10,834 matches
-
în cel mai bun caz, indiferența. De exemplu, în oficiosul Guvernului Văcăroiu, din 22 mai 1995, a apărut un articol cu titlul Sacrilegiul de la Sighet. "Sacrilegiul" constă, conform autorului articolului, în "internaționalizarea proiectului", în "realizarea unui Memorial internațional total străin aspirațiilor, intențiilor și intereselor românești". "Am dorit un Memorial pe care rudele celor morți la Sighet și generațiile care vin după noi să-l poată vizita în liniște și cu pioșenia cuvenită acestui loc al unui imens sacrificiu exclusiv românesc." Într-
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
faimoase. Diferența de cinci-opt ani, în minus sau în plus, dintre cei dinainte și cei după promoția lui Victor Rebengiuc e mult prea mică spre a nu vorbi de una și aceeași generație. Îi apropie pe toți, în fond, entuziasmul, aspirația către un teatru cu o altă față, viu, dinamic, eliberat de rutină, implicarea într-o modificare radicală a structurilor stilistice și tipurilor de sensibilitate. Asemenea fenomen a fost posibil, desigur, datorită unor regizori extraordinari precum Vlad Mugur, Liviu Ciulei, Lucian
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
mai ales că protagonistul își sprijină observația pe următorul comentariu: " Dacă fiecare dintre cei doi ar putea trăi într-o identitate separată, viața mea s-ar desprinde din această tortură insuportabilă; cel rău și-ar urma drumul său, eliberat de aspirațiile înalte și remușcările mai bunului său geamăn." Ne aflăm în fața unui caz de asociere paradoxală între două identități, cu centralități și manifestări proprii, în cadrul aceleiași structuri clarobscure. Doctorul Jekyll ființează "disparat" și "confuz" între două "nuclee" psihologice. Faptul se explică
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
meteorologice a propus o conștiință estetică ce depășea legatul interbelicului , cu o iradiere încă foarte puternică, în sensul unei degajări a discursului liric de aparatul cosmic vizionar sau rațiocinant ermetic ce-l susținea. Formula pe care o prezenta, vădind o aspirație spre repunerea în drepturi a unei ordini a lumii imediate și a situării ființei într-o atare lume în care aparențele insignifiante sînt chemate să provoace, nu fără concursul ironiei și al ingeniozităților fragile aplicate fragilităților existențiale, a făcut carieră
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
au impus-o irepresibil, el a știut să-și acordeze și lira pentru timpanele delicate, dar și să-și aștearnă loviturile biciului pe spinările solzoase și tuciurii ale celor care l-au transformat pe Brâncuși fie într-un SRL cu aspirații internaționale, fie într-un furnizor neobosit de pietre postume, una mai caraghiosă decît alta. Ca poet, Barbu Brezianu vine direct din ambianța literară a lui Ion Barbu. Avîndu-l ca profesor de matematici în clasele de liceu, Barbu Brezianu s-a
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
exhibiționismul. Când Malraux a plecat în Spania, Drieu a stat pe loc, a rămas ostentaiv departe de înfruntare. În declarații însă s-a situat de partea lui Franco. L-a exasperat învârtirea în gol a cărturarilor, incapabili să concretizeze o aspirație, cantonați într-o retorică stearpă. La naziști a aderat în 1934, iar la finele unor rătăciri, în proză și în teatru readuce motivul vechilor incapacități, drogurile, femeile, iluziile pierdute. Încă în romanul Gilles, reproduce spovedania unui înger căzut pe care
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
vâlvoi și fruntea largă avea ceva masculin, când se apuca să vorbească parcă se feminiza. O scruta cu o oarecare degajare, remarca senzualitatea buzelor, transparența ochilor mari, cu orbitele prelungite, bucla nărăvașă care atârna în aer. Considera că ea corespunde aspirației spre frumos deși nu îndeplinea criteriile la modă. Voise să o dezmierde. May a intuit suferința lui Kyo, n-a putut însă cuprinde amploarea ei. Ca să atenueze tensiunea, încearcă să-i distragă atenția, îi descrie arborele din fața ferestrei, care se
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
unor posibile memorii și să ne facă să ne gândim la referințele reale ale unor personaje fictive. Dar e cert că Niculae Gheran scrie cu umor și vivacitate. Descopăr chiar că, la senectute, istoricul literar năzuiește să se întoarcă la aspirațiile (le-am putea zice chiar păcatele) tinereții: proza satirică. O pagină de confesiune din volumul Cu Liviu Rebreanu și nu numai dezvăluie nostalgia și posibila revanșă: "Cu mine sau fără mine, Rebreanu rămânea oricum un mare fluviu al literaturii române
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
finalitatea existenței. Superficialitatea, neseriozitatea, cinismul vesel sunt niște măști sub care se poate întrezări o conștiință obsedată de blestematele probleme insolubile. Dar apar, aici, niște întrebări legitime. De ce este nevoie de o asemenea spectaculoasă deghizare? De ce un spirit religios, cu aspirație metafizică, un om pentru care transcendentul nu e o vorbă ca oricare alta, adoptă un comportament social și intelectual complet opus convingerilor sale lăuntrice? Nu este războiul cu toată lumea și cu valorile un ocol prea mare pentru a ajunge la
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
actuale, preponderent vizuală, dezvoltată excesiv în detrimentul celorlalte posibilități de exprimare? Sau - chiar dacă nu teoretizat explicit - trăim un nou nihilism? Neputința societății noastre de a funcționa firesc și armonios a fost transferată domeniului artei, învinuit de neputința de a ne exprima aspirațiile și a ne îmbogăți substanțial? Din tot ceea ce știm însă până acum despre artă, ea nu stă pe loc. în jurul nostru există și multe alte feluri de a gândi drumul dansului. Și nu știm nici încotro se va îndrepta Manuel
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
decât mi-aș fi imaginat. Și asta pentru că nimic din comportamentul său anterior nu lăsa să se vadă imensa doză de xenofobie ce stătea la pândă în personajul jovial pe care-l văd adesea. Incapabil să se ridice la nivelul aspirațiilor sale - nici măcar din cale-afară de exagerate -, el a găsit țapii ispășitori ai nefericirii sale. E o soluție simplistă, la care omul meu nici măcar n-a catadicsit să se mediteze. Vestea proastă pentru el e că, și dac-ar pleca din
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
substanță și absență, dintre existență și nonexistență, dintre voluptatea Vieții și expresivitatea blîndă și perversă a Morții. Sinteză extremă, la limita disoluției formei și a materiei, Arcul, Adam și Eva, Trecerea, Pasărea și Melcul plasează sculptura pe o treaptă a aspirației artistice în care singurul material este Spiritul. Restul nu-i decît conturul amplu al unui desen pe bolta cerească. După Brâncuși, Max Dumitraș afirmă din nou, prin aceste propoziții eliptice, că sculptura a ieșit de sub determinarea lui Newton și s-
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
ceea ce ar fi dorit, ceea ce ar fi putut: Totdeauna speram ca perioada de întuneric să treacă, dar după fiecare asemenea perioadă venea una și mai întunecată. Mă consider printre cei care n-au voit să abdice cu nici un preț de la aspirațiile cunoscute în tinerețe și am preferat să rămîn un Ťratatť, am preferat să Ťdisparť din publicistică, decît să scriu ceva ce nu corespundea convingerilor mele personale". Dacă generația de după primul război mondial se socotea una "sacrificată", cea căreia îi aparține
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
un grafician sau un sculptor nu disecă, asemenea unui chirurg, organismul gata constituit pentru a-i deconspira alcătuirea, a-i evalua pulsul și a-i judeca metabolismul, ci se contopește subtil cu universul acestora, verificîndu-și, în complementaritate, propriile reprezentări și aspirații. De multe ori, scriitorul care privește consecvent în lumea imaginii plastice este el însuși un pictor nemărturisit sau, în tot atîtea cazuri, el transferă artistului plastic idei specifice imaginarului său și îmbogățește imaginea cu un substrat epic imprevizibil și fascinant
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
restituirea, în urmă cu puțin timp, a două opusuri imaginate de compozitorul spaniol, de curînd sexagenar, Javier Darias: El Juego de la Fuga și Prop a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structură-lectură, operă închisă-operă deschisă, competență-performață în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
este opera unei minoriți intelectuale aproape neglijabile cantitativ, în timp ce mulți oameni, declasați "oameni noi" ai socialismului, au asistat la toate acestea ca la un spectacol care nu-i privea. Să fim conștienți de faptul că existența lor va greva substanțial aspirațiile europene ale minorității active. Transformarea masei amorfe, lăsate moștenire de comunism, în individualități conștiente pare o sarcină copleșitoare, dar ea nu este nici pe departe irealizabilă. Mai mult decît cu productivitatea scăzută din industrie și agricultură, cu absența infrastructurii ori
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
de grup care a respectat și aplicat principalele aspecte și principii ale consilieri iprofesionale de grup prezentate în capitolul II. Prin exercițiile și prezentările propuse în acestă activitate s-a urmărit explorarea la nivel de grup/individual a concordanței dintre aspirații și resurse personale și piața 45 locală/sau extinsă a forței de muncă. Cu acestă ocazie s-au valorificat și invocat rezultatele de la activitatea de Consiliere psihologică (al doilea instrument de consiliere), care s-a desfășurat în ordine cronologică înaintea
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
elevi într-un timp relativ scurt, consilierea de grup vizează în general răspunsul la două întrebări majore: Cine sunt eu? și Încotro mă îndrept și cum pot ajunge acolo? Primul aspect vizează autocunoașterea, cu alte cuvinte, explorarea intereselor, valorilor, abilităților, aspirațiilor și personalității proprii într-o manieră ludică, dinamizantă și interactivă, manieră diferită față de consilierea individuală. Mulți elevi evită cabinetele de consiliere pentru a evita etichetările din partea colegilor. Din acest motiv, cunoașterea elevilor și stimularea curiozității în vederea explorării carierei este de
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
îndreptarea acestora către o miză constructivă, ori de câte ori situația o cere. Deasemenea, trebuie avut în vedere faptul că, în această etapă de dezvoltare, influența normelor de grup este deosebit de puternică, modelând așteptările și reprezentările elevilor chiar până la a schimba preferințele și aspirațiile individuale. Spre exemplu, făcând parte din colectiv care devalorizează realizarea academică și traseul universitar, elevii pot adopta și interioriza ușor această perspectivă, preferând subrealizarea, chiar dacă potențialul le-ar permite mai mult (așa cum, pe de altă parte, grupul poate devaloriza ocupații
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
pe parcursul exercițiului, ce le-a plăcut să își imagineze cel mai mult. Durata exercițiului poate varia de la o jumătate de oră pînă la o oră. Obiectivele sale vizează în special clarificarea. Elevii încep să își identifice și să-și clarifice aspirațiile prin imaginație. Dincolo de această fază imaginativă, elevii sunt stimulați să mediteze la realismul și caracterul concret al opțiunilor. Opțional, li se poate cere elevilor, ca temă pentru acasă să descrie pe jumătate de foaie conținutul acestui exercițiu imaginativ, care va
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
realist?”, „Care sunt valorile și interesele care îl caracterizează pe colegul a cărui vis l-a citit?”, „Care sunt lucrurile legate de lumea muncii importante pentru persoana din față?” Puși în acest rol de „expert”, respectiv de avocat al propriilor aspirații și intenții, elevii se vor bucura de o experiență antrenantă și interesantă. Ei pot beneficia de o perspectivă exterioară care le este mai puțin accesibilă și care poate dezvolta încrederea în colegi. Trebuie să se țină cont că sentimentele, valorile
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
intenții, elevii se vor bucura de o experiență antrenantă și interesantă. Ei pot beneficia de o perspectivă exterioară care le este mai puțin accesibilă și care poate dezvolta încrederea în colegi. Trebuie să se țină cont că sentimentele, valorile și aspirațiile elevilor să fie respectate, intervenindu-se acolo unde această condiție pare a fi încălcată. La finalul acestui tip de exercițiu se realizează « debriefingul », fiecare elev vorbește despre cât de ușor i-a fost să-și imagineze o variantă a sa
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
care îi califică pentru uzul respectivului test, ori care lucrează sub supervizarea directă a unui psiholog calificat pentru uzul respectivului test. Evaluarea se realizează prin : Tteste, Q - chestionare de autoraportare pentru personalitate, interese, opinii și L - aspecte de viață personală - aspirații, traseu educațional . Principalele aspecte psihologice urmărite prin activitatea A3.2 au fost: Abilitatea mentală generală - considerată un predictor al succesului academic și al nivelului de pregătire profesională vizat, studiile arătând că nivelul intelectual măsurat în adolescență, chiar și timpurie, prezice
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
nivel universitar. Personalitatea - un aspect care se cere cunoscut, având în vedere importanța trăsăturilor de personalitate în predicția succesului profesional general și pe categorii ocupaționale. Spre exemplu, deschiderea la experiență și conștiinciozitatea sunt considerați predictori ai interesului academic și a aspirațiilor ridicate; stabilitatea emoțională, agreabilitatea și extraversiunea ca indicatori ai adaptării, integrării și satisfacției academice, elemente esențiale pentru persistența în universitate după primul an de studii. Tranziția către un nou mediu educațional (universitar) este problematică, în sensul adaptării, în special pentru
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
tipului de personalitate și adecvat nivelului dezvoltării intelectuale. Orientarea trebuie să conducă la satisfacție, la sentimentul încrederii și autoeficienței, să stârnească interogații și să provoce autocunoașterea. Procesul de orientarea profesională trebuie să fie dominant pozitiv și axat pe calitățile și aspirațiile individului și nu pe restricții și constrângeri externe, mizându-se mai mult pe resursele adaptative ale elevilor. Trebuie transmis și subliniat mesajul că toate formele de muncă sunt valoroase, contribuind la succesul și bunăstarea personală și a societății, importantă fiind
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]