13,806 matches
-
procesarea electronică și computerizată a sunetelor a permis multiplicarea și amplificarea lor, generând spectre și halouri cu efecte spectaculoase uneori. În lucrarea intitulată Grădina secretă II, pentru clavecin și 4 canale de bandă, a compozitoarei finlandeze Kaija Saariaho, sunetul concret, armonia, timbralitatea au interferat ori s-au suprapus, prin intermediul procesărilor electroacustice, de tipul celor practicate în cadrul IRCAM (Institutul de Cercetări și Coordonări Acustice/Muzicale), a cărui absolventă este și autoarea, plăsmuind adevărate rețele, preponderent ritmice. Construită din succesiuni de coliziuni și
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
alte direcții. Acțiunea începe în plină stradă, se mută în sălile de expoziție și se sfârșește într-o sală goală de teatru, unde tronează doar personajul enigmatic, față-n față cu cântăreața, care continuă să depene, pe scenă, ritmuri și armonii de jazz, pe un ton melancolic, patetic, dezolant. Impresionantă prezența, ca și timbrul vocii Anatei Spiegel - dramatic, cu modulații de o surprinzătoare complexitate, cu adâncimi și elanuri ce vizează transcendența. În opinia mea, amprenta celei de-a treia zi a
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
ales ca oglindă), asta face. Prezența Imnului este - ca să vorbim copilărește - pozitivă atunci când el face tema celebrării victoriei împotriva piraților, obținută și aceasta prin solidaritatea cu cele mai mărunte vietăți. Dar oda Imnului irumpe la descoperirea Atlantidei, tărâm idealist, de armonie și frumusețe paradisiacă. Și devine marcial atunci când lacoma veveriță începe distrugerea insulei. „Ridică-te deasupra dorinței primare, fii mai mult decât un rozător” - este fraza care rezumă sau caricariturizează absolut orice predică sau religie. Dar ea, adică orice predică sau
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
Am auzit la radio o melodie de-a lui Faith Hill, The Secret of Life, ale cărei versuri spuneau că bucuriile mici sunt secretul vieții. De atunci, cât am stat în SUA, n-am mai schimbat postul. Melodiile country au armonie și întotdeauna spun o poveste, veselă sau tristă, în care te regăsești” - a povestit Marian. După “experiența americană”, și-a luat chitara, a început să cânte și să compună cântece, primul având ca text o poezie de George Topârceanu, “În
Zbor ?i muzic? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83419_a_84744]
-
Liceul „Alexandru Vlahuță” din localitatea natală, în toamna anului 1955 se numără printre valoroșii studenți ai prestigiosului Conservator de Muzică din București. Aici, beneficiază de îndrumarea vestiților maeștri ai creației și pedagogiei muzicale românești: Victor Giuleanu (teorie- solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Zeno Vancea (contrapunct), Tudor Ciortea și Dumitru Bughici (forme muzicale), Zeno Vancea, George Breazul și Adriana Sachelarie (istoria muzicii universale și românești), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru (orchestrație), Ion D. Vicol (dirijat coral) ș.a.
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
localitate de pe culmile Apusenilor- comuna Dârja județul Cluj. Studiile muzicale începute la Școala Medie de Muzică din Cluj- Napoca, au fost continuate, cu brio, între anii 1955-1957, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din localitate, cu renumiții maeștrii: Liviu Comes (armonie), Dorin Pop (contrapunct), Gheorghe Merișescu (istoria muzicii), și în perioada 1957-1961, la prestigiosul conservator bucureștean. Aici a beneficiat de îndrumarea vestiților maeștrii ai muzicii și pedagogiei muzicale românești: Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Marțian Negrea (compoziție), Tudor Ciortea (forme
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
Gheorghe Dima” din localitate, cu renumiții maeștrii: Liviu Comes (armonie), Dorin Pop (contrapunct), Gheorghe Merișescu (istoria muzicii), și în perioada 1957-1961, la prestigiosul conservator bucureștean. Aici a beneficiat de îndrumarea vestiților maeștrii ai muzicii și pedagogiei muzicale românești: Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Marțian Negrea (compoziție), Tudor Ciortea (forme muzicale), Alfred Meldelsohn (orchestrație), George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru (folclor) ș.a. După absolvirea - cu deosebit succes - a studiilor muzicale universitare, tânărul muzician este numit profesor la Școala Elementară de Muzică
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, inițial în calitate de profesor de muzică la Liceele „Gh. Lazăr”, „Matei Basarab” și Liceul Militar din Capitală, iar din anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan și în perioada 1956 - 1979 a fost și șef de catedră). Mulți dintre foștii săi studenți au deventit nume sonore în viața muzicală din țară
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
și subsuori. În sfîrșit, gesturile cunoscute: spălatul pe dinți și îmbrăcatul cămășii. Și din nou părul: spumă și fixativ. Dacă obiectele de care se servește ar lipsi iar mișcările s-ar lega și desprinde din trupul fără veșminte cu muzică, armonia și concentrarea ce leagă ființa lui de oglindă ar putea fi libretul unui balet modern. Îl privesc de aproape o jumătate de ceas. Nu simte atenția mea de părtaș la ritualul său intim. Concentrat excesiv asupra mișcărilor în care-și
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
dar nici nu e de dorit să se întîmple asta. Discriminarea fiziologică, ca deosebire constituțională a sexelor, e un dat inexorabil. Desființarea ei ar fi ca o netezire aducătoare de moarte: o societate sucombînd sub lespedea de liniște a unei armonii pansexuale. Sunt trei probleme care sar în ochi la această temă. Prima este că în cursul competiției sociale - pentru putere și bani - bărbații își distribuie între ei femeile. Procesul e univoc, doar dinspre bărbați spre femei, nu și invers. În
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
sau au corupt) funcționărimea locală, au dirijat utilizarea fondurilor de dezvoltare după propriile interese. Stabilizarea "sistemului" și finalizarea (în favoarea reprezentanților lui) a privatizării economiei nu a dus, totuși, societatea românească la "staza" închipuită de gruparea lui Ion Iliescu, de aparentă armonie, de iluzorie echitate pe baza unei "democrații de vitrină". România nu a putut fi transformată într-o insulă față de un continent pe cale de unificare. Transformările obligatorii pe care țara a trebuit să le adopte au impus "sistemului" o serie de
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
mica și minunata mânăstire a colegiului Magdalen. Era după-amiaza târzie a unei toamne la Oxford și sulițele galbene ale soarelui în descreștere se opreau în severa geometrie de piatră a locului, lovind zidurile ca niște fulgere blânde. Deodată, am auzit armoniile unui cor care repeta un cântec vesperal - o piesă de Byrd, după cum aveam să aflu mai târziu - într-o capelă alăturată. Încremenit de lumină și de sunete, copleșit și încântat, am fost cuprins de o bucurie neștiută și m-am
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
mai ales, datorită concepției înnoitoare în acel moment, rămasă model. All The Things You Are, Bye Bye Blackbird (Dixon/Henderson) și Stella By Starlight (Washington/Young) demonstrau prima dată ascultătorilor din Europa occidentală calitățile lui Iancy Körössy. În primul rând, armoniile predominant disonante, înșirate (ca altădată, în Varșovia anului 1961) sub formă de invenție ce excludea, în pasaje consistente, melodia. Totul puternic ritmizat, captând întreaga atenție, menținând partea a doua a improvizației pe tema proprie „Sorrow” în registrul de interferență mediu-grav
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
ingenios, ultimul acord este cel concluziv, din melodia lui McHugh. Originalitatea discului comentat aici, s-a vădit încă din titlul-declarație: Identification. Iancy Körössy dovedise pe parcursul primelor patru piese, cine este. Dar muzicianul de jazz atât de puternic legat de melodica, armoniile și ritmurile folclorului românesc a înțeles atunci, la prima ieșire în lumea jazz-ului vest-european, în preziua intrării în Statele Unite ale Americii înțesată de pianiștii performanți ai locului, că atuùl său cel mai puternic este noutatea, ineditul zonei etno-culturale ce
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
s-a numit așa. Adică, nici unui muzicant nu i s-a interzis să cânte ce voia. Numai că era o temă, un aranjament mai mult sau mai puțin complicat, dar, în orice caz, au existat o temă și variațiuni pe armoniile temei. Dar în „free” nu există la început nici o temă, ai numai variațiuni și îți arăți nemulțumirea, înjuri și prin frazele muzicale. După care au venit alți nebuni care au spus „trebuie să facem ceva ce n-a mai făcut
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
balans ritmic subtil, neântrerupt, variațiunile își păstrează cântul polifonic. Fără a operá comparații și evaluări inoportune în cazul unor mari muzicieni, aici între Keith Jarrett și Iancy Körössy, îmi exprim preferința pentru variațiunile neântrerupte ale pianistului român pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt conectate la un spațiu tradițional ce nu-mi poate fi indiferent. Menținându-se în același stil de cânt pianistic, ultimul tablou muzical, Dance, se desfășoară, bineânțeles, într-un tempo mai mișcat, balansul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Jesus. Ieșită din sfera jazz-ului, muzica lui Iancy Körössy pătrunde într-un univers pur romantic, aș spune exaltat. Melodia infinită de tip wagnerian, expusă polifonic, segmentată doar de părțile contrastante ca dinamică (unele, meditative, altele, cu imensă încărcătură emoțională), armoniile opulente, ritmul rubato ce nu ascunde, la audiția foarte atentă, pulsul interior, vibrant, care susține întreaga desfășurare muzicală-torent impresionează în cel mai înalt grad. Este o surpriză de proporții să îl descoperi pe Iancy Körössy, stăpânul inelelor istoriei jazz-ului
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
și jazz, aducându-i într-o neașteptată și profundă comuniune pe Wagner, Liszt, Rahmaninov, Skriabin și Bill Evans. Aceste confesiuni de mare vibrație interioară exclud orice element facil, de complimentare a urechii. Nesfârșirea melodiei multiplicată într-un evantai de voci, armoniile deschise spre indefinirile impresioniste, combustia aproape expresionistă, convertirea claviaturii în orchestră cu infinite nuanțe, virtuozitatea tehnică uimitor de naturală, de care aproape că nu-ți mai dai seama - totul este turnat într-o muzică fascinantă. Întoarcerea în România Iancy Körössy
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
a Badineriei din Suita a II-a de Bach, a părții a III-a din Simfonia a III-a de Brahms pot constitui oricând material de studiu în învățământul muzical superior (cel puțin la clasele de jazz). Impresia constantă de armonie a mariajului conceptului componistic clasic european cu improvizația americană de jazz, bunul gust, ingeniozitatea, rafinamentul și frumusețea creațiilor celor doi pianiști se pot remarca nu numai la audiția înregistrărilor radio din 2005. După un an, în mai 2006, Iancy Körössy
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
sau raritatea tropilor, la scara întregii creații a "poetului țărănimii" - lipsa lor poate fi neglijată dacă alte calități o compensează. Și în acest caz inițial, poezia se împlinește prin prospețimea unei lumi rurale reconstruite aerian, prin acumulare de peisaje, de armonii în versificație, printr-o stranie nostalgie... impersonală! Mircea Tomuș constată această particularitate artistică în prefața la ediția centenară în BPT: "Există la Coșbuc o imposibilitate de a se autoexprima, un obstacol ce barează calea fluxului personal emotiv." "Nunta Zamfirei" împreună cu
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
ridicate de grosul experiențelor avangardiste. Să fii altruist ! În primul rând cu tine însuți, suprapunându-te ori de câte ori este nevoie. Olah, bunăoară, superpozează piese proprii, de sine stătătoare, capabile să conviețuiască atât separat, distinct, cât și împreună, solidar (ca în ciclul Armoniilor) ori să sporească un traiect inițial, cu valoare de cantus firmus, prin adiție progresivă sau simultană de voci, siameze din punctul de vedere al facturii și ethosului (ca în Rime pentru revelația timpului). Este o convingătoare pledoarie pentru un aspect
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
și-o disputau. Tonitza, o spune Han în amintirile sale, vindea tot. Dacă rezervele în aprecierea lui, și vom vedea de ce natură au fost ele, n-au lipsit, totuși personalitatea sa a fost întotdeauna înconjurată de un interes special. Despre armoniile sale de culoare s-a putut spune, cam de prin 1924-25 încolo, că sunt "sclipitoare", "nemaiîntâlnite", pline de "surprize și ispite", "fragede" sau "arzătoare". Pictura lui, cum de asemenea s-a spus, era "un fenomen cu totul neobișnuit", mărturisea un
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
reală eu nu mă recunosc în această formă umană ciudată nu mai găsesc numele și rostul lucrurilor care mă înconjoară am căzut în mijlocul străzii pentru că m-am împiedicat de minunile vieții am văzut că pot să percep lumea prin haosul armoniei am realizat că mintea mea se evaporă că pot să materializez într-un univers imaterial mă transfiguram și pluteam când ieșeam în strada pustie tremuram și izbucneam în lacrimi când întâlneam oameni dar uite că m-au închis aici pentru că
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
parteneri - orchestre și soliști. Karajan a pilotat propriile sale avioane, dar natura, munții și păsările cerului le-a absorbit pe viu cel mai intens la Anif. Vulturii... "îmi place să mă uit cum plutesc, îmi place să văd cu cîtă armonie fac ei acest lucru. Ei simt o bucurie rotindu-se. M-am gîndit că în viața viitoare să revin aici ca șoim." Să fi crezut în viața viitoare pentru că era creștin? Sau va fi crezut în reîncarnare pentru că era un
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
fără a cîștiga ceva în plus măcar într-un registru absurdist. Filmul lui Gabrea pare realizat pentru televiziune, un film marca BBC care, cu toate stîngăciile, posedă corectitudinea documentarului dramatizat. Constructul multicultural mi se pare artifical și excesiv expus ca armonie deplină fără fracții pe care războiul a spulberat-o definitiv. Lecția de civilitate, de împăciuitorism, cu contraexemplele ei exagerate și ele în scop didactic, dăunează filmului care pierde profunzimea complicatelor relații umane, astfel că uneori chiar defectele aduc nota de
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]