1,216 matches
-
Asteroizii Alinda formează un grup de asteroizi, din centura principală, a căror orbită au semiaxa mare de circa 2,5 UA, iar excentricitatea orbitală de circa 0,4 până la 0,65. Grupul Alinda este numit după asteroidul 887 Alinda, descoperit de către
Asteroid Alinda () [Corola-website/Science/332558_a_333887]
-
Asteroizii Alinda formează un grup de asteroizi, din centura principală, a căror orbită au semiaxa mare de circa 2,5 UA, iar excentricitatea orbitală de circa 0,4 până la 0,65. Grupul Alinda este numit după asteroidul 887 Alinda, descoperit de către astronomul german Max Wolf în 1918
Asteroid Alinda () [Corola-website/Science/332558_a_333887]
-
Asteroizii Alinda formează un grup de asteroizi, din centura principală, a căror orbită au semiaxa mare de circa 2,5 UA, iar excentricitatea orbitală de circa 0,4 până la 0,65. Grupul Alinda este numit după asteroidul 887 Alinda, descoperit de către astronomul german Max Wolf în 1918. Acești asteroizi sunt în rezonanță orbitală 1:3 cu Jupiter, ceea ce le oferă o rezonanță apropiată de 4:1 cu Pământul. Un obiect cu o asemenea rezonanță își vede crescând
Asteroid Alinda () [Corola-website/Science/332558_a_333887]
-
centura principală, a căror orbită au semiaxa mare de circa 2,5 UA, iar excentricitatea orbitală de circa 0,4 până la 0,65. Grupul Alinda este numit după asteroidul 887 Alinda, descoperit de către astronomul german Max Wolf în 1918. Acești asteroizi sunt în rezonanță orbitală 1:3 cu Jupiter, ceea ce le oferă o rezonanță apropiată de 4:1 cu Pământul. Un obiect cu o asemenea rezonanță își vede crescând excentricitatea orbitală prin interacțiunile cu Jupiter, până când o puternică apropiere de o
Asteroid Alinda () [Corola-website/Science/332558_a_333887]
-
apropiere de o planetă interioară sparge rezonanța. Periheliul unor membri ai grupului Alinda este foarte aproape de orbita Pământului, de aici rezultă o serie de puternice apropieri la fiecare patru ani, cunoscută fiind rezonanța 4:1. Prin urmare, dacă un asemenea asteroid nu poate fi obsevat când este aproape de Pământ din cauza poziției defavorabile, de exemplu, dacă este apropiat unghiular de Soare, atunci această situație poate să se repete și să persiste timp de decenii. De exemplu, 1915 Quetzálcoatl nu a fost observat
Asteroid Alinda () [Corola-website/Science/332558_a_333887]
-
să se repete și să persiste timp de decenii. De exemplu, 1915 Quetzálcoatl nu a fost observat decât o singură dată între 1985 și 2010. O consecință a apropierii repetate de Pământ este aceea că acest lucru face din acești asteroizi buni subiecți pentru studierea lor prin radar, de pe Pământ. Este cazul asteroizilor 4179 Toutatis și 6489 Golevka.
Asteroid Alinda () [Corola-website/Science/332558_a_333887]
-
Quetzálcoatl nu a fost observat decât o singură dată între 1985 și 2010. O consecință a apropierii repetate de Pământ este aceea că acest lucru face din acești asteroizi buni subiecți pentru studierea lor prin radar, de pe Pământ. Este cazul asteroizilor 4179 Toutatis și 6489 Golevka.
Asteroid Alinda () [Corola-website/Science/332558_a_333887]
-
metanul. Ele sunt denumite „giganți de gheață” (termen distinct de cel de „gigant gazos”). Toate planetele au orbite aproape circulare dispuse într-un disc aproape plat numit plan ecliptic. prezintă câteva regiuni unde se află diferite obiecte mici. Centura de asteroizi, situată între Marte și Jupiter, este similară din punct de vedere al compoziției cu planetele terestre, deoarece o mare parte dintre obiecte sunt compuse din rocă și metal. Dincolo de orbita lui Neptun se află centura Kuiper și discul împrăștiat; multe
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
ghețuri. Printre aceste obiecte, de la câteva zeci până la mai mult de zece mii de obiecte pot fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de propria gravitație. Astfel de obiecte sunt denumite planete pitice. Planetele pitice identificate până în prezent includ asteroidul Ceres și obiectele transneptuniene: Pluto, Eris, Haumea și Makemake. În plus, în aceste două regiuni se află diferite alte corpuri mici, cum ar fi comete, centauri și materie interplanetară. Șase planete, cel puțin trei planete pitice și multe alte corpuri
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
invers acelor de ceasornic, privit de deasupra polului nordic solar). Există excepții, cum ar fi cometa Halley. Structura generală a regiunilor cartografiate ale sistemului solar constă din: steaua centrală - Soarele, patru planete interioare relativ mici înconjurate de o centură de asteroizi din rocă și, alți patru giganți de gaz - înconjurați la rândul lor de centura Kuiper și alte obiecte înghețate. "Sistemul Solar interior" include primele patru planete terestre și centura de asteroizi. "Sistemul solar exterior" se află dincolo de centura de asteroizi
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
planete interioare relativ mici înconjurate de o centură de asteroizi din rocă și, alți patru giganți de gaz - înconjurați la rândul lor de centura Kuiper și alte obiecte înghețate. "Sistemul Solar interior" include primele patru planete terestre și centura de asteroizi. "Sistemul solar exterior" se află dincolo de centura de asteroizi, incluzând cei patru giganți gazoși (cunoscuți și ca "planete joviene"). După descoperirea centurii Kuiper, zonele mărginașe ale sistemului solar sunt considerate a fi o regiune distinctă, aflată dincolo de orbita planetei Neptun
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
asteroizi din rocă și, alți patru giganți de gaz - înconjurați la rândul lor de centura Kuiper și alte obiecte înghețate. "Sistemul Solar interior" include primele patru planete terestre și centura de asteroizi. "Sistemul solar exterior" se află dincolo de centura de asteroizi, incluzând cei patru giganți gazoși (cunoscuți și ca "planete joviene"). După descoperirea centurii Kuiper, zonele mărginașe ale sistemului solar sunt considerate a fi o regiune distinctă, aflată dincolo de orbita planetei Neptun. Majoritatea planetelor din sistemul solar posedă un sistem secundar
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
Soare variază de-a lungul perioadei sale de revoluție (denumită „an”). Cel mai apropiat punct față de Soare de pe orbita unui obiect este numit "periheliu", în timp ce punctul cel mai îndepărtat se numește "afeliu". Orbitele planetelor sunt aproape circulare, dar multe comete, asteroizi și obiecte din cadrul centurii Kuiper au orbite foarte eliptice. Pozițiile corpurilor în sistemul solar pot fi prezise folosindu-se modele numerice. Deși Soarele domină sistemul prin masa sa, el măsoară doar 2% din momentul cinetic, datorat rotației diferențiale din interiorul
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
formau planetele terestre interioare, permițându-le să devină destul de masive pentru a capta atmosfere mari de hidrogen și heliu, elementele cele mai ușoare și mai abundente. Resturile care nu au devenit planete s-au concentrat în regiuni ca centura de asteroizi, centura Kuiper și norul lui Oort. Modelul de la Nisa este o explicație a creării acestor regiuni, precum și a modului în care planetele exterioare s-au putut forma în poziții diferite și au migrat, ajungând să aibă orbitele lor actuale prin
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
Mediul interplanetar conține cel puțin două regiuni în formă de disc alcătuite din praf cosmic. Prima, norul de praf zodiacal, se află în sistemul solar interior și cauzează lumina zodiacală. Probabil ea s-a format în urma coliziunilor din centura de asteroizi provocate de interacțiunea cu planetele. Cea de-a doua se întinde de la aproximativ 10 UA până la aproximativ 40 UA și a fost creată, probabil, de coliziuni similare din cadrul centurii Kuiper. Sistemul solar interior este numele tradițional pentru regiunea care cuprinde
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
cu planetele. Cea de-a doua se întinde de la aproximativ 10 UA până la aproximativ 40 UA și a fost creată, probabil, de coliziuni similare din cadrul centurii Kuiper. Sistemul solar interior este numele tradițional pentru regiunea care cuprinde planetele terestre și asteroizii. Obiectele din această regiune sunt compuse în mare parte din silicați și metale, fiind relativ aproape de Soare; raza întregii regiuni este mai mică decât distanța dintre orbitele lui Jupiter și Saturn. Cele patru planete interioare sau telurice / terestre au o
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
au cratere de impact și caracteristici tectonice de suprafață, cum ar fi rifturi și vulcani. Termenul de „planetă interioară” nu trebuie confundat cu termenul de „planetă inferioară”, care desemnează planetele mai apropiate de Soare decât Pământul (adică Mercur și Venus). Asteroizii sunt obiecte mici din sistemul solar, compuse în mare parte din roci refractare și minerale metalice, la care se mai adăugă gheața. Centura de asteroizi se află între planetele Marte și Jupiter, la o distanță cuprinsă între 2,3 și
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
planetă inferioară”, care desemnează planetele mai apropiate de Soare decât Pământul (adică Mercur și Venus). Asteroizii sunt obiecte mici din sistemul solar, compuse în mare parte din roci refractare și minerale metalice, la care se mai adăugă gheața. Centura de asteroizi se află între planetele Marte și Jupiter, la o distanță cuprinsă între 2,3 și 3,3 UA de la Soare. Se crede ea e alcătuită din resturile rămase în urma formării sistemului solar, care nu au reușit să se unească din cauza
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
Jupiter, la o distanță cuprinsă între 2,3 și 3,3 UA de la Soare. Se crede ea e alcătuită din resturile rămase în urma formării sistemului solar, care nu au reușit să se unească din cauza interferenței gravitaționale a lui Jupiter. Mărimea asteroizilor variază de la câteva sute de kilometri până la mărimi microscopice. Toți asteroizii, cu excepția celui mai mare, Ceres, sunt clasificați ca obiecte mici ale sistemului solar. Centura de asteroizi conține zeci de mii, posibil milioane, de obiecte ce au un diametru mai
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
UA de la Soare. Se crede ea e alcătuită din resturile rămase în urma formării sistemului solar, care nu au reușit să se unească din cauza interferenței gravitaționale a lui Jupiter. Mărimea asteroizilor variază de la câteva sute de kilometri până la mărimi microscopice. Toți asteroizii, cu excepția celui mai mare, Ceres, sunt clasificați ca obiecte mici ale sistemului solar. Centura de asteroizi conține zeci de mii, posibil milioane, de obiecte ce au un diametru mai mare de un kilometru. Cu toate acestea, masa totală a centurii
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
nu au reușit să se unească din cauza interferenței gravitaționale a lui Jupiter. Mărimea asteroizilor variază de la câteva sute de kilometri până la mărimi microscopice. Toți asteroizii, cu excepția celui mai mare, Ceres, sunt clasificați ca obiecte mici ale sistemului solar. Centura de asteroizi conține zeci de mii, posibil milioane, de obiecte ce au un diametru mai mare de un kilometru. Cu toate acestea, masa totală a centurii de asteroizi măsoară în jur de o miime din masa terestră. În centura de asteroizi, obiectele
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
celui mai mare, Ceres, sunt clasificați ca obiecte mici ale sistemului solar. Centura de asteroizi conține zeci de mii, posibil milioane, de obiecte ce au un diametru mai mare de un kilometru. Cu toate acestea, masa totală a centurii de asteroizi măsoară în jur de o miime din masa terestră. În centura de asteroizi, obiectele sunt foarte rarefiate; navele spațiale au trecut cu ușurință prin aceasta fără niciun incident. Asteroizii cu diametre între 10 și 10 metri sunt denumiți meteoroizi. Ceres
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
de asteroizi conține zeci de mii, posibil milioane, de obiecte ce au un diametru mai mare de un kilometru. Cu toate acestea, masa totală a centurii de asteroizi măsoară în jur de o miime din masa terestră. În centura de asteroizi, obiectele sunt foarte rarefiate; navele spațiale au trecut cu ușurință prin aceasta fără niciun incident. Asteroizii cu diametre între 10 și 10 metri sunt denumiți meteoroizi. Ceres (2,77 UA de la Soare) este cel mai mare asteroid, o protoplanetă și
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
de un kilometru. Cu toate acestea, masa totală a centurii de asteroizi măsoară în jur de o miime din masa terestră. În centura de asteroizi, obiectele sunt foarte rarefiate; navele spațiale au trecut cu ușurință prin aceasta fără niciun incident. Asteroizii cu diametre între 10 și 10 metri sunt denumiți meteoroizi. Ceres (2,77 UA de la Soare) este cel mai mare asteroid, o protoplanetă și o planetă pitică. Are un diametru puțin mai mic de 1000 km și o masă destul de
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
În centura de asteroizi, obiectele sunt foarte rarefiate; navele spațiale au trecut cu ușurință prin aceasta fără niciun incident. Asteroizii cu diametre între 10 și 10 metri sunt denumiți meteoroizi. Ceres (2,77 UA de la Soare) este cel mai mare asteroid, o protoplanetă și o planetă pitică. Are un diametru puțin mai mic de 1000 km și o masă destul de mare pentru ca propria gravitație să-i confere o formă sferică. Când a fost descoperită în secolul al XIX-lea, Ceres a
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]