau de componente ale științei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Cusanus și Bruno pentru a descrie totalitatea universului ca infinit printr-o trecere conceptuală de la cosmos la univers. 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității Dezvoltarea imaginii despre lume pornind de la concepția aristotelică și susținută din punct de vedere matematic de calculele lui Ptolemeu, a reprezentat pentru perioada Evului Mediu și a Renașterii viziunea asupra cosmosului. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la concepția aritotelică privind structura realității și de la clasificarea realizată acesteia în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Acesta consideră că planeta noastră nu se află în centrul universului fiind nemișcată, ci se află în mișcare pe o orbită în jurul soarelui. Această teorie a fost reactivată în spațiul european de către Nicolaus Copernicus, care reordonează universul în spiritul universului aristotelic, dar modificând centrul universului. El susține ideea unei structurări orbitale în jurul unui alt centru care este Soarele și nu Pământul. Odată cu această modificare sunt incluse și alte modificări fundamentale de imagine: pământul este rotund, există trei mișcări ale pământului și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în lucrarea sa Dialog despre cele două sisteme ale lumii 140 nu aduce nimic nou. În schimb făcând o comparație științifică a acelor două sisteme el scoate în evidență incoerența din punct de vedere logic, matematic și empiric a sistemului aristotelic. Nu mai putem vorbi despre o susținere ex supositiones a ideii ci despre o susținere cu argumente a unei realități și de aceea dorința bisericii de a retracta ideile susținute în dialoguri. Descoperirea ulterioară a lunetei, a sateliților lui Jupiter
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oferi puterea de a schimba cursul său. Scopul științei este descoperirea formei. Puterea nu este scopul cunoașterii, ci numai o consecință a acesteia. Cunoașterea adevărului în științele naturii ține de cunoașterea "formelor adevărate". 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană Punctul de la care pornim este forma aristotelică, și aceasta nu pentru că îl considerăm pe Aristotel părintele epocii moderne, ci pentru că un concept de factură aristotelică este cel care face legătura între cele două modalități de a vedea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
descoperirea formei. Puterea nu este scopul cunoașterii, ci numai o consecință a acesteia. Cunoașterea adevărului în științele naturii ține de cunoașterea "formelor adevărate". 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană Punctul de la care pornim este forma aristotelică, și aceasta nu pentru că îl considerăm pe Aristotel părintele epocii moderne, ci pentru că un concept de factură aristotelică este cel care face legătura între cele două modalități de a vedea lumea: cea medievală și cea modernă. Îl folosim pe Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]