4,701 matches
-
sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe cărările ascunse ale pădurilor și munților impresionându-i pe cei care au descris evenimentele. Spaima populației, deci nu numai a armenilor, nu a fost cauzată doar de revenirea domnului, ci și de intensificarea jafurilor chiar de la începutul tulburărilor, în contextul lipsei autorității 35. În plus, întoarcerea lui Duca la Iași, înfrângerea răsculaților și pedepsirea celor învinuiți de ațâțarea revoltei nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din păcate, doar începutul unui lung șir de nenorociri care se vor abate asupra Moldovei, provocând până spre sfârșitul secolului XVII numeroase mișcări de populație, fie cu scopul retragerii temporare din calea războiului, fie, așa cum au făcut o parte dintre armeni, pentru a se strămuta definitiv peste munți. Ajungem în acest fel la conturarea pricinilor care i-au îndemnat pe armeni să părăsească Moldova. De altfel, N. Iorga, evocând începuturile trecerii lor în Ardeal, nu amintește de amestecul acestora în tulburările
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XVII numeroase mișcări de populație, fie cu scopul retragerii temporare din calea războiului, fie, așa cum au făcut o parte dintre armeni, pentru a se strămuta definitiv peste munți. Ajungem în acest fel la conturarea pricinilor care i-au îndemnat pe armeni să părăsească Moldova. De altfel, N. Iorga, evocând începuturile trecerii lor în Ardeal, nu amintește de amestecul acestora în tulburările de la sfârșitul secolului XVII, fiindcă părăsirea Moldovei nu s-ar fi datorat unor motive politice proprii, ci numai împiedicării negoțului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Anul 1672 desemnează astfel doar începutul procesului de emigrare. Atunci numai o parte dintre ei, în frunte cu episcopul Minas, starostele, mai mulți clerici și negustori s-au refugiat la Bistrița 40. Oricum, prezența mai numeroasă decât de obicei a armenilor în orașul ardelean isca neînțelegeri în • N. Iorga, Documente românești din arhivele Bistriței, vol. II, București, 1901, p. 22-24, nr. CCIV. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 232-233. • Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sub protecția Poloniei la N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 232-233. • N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, extras din „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, seria II, tom XXXVI, 1913, p. 31; idem, Despre țările locuite de armeni, în „Ani“, tom I, vol. II (aprilie 1936), p. 3. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 79, dă și numele unora dintre cei care l-au însoțit pe episcop la Bistrița, fără a oferi însă și trimiteri la sursele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, extras din „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, seria II, tom XXXVI, 1913, p. 31; idem, Despre țările locuite de armeni, în „Ani“, tom I, vol. II (aprilie 1936), p. 3. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 79, dă și numele unora dintre cei care l-au însoțit pe episcop la Bistrița, fără a oferi însă și trimiteri la sursele din care au fost desprinse acele nume. primăvara anului 1672. Încercarea autorităților orașului de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Transilvania doar pentru negoț 41. Inițial, mulți dintre cei care au pribegit nici nu au dorit ca plecarea să fie definitivă. Garantarea libertății cultului și reînnoirea, după mazilirea lui Gheorghe Duca, de către noul domn Ștefan Petriceicu a privilegiului acordat Episcopiei armene, precum și scutirile oferite armenilor care se vor stabili în Moldova 42, erau suficiente elemente care îi îndemnau să se întoarcă. Ocuparea Cameniței de către otomani a avut însă, pe lângă urmările politice pomenite, și consecințe în plan economic și demografic. După 1672
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
41. Inițial, mulți dintre cei care au pribegit nici nu au dorit ca plecarea să fie definitivă. Garantarea libertății cultului și reînnoirea, după mazilirea lui Gheorghe Duca, de către noul domn Ștefan Petriceicu a privilegiului acordat Episcopiei armene, precum și scutirile oferite armenilor care se vor stabili în Moldova 42, erau suficiente elemente care îi îndemnau să se întoarcă. Ocuparea Cameniței de către otomani a avut însă, pe lângă urmările politice pomenite, și consecințe în plan economic și demografic. După 1672, Țării Moldovei i se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fondul tulburărilor politice, a crizelor de subzistență și epidemiilor, populația Moldovei a fost silită să-și găsească adesea refugiu, fie pentru o perioadă limitată, prin bejenire, fie prin emigrare în țările din jur, așa cum a făcut o parte a comunității armene. În concluzie, putem afirma că amintirea anului 1672 ca decisiv pentru pribegirea armenilor în Transilvania s-a impus ca urmare a intensității evenimentelor care au răscolit Moldova la acea dată dar și datorită refugierii la Bistrița a unor fruntași ai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
silită să-și găsească adesea refugiu, fie pentru o perioadă limitată, prin bejenire, fie prin emigrare în țările din jur, așa cum a făcut o parte a comunității armene. În concluzie, putem afirma că amintirea anului 1672 ca decisiv pentru pribegirea armenilor în Transilvania s-a impus ca urmare a intensității evenimentelor care au răscolit Moldova la acea dată dar și datorită refugierii la Bistrița a unor fruntași ai armenilor printre care s-a numărat și episcopul lor. Totuși o privire mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În concluzie, putem afirma că amintirea anului 1672 ca decisiv pentru pribegirea armenilor în Transilvania s-a impus ca urmare a intensității evenimentelor care au răscolit Moldova la acea dată dar și datorită refugierii la Bistrița a unor fruntași ai armenilor printre care s-a numărat și episcopul lor. Totuși o privire mai atentă a contextului ne arată că fenomenul a fost unul de durată, iar temeiul emigrării armenilor l-a constituit mai curând decăderea vieții urbane în partea nordică a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acea dată dar și datorită refugierii la Bistrița a unor fruntași ai armenilor printre care s-a numărat și episcopul lor. Totuși o privire mai atentă a contextului ne arată că fenomenul a fost unul de durată, iar temeiul emigrării armenilor l-a constituit mai curând decăderea vieții urbane în partea nordică a Moldovei decât răscoala de la sfârșitul celei de-a doua domnii a lui Gheorghe Duca. • Suceava file de istorie, p. 321-323, nr. 196. • Ibidem, p. 325-326, nr. 198; un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cazaci și germani, a căror așezare în zonă era încurajată prin toate mijloacele de către ruși37. Cele mai variate și mai căutate profesii (doctori, mecanici, preoți, negustori) nu erau practicate de ruși, ca și inexistenți în zonă, ci de nemți, greci, armeni și evrei. În sfârșit, limbile de comunicare folosite (îndeosebi la sate) erau rusa și româna, iar în privința produselor agricole l-a impresionat bogăția și varietatea dovlecilor și a pepenilor galbeni 38. coeficient de 46% din total (cf. Lucrările statistice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
curierul otoman; XIII, Suțu către Testa, mulțumind pentru gazete; XIV, Testa către Suțu, în legătură cu gazetele; XV, Testa către Suțu, cu același subiect; XVI, Suțu către Testa, cu același subiect; XVII, Suțu către Testa, despre gazete și despre afaceri cu negustori armeni din Adana. O referire la Edme Cousinery, călător francez în Imperiul otoman; XVIII, Suțu către Testa, despre cererile precedente; XIX, Ioan Caragea, mare dragoman al Porții, către Fr. Testa, cu privire la incidentul provocat de ieniceri care au intrat în reședința ambasadorului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În partea centrală și de sud a Bucovinei (ținuturile Suceava și Câmpulung Moldovenesc), populația era aproape exclusiv românească. Doar pe lângă mănăstiri locuiau mai multe familii de țigani, iar la Suceava exista un număr important de evrei și o veche comunitate armeană. Familii de ruteni existau răzleț în unele sate, mai ales în partea de nord a ocolului Berhomet, iar în zona de munte locuiau, pe lângă români, și familii de huțani. Trebuie să precizăm că nici recensămintele rusești, nici cel austriac din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
3%) de huțani. Din 475 familii evreiești (2%) 276 locuiau la Cernăuți, Suceava și Vijnița. În Bucovina se mai aflau atunci 420 de familii de țigani (3,1%), cele mai multe locuiau în sudul Bucovinei, pe lângă mănăstiri. La Suceava exista o comunitate armeană, constituită din 58 de familii. În perioada administrației militare (1774-1786) s-a produs o creștere însemnată a numărului populației Bucovinei (de la cca 67.000-73.000 la cca 135.000 persoane sau cu cca 100%). Această mărire însă nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
254. Mihăilescu, Dan C. 500. Mihăilescu, G. 130. Mihnea, v. Radu ~. Mihnea, v. Radu ~. Mihoc, colonel 429. Mihordea, V. 147, 148. Mihuț, locotenent 446. Milan, rege al Serbiei 177. Millet, M. 468. Millo, Enacachi 148. Milstein, Leon 401. Minas, episcop armean 74, 78, 80. Mindii 477. Mintrany, David 247. Mioc, Damaschin 44, 48. Mirasyezis, Maria M. 132. Mircu, v. Marcus. Mirelor, v. Matei al ~. Miró, M. 474. Miron Barnovschi 117-123. Miron, Vasile Gh. 76. Mironescu, George G. 406. Mitilineu, I. M.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de poezie. A debutat în 1960 în ziarul „Făclia hidrocentralei”, pentru a reveni apoi, în 1962, cu poezie și proză în „Luceafărul” și „Gazeta literară”. A publicat peste șaizeci de volume de traduceri în limba română (din poeți și prozatori armeni, georgieni, macedoneni, sârbi, bosniaci, muntenegreni, turci, chinezi, spanioli) și din limba română în alte limbi, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuți intermediari literari în spațiul balcanic. Poezia, proza și traducerile sale au fost încununate cu numeroase premii naționale și
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
în colaborare cu Liu Yu-Giu); Moris Pothișvili, Pasărea meditației, Iași, 1981; Slavko Ianevski, Taină-joc-simțire, București, 1981; Ante Popovski, Macii, București, 1981; Mihail Rengiov, Poezia și Fluturele, București, 1981, Intrarea în Ierusalim, București, 1996; Radovan Pavlovski, Maya, București, 1981; Antologia poeziei armene, București, 1981; Stevan Tontici, Hulesc și venerez, București, 1982 (în colaborare cu Carolina Ilica); Gane Todorovski, Ceas de blasfemie și mângâieri, București, 1983 (în colaborare cu Carolina Ilica); Iovan Strezovski, Cartea ursitei, București, 1983 (în colaborare cu Carolina Ilica), Povestea
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
text care, în versiunea slavonă, intrase de aproape două secole și jumătate în circuitul culturii românești, păturile sociale cultivate cunoscându-l și difuzându-l intens. Sunt trecute apoi în revistă principalele versiuni ale cărții: medio-persane, arabe, persane, ebraice, grecești, georgiene, armene, insistându-se asupra versiunilor slave din Europa Orientală, deoarece de acestea este legată cea dintâi transpunere în românește. În Literatura română în epoca Renașterii M. demonstrează că literatura română s-a dezvoltat la începuturile ei într-un spațiu cultural oriental
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
, Victor Vartan (15.VIII.1869, București - 10.II.1942, București), publicist, prozator și traducător. Era fiul Hulianei și al lui Kevork Mestugean, institutor, director între 1876 și 1881 al Școlii Armene din București. După ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Bravul”, pleacă împreună cu familia la Constantinopol, unde tatăl său va deschide o școală pentru armeni, Institutul Mestugean. Timp de zece ani M. desfășoară aici o activitate de catedră. Bănuit că s-
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Era fiul Hulianei și al lui Kevork Mestugean, institutor, director între 1876 și 1881 al Școlii Armene din București. După ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Bravul”, pleacă împreună cu familia la Constantinopol, unde tatăl său va deschide o școală pentru armeni, Institutul Mestugean. Timp de zece ani M. desfășoară aici o activitate de catedră. Bănuit că s-ar deda unor uneltiri cu resort naționalist, se refugiază în Bulgaria, la Varna, acolo începând să se manifeste vocația lui de gazetar. Colaborează la
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
grad din ce în ce mai mare de risc, redactează ziarul „Depeșa”, prin care caută să le ridice moralul refugiaților români, supuși unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de răgaz, promovării culturii armenilor. Conduce, din 1922, Școala Armeană din capitală și în același an este ales secretar general al Uniunii Armenilor din România, al cărei diriguitor avea să fie între 1924 și 1937. Din inițiativa sa ia ființă, prin 1926-1928, Biblioteca Centrală Armeană
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
redactează ziarul „Depeșa”, prin care caută să le ridice moralul refugiaților români, supuși unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de răgaz, promovării culturii armenilor. Conduce, din 1922, Școala Armeană din capitală și în același an este ales secretar general al Uniunii Armenilor din România, al cărei diriguitor avea să fie între 1924 și 1937. Din inițiativa sa ia ființă, prin 1926-1928, Biblioteca Centrală Armeană, unde va îndeplini de asemenea
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de răgaz, promovării culturii armenilor. Conduce, din 1922, Școala Armeană din capitală și în același an este ales secretar general al Uniunii Armenilor din România, al cărei diriguitor avea să fie între 1924 și 1937. Din inițiativa sa ia ființă, prin 1926-1928, Biblioteca Centrală Armeană, unde va îndeplini de asemenea funcția de director. Publicist de cursă lungă, gata oricând să se devoteze unei
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]