1,654 matches
-
4,2 25,8 Odobești 12,3 4,9 26,0 Nicorești 12,2 5,0 26,0 Dăbuleni 11,5 3,8 24,1 Tămâioasă românească (unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la supramaturare 250-270 g/L (aciditatea rămâne
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la supramaturare 250-270 g/L (aciditatea rămâne peste 4, 5 g/L ac. sulfuric); la Pietroasele Drăgășani și Cotnari acumulează până la 270-300 g/L. Se cultivă în Muntenia (Buzău, Vâlcea, Argeș), Moldova (Iași), Oltenia
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g/L la Valea Călugărească. Cultivată la Huși, Averești, Buzău, Bohotin, Prahova (Boldești). Vinuri de calitate, demidulci sau dulci, roșii, cu nuanțe cărămizii. Adesea culoarea rămâne prea deschisă. Muscat Ottonel, creat în 1852 (Robert Moreau, Angers, Franța) Soi pentru vinuri aromate. Boabe mijlocii sferice, ușor discoidale, galben verzui cu pruină albicioasă, pulpă suculentă, aromă intensă de muscat. Preferă climat mai răcoros, care nu degradează aromele. Produce 6-8t/ha Blaj, 8-10 t/ ha Valea Călugărească 10-12 t/ ha (Iași Vaslui) până la 14-16
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
L, aciditate totală ridicată (5-6 g/L H2 SO4), cantitate redusă de pectine (sub 0,5 g/L) și fructuozitate în grad ridicat. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră, Pinot noir, (Iordana), Muscat Ottonel (pentru spumante aromate). Vinuri seci alb-verzui, de 11 vol. %, aciditate ridicată de 5-6 g/L H2 SO4, extract redus moderat (18-20 g/L), grad ridicat de fructuozitate. Soiuri pentru vinuri aromatizate-vermuturi: Oporto, Chasselas dorề, (Roșioara). Vinuri albe sau roșii, de 10-11 vol. %, extract
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tehnologice bine definite. Corinth negru: provin din Grecia, maturează strugurii în epoca a II-a, producții mici 3-4 t/ha. Strugurii sunt lungi, cilindrici, cu boabe mici așezate des pe ciorchine, bob cu pielița de culoare negru-violaceu, subțire, cu gust aromat. Prin procesul de stafidire, strugurii acumulează zaharuri până la 600-700 g/Kg, fiind considerate stafide de lux. Sultanină albă: (Kiș-Miș alb, în țările Asiei), are strugurii lungi, mari (300-400 g), rămuroși, cu boabele ovale, galben-ceară, cu strat fin de pruină. Producția
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Ar putea și Dani să-ncerce să le priceapă. Una e genunchiul și alta stomacul, una e puterea tălpii și cu totul alta neînchipuita forță din dreptul sternului. Cînd Dani nimeri în plasa oranj a yoghinei, începu să aprindă bețișoare aromate. Învăță de la ea că totul în jur era legătură, erau noduri pe care trebuia să le vezi ca să poți înțelege întregul. Care devenea inteligibil prin concentrare, calm, detașare. Fiecare moment de nestăpînire te cobora cîteva trepte mai jos. Îți fisura
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
de 7 ani! Cum de s-au făcut atâția struguri chiar În anul când mama mea ne-a părăsit pentru totdeauna și după atâția ani lăsată părăsită, este un mister. După ce a gustat vinul limpede, galben arămiu, dulce, bun și aromat - cu gust de flori de toamnă, la fel de pur ca pe vremea dacilor (cu siguranță că dacii nu stropeau viile cu chimicale) , IPS Bartolomeu a exclamat: Acesta este vin dăruit de Dumnezeu ! Și cred că avea dreptate, pe misterioasele dealuri sfinte
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
a trata spațiul de locuit ca spațiu de reprezentare a propriilor înclinații artistice. Pictorul face acordul secret între divinitatea tutelară a casei și deviza care înscrie ermetic în blazon întregul ansamblu. Spre deosebire de salonul macedonskian care întreține o atmosferă orientală cu aromate, moliciuni de stofe grele și luminescențe misterioase, atmosferă cețoasă de fumerie de opiu, interiorul vilei Khnopff are o severitate de templu grec, severitate pe care se articulează convenabil elemente decorative ale artei nipone și un mod de a delimita spațiul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bază pentru analiza științifică a realității. Reamintim că senzația este reflectarea în conștiință a unor însușiri izolate ale lumii exterioare, așa cum sunt cele sesizate de organele de simț; exemple de senzații: alb, roșu, mat, dur, dulce, amar, cald, elastic, vâscos, aromat. Percepția este reflectarea în conștiință a unui lucru sau fenomen, împreună cu toate însușirile sale, fiind deci o sinteză a tuturor senzațiilor pe care le produc, inclusiv relațiile dintre aceste senzații. Percepem un lucru în momentul în care el este prezent
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
crescuți și gustoși cum făcea mama. Doamne, unde ești, să ne dai înapoi făina de grâu și drojdia de atunci, cu toate mirodeniile și untul, și toate celea!? Erau niște cozonaci înalți, foarte bine crescuți, cu miezul galben, pufos și aromat, încât se topea în gură. Nu cred să fi făcut cineva în curtea copilăriei mele cozonaci mai gustoși și mai frumoși ca ai noștri. De altfel, veneau toți vecinii, chipurile, cu mostre de-ale lor, știind că vor primi de la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bunătăți. După gustare urmau, pentru ei, cafeluțele cu caimac gros. Le sorbeau tot acolo, în cerdacul casei. Tata își aranja într-un șpiț o țigară „Națională”, își ștergea musteața cu un aer mulțumit și sorbea din farfurioară cafea caldă și aromată. Era obiceiul acesta de a se bea cafeaua din farfurioară, nu știu de ce, probabil, pentru că astfel se răcea mai repede. Noi ne zgâiam la ei și încercam să ascultăm ce vorbeasc. Dar mama nu ne lăsa să ascultăm ce-și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dar cu ochii la ceva argintiu, strălucitor, care era pe perete, într-un fel de galantar, cum se agățau pe atunci vasele, cănile, cănițele și capacele de la oale. Acel ceva mă obseda. Pe masă erau toate bunătățile. Nu doream cafelele aromate, nici paharele cu vin, nici dansul lor, nici prăjiturile minunate cu care coana Paulina mă îmbia mereu. Eu nu dorem decât acel ceva din galantar. La plecare i-am spus mamei: - Mamă, vreau aceea!Ce? - Aceea. Coana Paulina, foarte atentă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mari negre, mari cât perjele. Pe timpul recoltatului, așternea sub duzi pături iar eu mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu fi fost bun dacă stătea la zăcut în butoiașe din lemn tot de dud. Eu mâncam dude, făceam câte o burtică de nu-mi mai trebuia mâncarea pregătită atât de bine de „buna”. Mergeam la librăria
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
râs molipsitor, încât râdeam cu hohote numai de râsul lui, la care se adăuga gagurile din film. Erau cinematografe ca Sidoli, Trianon, Pușkin. Când ieșeam de la film, ne tratam cu câte o înghețată, cincizeci de bani cornetul, înghețate asortate și aromate, de toate felurile. Înghețata era ținută de vânzător într-un butoiaș, care stătea în alt vas cu bucăți de gheață, și până acasă râdeam și imitam actorii. Ce plăcere sublimă, de neuitat și ce amintire scumpă! Țin minte că odată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sufletește unul de altul pentru că ne asemănam. Suferise mult în viața lui. A trăit un coșmar în perioada cât a fost prozonier de război la sovietici. Îl vizitam des, soția lui ne făcea câte un „nechezol”, cu caimac, o cafea aromată, atât cât se putea să se facă din cafeaua aceea artificială. Discutam multe chestiuni despre viață, dar mai ales despre ceea ce suferise în prizonierat. Mi-a relatat povestea lui și eu ascultam încrâncenat de ceea ce-i în stare să sufere
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
belgian una din cele douăsprezece pipe ce le aveam în rastel, m-am aruncat întrun fotoliu de nuiele și... străveziu cum eram, căci și pipa și fumul erau străvezii, m-am apucat să fumez. Simțeam totuși în mine fumul tutunului aromat. Auzeam greierii țârâind lângă mine, în florile de sub terasă, auzeam din vale motorul unei mașini și încercam să ghicesc marca, după caii putere ce bâzâiau, puteam auzi chiar și iarba din preerie călcată de un mustang încălecat de un cowboy
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de găină, cine a avut voie a tras, la început o gură bună de țuică de cazan de 45 de grade, adusă de Tarzan de la bunicii săi, apoi câteva pahare de vin. Ceea ce-am băut și cafeaua caldă și aromată ne-a adus voia bună, de care, dealtfel, nu duceam lipsă. Stăteam tolănit pe iarbă, fumam, beam cafea și-l ascultam pe Gabi cum a prins șalăi din cei mari în Siret, pe la Tecuci. Totul era nou pentru noi, frumos
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și rânduit după moda de la Constantinopol, ca să placă ochiului atât îmbinarea măiestrită a grinzilor cât și cea a culorilor delicate ale celor două esențe de lemn. Meșter mare, Hamie, instruise cu grijă cafegii și ciubuccii, în așa fel încât băutura aromată clocotită să fie servită cu un ritual perfect din felegene de preț cu buza abia, abia răsfrântă peste marginea aurită. Feciori cu mustăcioare subțiri, cu buze cărnoase și rumene, încălțați în târlici cu broderie bogată, se mișcau abia simțit servind
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și să repare curțile domnești, locul ei și al dragostei ce-i poartă bărbatului ei. Ca într un ritual, mișca lopățica pe după brocardurile de la ferestre și cânta un cântecel cu ochii pe bobul de jăratic și pe firul de fum aromat. Doar când ajunse la ușă o băgă de seamă pe Manda, închinându se, și pe Zamfira, rânjind. — Sărut mâna, măria ta, șopti Zamfira și se lăsă în genunchi. Luând în mâini tivul fustei doamnei, îl duse la buze și-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a băgat nasul unde nu-i fierbea oala. Ce treabă avea el cu Moldova și cu Mihai Racoviță? Aci marele spătar își întrerupse șirul gândurilor ca să răspundă cu un zâmbet privirii marelui vizir. Zâmbete, zâmbete, turbanele albe aprobau în liniștea aromată de fumul de tutun trecut prin apa de flori din narghilele. Îmbrățișă cu ochii toată adunarea. Prea erau împăcați și porniți pe calea înțelepciunii, ca să comploteze ceva. Ah, da, schimbă căpitanii corpului de gardă ienicerească din Istanbul. Ei, mare minune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
narghilele? întrebă prințul Constantin. — Să vie, se bucurară mai multe voci. Peste puțin timp își făcură apariția cafegii în târlici de postav galben, cu pași de pisică, ducând pe tăvițe cu jeratic ibricele de aramă din care se înălța aburul aromat. Măsuțe joase rotunde și ovale se iviră ca din pământ și iute se umplură cu felegene din porțelan aurit și chesele străvezii cu dulcețuri și fel de fel de sâmburi și fisticuri, ca la petreceri în zile de post. Poveștile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
găleată cu mujdei de usturoi, sare și tămâie din belșug. Noaptea au apărut din nou zbierând și chicotind sinistru distrugând totul în cale. Pisicile miorlăiau înfricoșate, câinii lătrau disperați și desorientați. Am aprins tămâia care scotea fuioare groase de fum aromat care se adunau în nori compacți. Din găleata cu mujdei am început să-i stropesc din belșug făcând semnul crucii. Soția și copii îi bombarda cu sare. Au început să fugă, de rupeau pământul. Continuând același ritual al tămâii, mujdeiului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
La picioarele ei era orașul arab, cu terasele albastre și albe îngrămădite unele într-altele, însângerate de petele de un roșu întunecat ale ardeilor ce se uscau la soare. Nu se vedea țipenie, dar din curțile interioare urcau, o dată cu aburul aromat al boabelor de'cafea puse la prăjit, voci vesele sau tropăieli nedeslușite. Ceva mai încolo, pădurea de palmieri, împărțită, prin ziduri de argilă, în pătrate inegale, foșnea în bătaia unui vânt care nu mai ajungea până la ea. Și mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
a retrăi vremurile bune ale lumii bune. Să simtă, copleșită, simpatia lumii... Să redevină calmă, îmblânzită, aproximativă, idioată. Calculaseră bine. Nu va avea de-a face, prin urmare, cu aceiași imbecili. Îi slăbise, în ultimele ore, îndârjirea. Leșinul, vinul dulceag, aromat o amețiseră. Se trezise moale, anihilată. Ar fi dormit săptămâni în șir, într-un pat mare, curat, într-o cameră largă, liniștită. Să nu se trezească decât după lungi intervale, într-o baie caldă, parfumată, cum fusese cea de după-amiază
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cadă, o desfășoară deasupra biroului, se așază, se apleacă, desface căpăcelul sticluței de tuș, moaie tocul subțire, pentru titlurile planșei, Consuela zisă Lala nici nu lucrează la planșetă, doar la birou, dar Lala e și ea în concediu, și Mina aromata lipsește, păcat, ba nu, Mina s-a întors de la mare, fierbinte, tuciurie, părul mai creț și negru, ochii aprinși și glasul îngroșat, dar Ortansa n-o prea ascultă și n-o privește, se uită în altă parte, adică într-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]