2,165 matches
-
de subofițeri, în 1946 părăsește armata, revine acasă, în satul Corni. În 1948 se reintegrează organizației Gruparea albastră, ce avea ca principală activitate redactarea și difuzarea de manifeste prin care populația era îndemnată să nu treacă la colectivă. Manifestele, realizate artizanal, vor fi împrăștiate nu doar în zona Botoșanilor, vor apare la Timișoara, București, Constanța. Anghelache era, după cum mărturisește, un fel de instructor militar al Grupării Albastre. Avea un pistol, pușcă, niște trotil. În scurt timp, vor fi deconspirați și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pușcării. Îi va fi confiscată averea, inclusiv casa. Nevasta plătea chirie lunară pentru că locuia în casa ei. Olimpiu Scutelnicu (n. 1927), agricultor și meseriaș, un luptător, era membru în gruparea albastră, se ocupa cu multiplicarea manifestelor cu ajutorul unor matrițe sculptate artizanal în plumbul de la acumulatoarele radio. Din 1947 pînă în 1951, a tipărit manifeste în contra comunismului, a lui Dej, a Anei Pauker, a lui Stalin. Unul din grupare va fi arestat, Teodor Fedic, care, supus chinurilor va vorbi despre organizație. Astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în ceea ce privește ideea unității europene - idee minată de atâtea contradicții și defazări -, doar că, în cei șapte ani scurși de la călătoria noastră cu garnitura scriitorilor, ne-am ales cu niște angoase în plus. În toamna anului 2000, la Moscova, o bombă artizanală spulbera un pasaj subteran de pe strada Tverskaya. Am recunoscut locul la televizor. Răsfoiserăm acolo, în plimbările noastre prin oraș, cu doar două luni mai devreme, cărți expuse pe tarabele înghesuite și ascultaserăm, fascinați, piese de muzică clasică interpretate de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la suprafață rețeaua arhaică a solidarităților primare. Închiderea în coconul familial, clientelismul clasic și cursa nebunească spre paradis. Sfârșitul rezistenței, începutul rezilienței... La Beit Hanoun, orășel palestinian situat nu departe de localitatea israeliană Sderot, și de unde au fost lansate rachete artizanale lovind la întâmplare, pedeapsa colectivă a fost severă. Optsprezece morți în urma ultimului raid, din care opt copii, cinci femei și cinci bărbați. Fiare contorsionate, balcoane smulse, pereți găuriți, înnegriți: un teren viran acum. Tsahalul* a ocupat localitatea după un intens
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oameni din ea. El îl împinge pe fiecare în nișa lui de origine și-l trezește la viață pe cimpanzeu. Transversalul și transcomunitarul la care aspiră acest bătrân înțelept sunt categoric incompatibile cu tirurile cu rachete Kassam și cu bombele artizanale. Cine luptă pentru pace, fie el și militar, contribuie la cauza civilității și viceversa. Hezbollahul, care se consideră uneori responsabil și dincolo de "fermele din zona Chaaba", din sud, are oare vreun interes să "elibereze Ierusalimul" și să continue astfel un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și colo, oameni agresați pe nedrept de niște barbari nelegiuiți și fără de credință își împărtășesc suferința și indignarea unor martori consternați. Imaginile se suprapun. Îl revăd pe episcopul greco-catolic de la Tyr care-mi prezenta pe laptopul său un scurt DVD artizanal cu imagini fixe și scurte, arătându-mi nu carcase de automobile și copii plângând intrând în adăposturi, ci clădiri dărâmate. Zeci de sicrie și acoperișuri de biserici dărâmate. Pierderi și distrugeri mult mai severe (rachetele teleghidate sunt mult mai eficace
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
alte deșeuri precum cioburile vaselor În care se depozitaseră ori transportaseră unele produse. Toată zona mediteraneană e Înțesată de grămezi de cioburi, vizibile și astăzi ca În antrepozitul Romei, Ostia. La noi, astfel de mărturii nu se cunosc, producția fiind artizanală; or artizanatul e mult mai puțin ostil mediului, atât prin valorificarea mai completă a materiei prime cât și prin acțiunea difuză, la nivelul a numeroase centre mici. Mai mult, la noi s’a Încercat chiar o refolosire. Nu are importanță
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un tip pragmatic, materialist, precum romanul; ceramica autohtonă, reductivă, e compatibilă cu un popor orientat spre spiritualitate, așa cum prezintă Jordanes pe strămoșii noștri. Și de aici, Îmi permit să generalizez aceste considerații. Anume, e preferabilă utilizarea ulcelei din lut care, artizanală fiind, deci intrând În contact cu omul Încă de la fabricare, se umanizează sau dacă vreți capătă compatibilitate și cu celălalt, adică utilizatorul, ca să nu vorbesc și de lutul care a generat și vorba “cutare e oale și ulcele”, decât a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care se face. Iar astăzi mă voi ocupa de un exemplu pe lângă altele, discutate la timpul lor, anume o modă nouă, hrana “bio” sau naturistă. E drept, la noi n’a luat Încă amploare; e, cum spun eu, În faza artizanală, dar cu atât mai rău, căci e practicată de oricine vrea să aplice pe propria piele cele citite prin cărți de mâna a doua, ce nu alcătuiesc un sistem coerent ci caută transplantarea În mediul nostru specific a unor practici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pesticid, regulator de creștere, ba chiar și mecanizarea este, În lumea apuseană, oricât de paradoxal ar părea, o industrie prosperă. Deci care aduce un profit bun. Dar orice profit e În sine poluant, el fiind un Împrumut nerambursabil de la mediu. Artizanală la noi, moda aceasta produce acum doar jocuri de cuvinte ce frizează eufemismul precum “ouă de țăran” ori “vin de butuc”; e vorba oare de lichidul roșu ce se scurgea de pe butuc după ce călăul Își făcea meseria? Să lăsăm Însă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
petrecut cu el, revelionul jumătății de secol, al anului 1950. Venise la noi să ne țină de urât și neastâmpăratul nostru coleg plin de umor și gata oricând de șotii, Ortiz Brăvescu, , aducând cu el și un aparat de radio artizanal, pritocit de el. Se pricepea bine la electronică. Aici ne-a găsit pe amândoi, într-o astfel de vacanță de sihaștri, profesorul Viforeanu, (care locuia și el întrun mic spațiu în internat), în frig, ronțăind dintr-o bucată de pâine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
reușit s-o termin. Am făcut cu ea câteva drumuri prin oraș, am mers din cartierul Dacia până în Bucium și retur, am ajuns cu ea dincolo de Valea Lupului, și am urcat dealul Copoului la casa părintească. Construcția în sine era artizanală dar conținea și un element inovator la cutia de viteze și am încercat să merg mai departe. Chiar în zonă se afla o întreprindere cu profil mecanic cu denumirea de ,,Contis” , adică vechea fabrică de construit containere. Acolo am întâlnit
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
avut-o, s-au petrecut alte anomalii. Aici trebuie să mă întorc și să spun că în toată această perioadă, când în dormitor mă sculam dimineața în condiții jalnice, am încercat să mă apăr într-un fel, și în condiții artizanale mi-am montat un fel de ecran din plăcuțe de plumb pe tavan. N-a avut nici un efect. Apoi îmi schimbam locul și dormeam fie în bucătărie jos pe pătură, fie în sufragerie pe un pat pliant. Și cu acest
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
bine între noi legând noi prietenii pe tărâmul artei. Astfel am avut ocazia să cunosc din Constanța pe Gabriela Barbu ce se ocupa cu prelucrări vegetale, din Galați pe familia Mocanu, meșteri olari alături de Ștefanica Crișan o creatoare de păpuși artizanale. Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al straielor populare, al portului tradițional și un tânăr
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
meșter olar, Ștefan Trușcă ce era foarte mândru de realizările sale artistice. Pe vapor în Deltă, 2003 Județul Teleorman era reprezentat de pictorița Violeta Gabriela Păunescu ce era însoțită de cele două fiice Mădălina și Ioana, ce realizau diferite păpuși artizanale și icoane pictate pe sticlă. Dintre cele două familii de olari din Vâlcea, doar Leonida Bâscu era prezentă pe vas lângă noi, ceilalți dorind să rămână la Tulcea pentru a face vânzare la urcioarele și străchinile de lut cărate cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
În Vechiul Regat, multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și denumiri românești de meserii artizanale : Argintaru, Blănaru, Boiangiu (vopsitor), Butnaru/Bodnaru (ciubărar), Căciularu, Căldăraru, Croitoru, Dogaru, Dulgheru, F(i)eraru, Mătăsaru, Opincaru, Pantofaru, Sticlaru, Stoleru, Tăbăcaru, Tinichigiu, Zugravu <endnote id="(611, p. 66)"/>. Vorbind despre modul În care se reflectă imaginea evreului În oglinda românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al sătucului. Era ziua de Sfânta Maria și toata lumea era în centrul comunei, unde mesele terasei de vară intrau până în ușa bisericii. Se vindeau „glite” - niște ciomege lungi, ciobănești cu capătul de sus îndoit și tot felul de obiecte artizanale nefuncționale și pitorești. Noi ne-am plimbat, fericiți pentru aerul de munte, mai răcoros decât cel care ne teroriza la Athena. Drumul mai departe a fost ceva înfiorător de frumos și nu alătur greșit cele două adjective, deoarece pericolul și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
bogați crescători de oi din zonă, impunător prin luxul și opulența mobilierului și a decorațiunilor, Museo Regional Salesiano... Muzeul prezintă strădaniile călugărilor salesieni de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându-i să se îmbrace "europenește", a declanșat în rândul acestora o teribilă epidemie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vară. Un "paseo" pe Avenida Peru, pe malul Oceanului, o vizită la Cazinoul inaugurat în 1930 sau o plimbare în mașină prin pitoreștile localități vecine La Salinas, Renaca, Cochoa sau Concon, cu opriri pentru a vizita nenumăratele barăci cu produse artizanale sau pentru un dejun sau cină în pitoreștile restaurante, sunt doar câteva oferte tentante. Viña del Mar organizează în fiecare an un cunoscut Festival internațional de muzică ușoară, la una din ediții frumoasa noastră compatrioată Janina Matei obținând "premiul publicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
refăcut cei 300 de kilometri parcurși pe întuneric și ne-am făcut cruce prin ce am trecut. Acum mai întâlneam din loc în loc un suflet de om cu câte o mică baracă, unde se puteau cumpăra tot soiul de produse artizanale, în special podoabe confecționate din pietre semiprețioase. De la Tres Marias aveam să achiziționăm o adevărată bijuterie "prețioasă" un surubi de 25 de kilograme, cu care ne-am ospătat cu toții la întoarcerea la Rio, pentru a sărbători, ca marii navigatori, descoperirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ci și la case, prăvălii, bodegi, străzi, plaje, oameni. Am reușit să vedem în fugă Museu Afro-Brasileiro și Museu de Arte Sacra, ne-am plimbat puțin prin Mercado Modelo, o construcție de 3 etaje unde poți găsi mii de obiecte artizanale și de cadouri. Nu puteam să părăsesc Salvador fără a trece pe la casa lui Jorge Amado, ce mă fascinase din tinerețe cu încântătoarele sale romane. Îl cunoscusem la o întâlnire la Academia de Letras din Rio de Janeiro și rămăsesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ca niște văicăreli derizorii, ca niște mofturi de cochetă bătrână. Eventualul succes al produsului scris mă bucură, firește, căci e omenesc lucrul acesta, dar e mult mai prejos de voluptatea faptului ca atare și de sentimentul, poate iluzoriu, al reușitei artizanale. Nu pot să știu cu siguranță dacă ceea ce scriu merită să rămână (ca să fiu sincer, cred că da) și nici dacă, eventual meritând, are vreo șansă în direcția aceasta. Există și vanitatea de autor. Am spus cu alt prilej de ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
foarte util pentru priceperea poetului, dar nu e adevăratul Eminescu. Acolo unde Eminescu nu a pus toată arta sa, nu mai este el ”, scria Ibrăileanu atunci (Opere, I, București, 1974, p. 207). Această „artă” a lui Eminescu, efect al scrupulului artizanal de extremă strictețe la care-și supunea, potențând-o la maximum, inspirația genuină, i-a zguduit pe contemporani, în primul rând pe cei din cercul Junimii, și a însemnat un moment hotărâtor al spiritului românesc. Înainte de a se fi despuiat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bogați crescători de oi din zonă, impunător prin luxul și opulența mobilierului și a decorațiunilor, Museo Regional Salesiano... Muzeul prezintă strădaniile călugărilor salesieni de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându-i să se îmbrace "europenește", a declanșat în rândul acestora o teribilă epidemie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vară. Un "paseo" pe Avenida Peru, pe malul Oceanului, o vizită la Cazinoul inaugurat în 1930 sau o plimbare în mașină prin pitoreștile localități vecine La Salinas, Renaca, Cochoa sau Concon, cu opriri pentru a vizita nenumăratele barăci cu produse artizanale sau pentru un dejun sau cină în pitoreștile restaurante, sunt doar câteva oferte tentante. Viña del Mar organizează în fiecare an un cunoscut Festival internațional de muzică ușoară, la una din ediții frumoasa noastră compatrioată Jeanina Matei obținând "premiul publicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]