2,819 matches
-
cardiac combinat,drept și stâng Indicații: -boală cardiacă dilatativă de geneză neclară: diagnostic diferențial cu boala coronariană, cardiomiopatia dilatativă; -insuficiență cardiacă și boală coronariană: evidențierea bolii coronariene și posibilități de terapie invazivă (by-pass aortocoronarian, coronaroangioplastie transluminală percutană); -insuficiența cardiacă și aritmii maligne: cu posibilități ulterioare de terapie cauzală (exemplu, anevrismectomie cuplată cu by-pass aortocoronarian pentru boală coronariană, înainte de implantare de cardioverter defibrilator și înainte de terapie medicamentoasă antiaritmică); -insuficiența cardiacă în anomalii sau pericardită constrictivă preoperator pentru stabilirea hemodinamicii centrale și a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
si analizele biochimice nu pot sprijini diagnosticul pozitiv de chist bronhogenetic. Biopsia aspirativă transbronșică nu este indicată, pentru că prezintă risc de infecție și refacere a chistului [69]. Complicații evolutive Ele sunt: infecția chistului, fistula chisto-bronșică, hemoragia intrachistică, sindromul de VCS, aritmiile cardiace, stenoza de arteră pulmonară, malignizarea. Tratament Chistul bronhogenetic simptomatic În chistul bronhogenetic mediastinal se recomandă rezecția chirurgicală prin toracotomie [61, 69] sau prin chirurgie asistată endoscopic [49]. Se practică excizie totală sau subtotală. Deseori se lasă un fragment de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Autorii nu au notat modificări ECG și nu au semnalat modificări semnificative cardiovasculare în sutele de studii efectuate în cursul a peste 14 ani de la crearea testului (31). Totuși, în experiența altor autori au fost semnalate relativ frecvente cazuri de aritmii cardiace în cursul testului. Din aceste motive, testul nu este indicat la pacienți hipertensivi sau la subiecți cu afecțiuni cardiovasculare. Pentru a evita aceste inconveniente a fost creată o variantă a testului (19) în care propranololul și adrenalina au fost
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
fi reprezentată de ischemia miocardică, care deschide canalele de KATP în cadrul unui mecanism compensator denumit „precondiționare ischemică” (149). La acești pacienți, administrarea sulfonilureicelor ar putea, teoretic, interfera cu mecanismele adaptative față de hipoxia locală, materializându-se într-o predispoziție crescută la aritmii sau la o mai mare extindere a zonei infarctizate. Aceste efecte negative însă nu au fost susținute prin studii sistematice, iar relația tratamentului sulfonilureic cu mortalitatea cardiovasculară tardivă nu a fost dovedită (149). Studiul patologiei canalelor KATP a condus în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD este determinată de consecințele hemodinamice, electrice și infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă Creșterea masei ventriculare stângi în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
În celulele hepatice precum și a unui exces de bilă (fiere) care nu a fost evacuată prin canalele hepatice. Alte cauze majore ale steatozei hepatice sunt: consumul excesiv de alcool, alimentele grase greu digerabile și medicamentele de sinteză luate Împotriva hipertensiunii, a aritmiilor cardiace și a obezității, cu acțiune toxică asupra ficatului, prezența diabetului zaharat evaluat prin creșterea glicemiei din sânge, conținut ridicat de colesterol și de trigliceride din sânge, operații chirurgicale făcute la vezica biliară, stomac și intestine și declanșarea diferitelor tipuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a unor factori precipitanți modificabili: medicamentele sedative, hipnotice, antidepresive, antipsihotice, anticonvulsivante; diselectrolitemiile; sevrajul medicamentos; infecțiile: mai ales cele urinare sau respiratorii; scăderea capacităților senzoriale (vizual, auditiv, echilibrul); AVC sau accidentul ischemic tranzitor (AIT); retenția acută de urină; infarctul miocardic și aritmiile. Se referă la un număr mare de medicamente care au fost asociate cu reacții toxice confuzionale (sindrom cerebral acut) caracterizate prin: fluctuații ale stării de conștiență; neliniște; modificări emoționale (de obicei teamă și perplexitate, iar în cazurile severe idei delirante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
TA) la internare. Pacienții cu disfuncție sistolică severă și debit cardiac scăzut sunt o minoritate de cazuri, dar au o evoluție mult mai gravă. ICA poate avea la bază o condiție patologică preexistentă: boală coronariană, hipertensiune arterială (HTA), boli valvulare, aritmii atriale, la care se asociază și unii factori precipitanți: disfuncție renală, anemie, diabet zaharat (DZ), unele medicamente (antiinflamatoare neste - roidiene, glitazone). Majoritatea pacienților diagnosticați cu ICA sunt pacienți vârstnici, la care s‑a produs o înrăutățire a IC cronice (80
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
sugestive de ICA va fi spitalizat. Internarea este obligatorie la pacienții cu:semne și simptome de congestie severă;ICA și hipotensiune arterială sau deteriorarea funcției renale;dispnee de repaus asociată sau nu cu scăderea saturației arteriale în oxigen sub 90%; ‒ aritmii cu semnificație hemodinamică, incluzând fibrilația atrială (FA) nou-instalată; ‒ asocierea unui SCA. Internarea trebuie avută în vedere în următoarele circumstanțe: agravarea congestiei chiar în absența dispneei; ‒ IC nou-diagnosticată;asocierea unor tulburări electrolitice semnificative;comorbidități semnificative: pneumonie, DZ decompensat, simptome sugestive pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
se asociază cu risc crescut de hipotensiune simpto matică. Se recomandă o doză inițială de 0,1 µg/kg/min, putând crește doza la 0,2 -0,3 µg/kg/min. Un alt risc al administrării de milrinonă îl constituie aritmiile severe. Dobutamina stimulează receptorii adrenergici, în special receptorii β1. Ca efect hemo dinamic crește debitul cardiac și reduce ușor rezistența vasculară sistemică și pulmonară. Se administrează bolnavilor cu ICA și hipotensiune arterială, dar fără semne de șoc cardiogen. Doza inițială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
kgc/min se poate crește treptat până la 15 µgc/kg/min. Levosimendanul este un produs care crește sensibilitatea canalelor de calciu. Pe termen scurt ameliorează simptomele pacientului, dar și rata de supraviețuire. Ca efecte secundare pot apărea hipotensiunea arterială și aritmiile ventriculare și în consecință administrarea sa trebuie atent monitorizată. Ghidul ESC (9) recomandă utilizarea la pacienții cu ICA și hipotensiune arterială cu semnificație clinică și la care se presupune că aceasta este cauzată de tratamentul anterior cu betablocant (clasa de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
că aceasta este cauzată de tratamentul anterior cu betablocant (clasa de indicație IIb). Alte molecule cu efect inotrop pozitiv aflate în prezent în studiu Istaroxime este un agent inotrop și vasodilatator care îmbunătățește funcția sistolică și diastolică fără a favoriza aritmii și fără a crește consumul de O 2. În caz de ICA, istaroximul crește presiunea arterială sistolică și scade frecvența cardiacă. Omecamtiv mecarbil interacționează cu filamentele de actină favorizând creșterea contractilității pe model experimental. Este necesară verificarea eficacității în trialuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
și trebuie investigați în acest sens;medicația non-cardiacă; ‒ medicatia antiaritmică;glitazone și pregabaliul determină edeme prin retenție hidrosalină. Antiinflamatoarele nesteroidiene produc retenție hidro-salină, alterarea funcției renale și diminuarea efectelor diureticelor. Antidepresivele triciclice pot determina tulburări de conducere și cresc riscul aritmiilor ventriculare. Tot prin favorizarea tulburărilor de ritm pot acționa și teofilina, bronhodilatatoarele betaagoniste. Evoluția pacienților cu insuficiență cardiacă acută Pacienții spitalizați pentru ICA de novo au o evoluție mai bună comparativ cu cei spitalizați pentru agravarea unei IC cronice. Elementele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
de edem pulmonar acut în decompensarea severă a cordului stâng. Ecografia abdominală evidențiază semne de congestie vasculară (ficat de stază, dilatarea și diminuarea pulsațiilor respiratorii ale venei cave inferioare, edem parietal colecistic, lichid liber peritoneal). Electrocardiograma (ECG) evidențiază semne nespecifice (aritmii, blocuri, deviații axiale, semne de hipertrofie ventriculară) și specifice (ischemie). Pacienții diagnosticați clinic și paraclinic cu IC se împart în două categorii: a) grup 1 cu IC refractară - prezintă scăderea severă a funcției VS secundar ischemiei cronice sau afectării valvulare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
cord dilatat și alungirea conducerii atrioventriculare și intraventriculare în scopul ameliorării simptomatologiei, a toleranței la efort și a calității vieții. Defibrilatorul implantabil (DEF), utilizat în scopul scăderii mortalității, este indicat în prevenția secundară la pacienții cu stop cardiac resuscitat prin aritmii ventriculare sau în prevenția primară la pacienții cu FEVS < 30-35%, de obicei în combinație cu terapia de resincronizare. TAVI se indică în cazul pacienților cu risc operator crescut și vârste peste 85 de ani, mortalitatea fiind de 26-30% (10). 28
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
contrapulsație aortică este utilă în asigurarea asistenței mecanice a cordului și creșterii fluxului coronar în cazurile temporizate în vederea revascularizării coronariene. Balonul de contrapulsație reduce consumul de oxigen miocardic, dimensiunea zonei infarctizate, scade necesarul de suport inotrop și, implicit, riscul de aritmii ventriculare. Contraindicațiile includ insuficien ă aortică (IA) moderată sau severă și patologia aortică. Pacienții care se prezintă în șoc cardiogen au rate crescute de mortalitate și necesită monitorizare atentă, suport inotrop și evaluarea acidozei și funcției renale. Se indică plasarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
mecanică, intervenție care scade activitatea respiratorie și stresul pe sistemul cardio-pulmonar. În cazul pacienților cu IMA ce afectează ventriculul drept (VD), ventilația mecanică permite obținerea unor presiuni parțiale ale CO2 mai mici, cu dilatarea și scăderea presiunii în arterele pulmonare. Aritmiile se tratează agresiv prin corecția dezechilibrelor hidroelectrolitice și administrarea de agenți antiaritmici. În marea majoritate a cazurilor, tratamentul medical este eficient în IC simptomatică și permite pregătirea pacienților în vederea intervenției chirurgicale definitive. Procentul pacienților de până în 70 de ani care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
numărului de pacienți vârstnici cu comorbidități (4). Printre comorbiditățile semnificative ale pacienților vârstnici cu intervenții chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici, trebuie examinați cu atenție. Pacienții cu boli cardiovasculare care suferă intervenții chirurgicale non-cardiace ridică mai multe probleme decât restul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
și predispune la apariția ischemiei. Scăderea complianței ventriculare compromite capacitatea cordului de a răspunde la modi ficări semnificative ale volumului circulant. Studiile au demonstrat că există o asociere puternică între semnele clinice de IC și complicațiile postoperatorii cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici, însă aritmiile ventriculare și blocurile nu se asociază cu o creștere semnificativă a riscului perioperator (5) . Fibrilația atrială (FA) este o problemă deosebită din cauza complicațiilor tromboembolice și a dificultății managementului trata mentuluianticoagulant. Prevalența FA la populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
complianței ventriculare compromite capacitatea cordului de a răspunde la modi ficări semnificative ale volumului circulant. Studiile au demonstrat că există o asociere puternică între semnele clinice de IC și complicațiile postoperatorii cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici, însă aritmiile ventriculare și blocurile nu se asociază cu o creștere semnificativă a riscului perioperator (5) . Fibrilația atrială (FA) este o problemă deosebită din cauza complicațiilor tromboembolice și a dificultății managementului trata mentuluianticoagulant. Prevalența FA la populația vârstnică a fost estimată la 5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
8 etape:Evaluarea semnelor clinice. Anamneza și examenul obiectiv trebuie să încerce să identifice markerii de risc cardiac și să evalueze statusul cardiac al bolnavului. Afecțiunile cardiace cu risc crescut sunt infarctul miocardic recent, insuficiența cardiacă decompensată, angina pectorală instabilă, aritmiile simptomatice, bolile valvulare simptomatice. Evaluarea statusului funcțional. Evaluarea capacității de efort oferă informații prognos-tice valoroase, întrucât pacienții cu un status funcțional bun, capabili să facă efort fizic regulat, au o rezervă cardiovasculară suficientă pentru a suporta intervenții chirurgicale, cu risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
un risc mare, sunt necesare teste suplimentare. Foarte important, dacă rezultatele testelor nu vor influența managementul acestor bolnavi, atunci nu se recomandă efectuarea lor (12). Potrivit ghidurilor din 2007 ale ACC și AHA, pacienții cu angină pectorală instabilă, IC decompensată, aritmii semnificative sau valvulo patii severe trebuie evaluați și tratați înainte de intervenția chirurgicală (12). Cel mai folosit test pentru detectarea ischemiei miocardice este testul de efort, care oferă o estimare a capacității funcționale și a răspunsului hemodinamic și detectează ischemia miocardică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
nu, au risc mare de complicații cardiovasculare, la aceștia intervențiile chirurgicale non-cardiace efectuându-se numai dacă sunt strict necesare (26). Și la această categorie de pacienți rămân valabile recomandările de optimizare a terapiei medicamentoase înainte de intervenția chirurgicală. 47.4.3. Aritmiile În perioada perioperatorie, aritmiile apar la aproximativ 70% dintre bolnavii care au primit anestezie generală (27). Cele mai frecvente aritmii apărute perioperator sunt cele supraven triculare (28). În cazul FA perioperatorii, scopul tratamentului este controlul frecvenței ventriculare, betablocantele și blocantele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
de complicații cardiovasculare, la aceștia intervențiile chirurgicale non-cardiace efectuându-se numai dacă sunt strict necesare (26). Și la această categorie de pacienți rămân valabile recomandările de optimizare a terapiei medicamentoase înainte de intervenția chirurgicală. 47.4.3. Aritmiile În perioada perioperatorie, aritmiile apar la aproximativ 70% dintre bolnavii care au primit anestezie generală (27). Cele mai frecvente aritmii apărute perioperator sunt cele supraven triculare (28). În cazul FA perioperatorii, scopul tratamentului este controlul frecvenței ventriculare, betablocantele și blocantele non-dihidropiridinice ale canalelor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]