5,079 matches
-
o strânge-n brațe...Silvica înflorește.. Ochii îi lucesc,respiră sacadat și-i șoptește tremurat: -Ce...bi...ne...e...e. Se lipește tot mai mult de Gigi.Trupul i se încordează și se destinde în zvâcniri repetate.Deodată,sare ca arsă,parcă trezită din acel extaz: -Aoleu,Gigi,cum am uitat? -Ce-ai uitat,mă?sare buimac și Gigi. -Mister Ornic! Teroristul care ne mănâncă zilele. Silvica s-a repezit la șifonier de unde a scos un ceas deșteptător,care avea pictat pe
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
suflet. Să nu mă mai seducăA Iudei „dulce” vorbă. Să merg pe drum curat.... VII. ÎNGER ȘI SUFLET - VERSURI, de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 483 din 27 aprilie 2012. Publicat - Iunie 2011 -Volum de versuri apărut la Editura ARS LONGA - IASI, 2011. http://www.youtube.com/watch?v=yzpGmb9DW8k&feature=channel&list=UL ...Deci primește-mi sinceritatea; te rog, fii prietenul meu si lasă-mă să-ți aștern la picioare... "sufletu-mi transpus în versuri"... CU ACEEASI SINCERĂ PRIETENIE
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
Deci primește-mi sinceritatea; te rog, fii prietenul meu si lasă-mă să-ți aștern la picioare... "sufletu-mi transpus în versuri"... CU ACEEASI SINCERĂ PRIETENIE, maria c. ............................................. Citește mai mult Publicat - Iunie 2011 -Volum de versuri apărut la Editura ARS LONGA - IASI, 2011.http://www.youtube.com/watch?v=yzpGmb9DW8k&feature=channel&list=UL...Deci primește-mi sinceritatea; te rog, fii prietenul meu si lasă-mă să-ți aștern la picioare... "sufletu-mi transpus în versuri"...... CU ACEEASI SINCERĂ PRIETENIE
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
Criminalistică din București. Este maior. Rar mi-a fost dat să văd atâta smerită credință în fața unui simbol, așa cum am văzut la tânărul artist. Dania lui, poate, cea mai importantă, reprezintă un cap al lui Mihai Viteazu, realizat în lut ars. Este un cap retezat, care face trimitere la capul Sfântului Ioan Botezătorul. A fost conceput astfel încât să fie așezat înclinat, pe trunchiul unui stejar tăiat în secțiune oblică. În felul acesta, privirea statuii se intersectează, inevitabil, cu cea a privitorului
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Nu mai am nici un regret, Am trecut timid prin viață. Așternute-s peste noi, Amintirile păstrate, Anii tineri, anii noi, Au plecat departe. Anii cei trăiți din plin, Transformați în amintiri, Descătușatele trăiri. Din toți anii tinereții, Cu trăiri acuma arse, Am trecut în cartea vieții, Nu mai clipele frumoase. Referință Bibliografică: VEȘNICUL RESPECT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1606, Anul V, 25 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VEŞNICUL RESPECT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361034_a_362363]
-
printre brazi privirea-mi naște nostalgii celeste precum zisese-odată Malateste, pe brațul meu, frumoaso, tu să cazi. ne soarbe umbra timpului întoarsă cu zimții lui de lacrimă și gând, din vise sterpe ne trezim plângând, ca frunza toamna cu nervura arsă. cu liniști moi azurul se întoarce, tu calci pe-un pod de fluturi prin văzduh, e un blestem al vremii de la Parce. ai fost dulceața mea dar și otravă, prin foșnetul de frunze scăpărând, tot mai străină-mi ești și
SONET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361084_a_362413]
-
numai muzică, ci și din cele lumești. În urma unei scrisori anonime, vestea a ajuns și la urechile soțului care a început să simtă că-i cresc niște extremități, întâlnite în popor sub denumirea de „coarne". Abia atunci a sărit ca ars. Cum? Este posibil? Soția lui pe care o iubea mai mult decât orice pe lume, cea pentru care făcea tot efortul ca să nu-i lipsească tot ce și-a visat? Nu poate fi decât o înscenare, din invidie, din răutate
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
negre, albe, Pecete sfânta cruce-având pe frunți. E noapte și-i târziu.Țăranul nostru doarme, În somn el simte mângâierea spicelor de grâu În unduiri ca valuri de pârâu, De rodu-o fi bogat, va fi ferit de foame. Cu pielea arsă , mâinile zdrelite Cu umerii ca munții, din coasă și secure Prin trudă cată vieții să ii fure Pentru ai săi doar zile liniștite. Ce liniște.Ce bine îi dorm pruncii Alături i-e muierea ca o floare O strânge-n
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile arse, să acopere cu tablă biserica de piatră și să facă un nou paraclis. În anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945, ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
cetățean a fost încarcerat fiindcă a strigat în centrul urbei „Să trăiască cine știu eu!” iar familiile Foarță și Brăilița erau somate de patrulele de grăniceri de pe șalupe să nu mai privească înspre Iugoslavia călăului Tito, despre cantonamentele de la Piatra Arsă, de „cunoscute vieți de domni și domnițe”, și de câte și mai câte. Seri de neuitat sub vișinul „Inubliabilului”! Dar pașii nu mai țineau ritmul valsului, spitalul înlocuise balul, Octavian ne comunica vești din ce în ce mai alarmante, culminând cu un posac Decembrie
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
-ntrebi dacă sunt bine, când eu delirez La trei cupe cu vin pline și mă-nstrăinez. Să mă-ntrebi, să nu-ți răspund, dar să știi cumva Că pe umărul tău plâng și n-am altceva, Poate foc și lemne arse, la un răsărit, Poate două lacrimi stoarse, catre asfințit. Într-o noapte, undeva, să ne întâlnim, Să-ntrebăm pe cineva cum e să iubim Asfințitul și apusul, care stau de pază, Să ne șlefuim discursul până la amiază. Într-o zi
LA PRIETENIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368453_a_369782]
-
și pentru capra neagră, floarea de colț și cocoșul de munte, pentru mitropoliții Andrei Șaguna, Antim Ivireanu, Dosoftei și Varlaam, episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, diaconul Coresi și Vasile Goldiș, pentru gerul aspru al Harghitei și pentru cuptorul de lut ars al țăranului, pentru Stela și Arșinel, Jean și Dem, pentru Dacia lui Burebista și Dacia Pitești, pentru Peleș, Bran și Castelul Huniazilor, pentru surâsul surorii mele și râsetele prietenilor mei din copilărie, pentru Călușari, Rapsozii Zărandului și Junii Sibiului, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pentru părinți a lui Păunescu, pentru Nadia, Ilie, Patzaichin, Doroftei, Hagi, și toți campionii noștri olimpici, mondiali, europeni, balcanici și naționali, pentru ulcior și covată, pentru totemul Cap de lup și drapelul Tricolor, pentru Piatra Craiului, Piatra Neamț, Piatra Scrisă, Piatra Arsă și „Deșteaptă-te române”, Pentru monahia Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga), Ana Aslan și Ana Blandiana, Veronica Micle, Leopoldina Bălănuță, Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi și răzeși cu câte zece - șaisprezece copii, pentru rubedeniile mele și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
luat blestemăția asta de volbură neagră! ... Își ținea strâns lipite la piept împletiturile, și cu obida lacrimilor pe obraji, se întoarse, umil, apăsător, spre... ....Draga lui, odihnea liniștită între scândurile umflate de ape. În candelă, pâlpâia ultima îmbucătură de ulei ars. Casa își lipea obrajii striviți de igrasie, de tâmplele lui. De departe, un câine mușca din fărâma de viață, osificată. Seara își prinsese penelul, încărcat de moarte, peste satul îmbălsămat de neputință. Se așeză în genunchi, și începu să-i
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
foșnesc prin cimitire Și-și sună pașii moartea care trece. O lacrimă de dor prelinsă-n pleoape, Un cântec înecat în plâns și jale, Când soarele se-ntunecă pe cale Și luna se aruncă-nvinsă-n ape. O lacrimă de dor pe buza arsă, O mână-ntinsă-n gestu-i împietrită Și-n ochii cu privirea rătăcită Numai durere mută se revarsă. Referință Bibliografică: O LACRIMA DE DOR / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor
O LACRIMA DE DOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367994_a_369323]
-
dincolo de cer iubind iubirea de Dumnezeu și de sacru,spre liniștea ei sufletească. Te atrage pe loc și definitiv disponibilitatea poetei în a crea cu sinceritate artistică și sufletească metafore noi cu parfum de flori de violete.” Miroase a rășină arsă și mai cad/ Cuvinte dintr-o tainică prefață ... ”,versuri din poezia „Inele..ruginesc” ne arată cum dintr-o imagine banală pentru inși se transformă în poezie pentru o ființă sensibilă.Altă metaforă reușită în poezia sa „Casa părintească..”” Casa părintească
PARFUM DE VIOLETE- DESPRE VOLUMUL DE POEZII DINCOLO DE CER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367304_a_368633]
-
ce-l roagă să rămână... Este Visătorul esențelor țări, Un ins grăbit spre ce-o să fie, Lăsând clipele lui cu armăsari Să-l tragă-n veșnicie... Filosoful esențelor țări Călătorește acum spre spațiile măr i. Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziua pe nisipul plajei rotile căruței se aud și omul aruncând algele cu
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
Visătorul esențelor țări, Un ins grăbit spre ce-o să fie, Lăsând clipele lui cu armăsari Să-l tragă-n veșnicie... Filosoful esențelor țări Călătorește acum spre spațiile măr i. Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziua pe nisipul plajei rotile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
făcui plinul Gustând mierea și veninul. Doamne, tu care ești sfânt, Fă-mă iarbă, fă-mă vânt, Fă-mă soare și lumină Și niciodată țărână. Nu mă prefă, Doamne-n lut, Că am fost destul bătut: Să ai inima tot arsă Este destulă pedeapsă! 3. Sunt un poem nescris Sunt un poem nescris Se ard în mine rime, Mă caută febrile inimi de poeți, Sunt floarea ce lipsește din buchet Râvnită de toți, sortită pentru nimeni. Sunt un cuvânt? Un vers
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
aveai pe-atunci Ce ajutor puteai să-mi dai? Eu mai aveam doi prunci N-aveam nici pâne nici mălai M-am veștejit de timpuriu Și chipul mi-e uscat de vânturi De câte lacrimi nu mai știu Sunt toată arsă-n gânduri Și dacă necăjită sânt Așa a fost să fie Dar am sfințit acest pământ Ca mamă cum se știe Puțină sânt și tot gândesc Cu oarecare teamă Că în curând mă prăpădesc Rămâi și făr'de mamă De-
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
aer colorate-n curcubeie la răsăritul soarelui, arată că mierea-i gata. Aromată, avînd culoarea chihlimbarului și consistența mierii de albine sau a celei din trestie de zahăr mierea din pepeni verzi va fi depozitată în vase smălțuite din lut ars, urmând ca alături de magiunul din struguri să constituie un dulce plin de savoare, în lungile zile din post, care să le dea forță și putere de muncă. Dintr-un castron din ceramică-nflorată, luăm miere cu cătrunițe galbene, dungate-n
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]