49,508 matches
-
prin a-i nega însușirile de gazetar și conducător de publicație lui Rusu-Șirianu, delăsător cum era și, după aprecierile lui N. Cristea, gafeur politic. În iulie e decis să-l îndepărteze de la conducerea gazetei, demnitate pe care să și-o asume el. Cuvinte de dezaprobare are, în jurnalul său, și pentru atitudinea adoptată de fosta lui gazetă Telegraful Român, ("Telegraful Român din 27 iunie șvechiț e consecvent în fariseism") și nu e singura observație critică vehementă față de Telegraful Român, la conducerea
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
de mai sus nu pentru a stoarce câteva lacrimi de compasiune, ci dimpotrivă, ca expresie a admirației pentru statura omului de știință Emil Racoviță - și nu mai puțin, și nici despărțit de aceasta, pentru stoicismul cu care el și-a asumat destinul nu întotdeauna îngăduitor. Un stoicism pe care îmi place să îl asemăn cu cel al unui alt explorator al regiunilor antarctice, Robert Falcon Scott, celebrul învins în competiția cu Roald Amundsen pentru cucerirea Polului Sud. Epuizat și singur, Scott
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
în fine, fragmente din Vindecare și împăcare - capitolul XII în Premise și concluzii la "Terra" (1946) și capitolul final din Primăvara literară (1914), intitulat Spre optimism. Vor fi redescoperite, la parcurgerea acestor texte, ipostazele multiple pe care savantul și le asumă în prelungirea competențelor sale de strictă specialitate. Vocație renascentistă dublată de o pedagogie constant și variat desfășurată de-a lungul anilor. Pe de altă parte, înviorătoarea, buna limbă românească a volumului, directă și poate ușor naivă uneori, încapsulează puteri terapeutice
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
fie frumoasă în sine, dar poate fi la fel de bine jalnic dacă tenorul e prost-dispus sau fragmentul interpretat ceva mai dificil. E riscul gazetarului, de altfel, care se poate documenta oricît, și poate scrie chiar cu reală vervă, dacă nu își asumă și un plan metadiscursiv, altfel spus dacă nu meditează asupra propriilor sale opțiuni stilistice, rămîne prizonierul întîmplării. Și nu neapărat al unei întîmplări generoase. Edward Behr, Ultimul împărat, traducere din engleză de Florin Șlapac, Ed. Humanitas, București 1999, 334 pagini
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
corpus în logica sa interioară, evolutivă sau constitutivă. Trebuie chiar profitat de putința de a înțelege opera unui filozof în lumina globalității ei. Cărțile lui Foucault, prin urmare, ar fi putut fi (sau ar putea fi) traduse conform unui criteriu asumat deliberat, cu atît mai mult cu cît Bogdan Ghiu, de pildă, pare a se fi specializat în idiomul foucauldian, iar pe lîngă el există, după știința mea, și alți filozofi tineri, la Cluj de exemplu, care ar putea concepe un
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
să numere bani decît metri antici,/ poți, desigur, trece liniștit pe stradă,/ liniștea ta e o frunză presată între coperțile unei cărți/ pe care nici n-ai visat-o vreodată" (Poesia mirabilis - variantă). Proza (relatarea obiectivă) pe care și-o asumă versurile de o asemenea factură, pentru a-și exprima aderența la fața ingenuă a lumii, nu le împiedică a denunța înfățișarea prozaică, id est denaturată, a lîncedei vieți cotidiene, văduvite de orice orizont. Ridicîndu-se împotriva accepției meschine, birocratice ori strict
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
și ale altora, apărute atât în străinătate cât și în țară, toate, dincolo de nuanțe, de stiluri personale, întâlnindu-se în punctul comun al convingerii că există un "antisemitism latent" al intelectualilor români, de unde și ezitările acestor intelectuali de a-și asuma vinovățiile, răspunderile istorice pentru ce au îndurat evreii în perioada legionară și antonesciană. Nu poate fi ignorat nici faptul că dl Andrei Cornea este primul, mi se pare, care a susținut, acum câțiva ani, că antisemitismul cuprinde "din ce în ce mai multe segmente
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
la pieirea (sinuciderea) poeziei însăși, ajunsă la o situație-limită? La o voluptuoasă sleire a sa prin alexandrinism? Nu e cu neputință, ba chiar e probabil, indiferent de intenționalitatea autorului. Căci tentativa d-sale de regenerare savantă a textului ce-și asumă suprasaturația e una deznădăjduită, în minuțiozitatea-i elegiacă exhibînd o incredulitate crepusculară care simulează zorii. Recursul la text ca la un obiect, ca la "un pensum infinit (ceea ce înseamnă, latinește, "cîtul de lînă ce-i datoare să-l toarcă, într-
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
se poate sustrage, potrivit ideii că în România nu există demisii, ci numai demiteri. Efectul vizibil al acestei atitudini e că în loc ca scandalul să se oprească la dl Romică Tomescu, în calitatea sa de ministru al Mediului care își asumă răspunderea pentru acest mare accident ecologic, opinia publică internațională e pe bună dreptate îngrijorată că în România reprezentanții statului se spală pe mîini de răspunderea de onoare care ar trebui să le revină. Dl Romică Tomescu a gafat oricum nepermis
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
noastre de concert. Unele apariții dispun de autentică consistență artistică. În alte situații, lipsa de experiență este compensată de o cuceritoare prospețime a adresării. Criteriile de selecție? Sunt variate. Evident, competițiile naționale și cele internaționale oferă oportunități celor care își asumă riscul de a lupta. Cîștigă cei care realizează mai mult, mai repede mai bine! Nu stabilesc o ierarhie a acestor condiționări. În mod evident, competiția, concursurile tinerilor muzicieni performeri, se constituie într-o cale importantă de lansare în lumea cea
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
recunoaște o culpă metafizică jaspersiană, în toată asprimea ei, culpă pe care un termen ca cel care o subsumează nu o poate estompa savant și nu o poate despărți suficient de culpa morală, pentru cine nu vrea acest lucru. 6. Asumându-și acea vină care consideră că îi aparține, I. Funeriu crede, cu dreptate, că e în măsură acum să se pronunțe asupra neajunsurilor semenilor săi. A renunțat la avantajul tipic pentru anii '90 în care toată lumea este împroprietărită cu pietre
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
cea a unui monopol literar. Nevoia unei reacții de ajustare a creației lirice la cursul său modern se făcea simțită. Născut în 1949, Leo Butnaru face figura unui "cap de serie" al procesului în chestiune, pe care și l-a asumat, explicabil, generația tînără. Cultivat, mobil, dezinvolt, poetul pune accentul pe latura intelectuală a creației, degajînd posibilitățile sale meditate, combinatoria sa evaluată "la rece", însă nu în direcția unui livresc uscat, ci în sensul fanteziei și al ironiei. Cele două aspecte
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
care pornește creația literară, ce reprezintă demarcația sa de propriile-i teme. Cu aerul unei divagații, al unei vioaie amalgamări de reprezentări și considerații, poetul sugerează complexitatea unei vieți în care contradicțiile, defel puține și lipsite de însemnătate, pot fi asumate nu doar pe partea lor dramatică, ci și pe cea relativizantă, jovială. Badinînd, își dă la iveală un temperament și un mod de-a se recomanda în spațiul poeziei: Gîndul despre mai jos expusele contradicții îmi veni/ în vreme ce încercam să
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
și, alături de unii autori care i-au fost contemporani. Relații directe sau aproximate. Alesul demonstrației recente, cu totul inedite, reprezintă Suedia gustaviană (Gustav III, rege între 1771, 1792) perioadă de emancipare liberală și intelectuală a țării care și astăzi își asumă șansa, riscurile de a sta la marginea Europei. Cine este Joseph Martin Kraus? Un compozitor care s-a născut în Germania, la Miltenberg (pe atunci Electoratul Mainz), în același an cu Mozart, 1756 și a încetat din viață cu un
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
le învăța și cânta în limba polonă. Ea le-a surprins cu finețe flexibilitatea melodiei mulate pe cuvânt, diversitatea expresiei și a stărilor, șlefuind cu migală și plasticitate fiecare din aceste mici poeme. Dragoș Mihăilescu la pian, muzician care își asumă menirea cu responsabilitate a creat în această partitură - nu complicată, dar cu atât mai pretențioasă - sfera sonoră favorabilă în care să evolueze vocea. Există un Chopin ideal? Câți interpreți, atâtea imagini; imagini infinit volatile ce se îndepărtează ca o "fata
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
tolerat-o la altele. Poziția bărbaților intervievați diferă destul de spectaculos: pentru aproape nici unul dintre cei întrebați nu e valabilă banalizarea gestului: mai toți văd în el un potențial erotic, fie explicit, si pe care il atribuie chiar femeii, fie implicit, asumat de ei înșiși că privitori. Însă indiferent de răspuns, toți subiecții intervievați de echipa lui Kaufmann nu concep practică dezgolirii în public a sînilor decît într-un spațiu simbolic, cel al plajei, sau unul echivalent, al parcului în care se
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
experiența personală a lumii care, în cazul scriitorului, devine un pivot al actului narativ, înzestrîndu-l cu o structură proprie. Rezultatele se scriu în termeni că: surprinderea "concretului existențial", a unei densități palpabile a senzațiilor, mobilitatea și tensiunea continuă care își asumă spontaneitatea actului creator, însă doar ca efect. Aventură scriitorului se desfășoară la hotarul dintre "adevăr" și "minciună", dintre notația lucida a trăirii directe și tentația cuvîntului supus unei presiuni alterante din partea multiplelor limbaje care și-l revendică. Oniria. Jurnal de
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
neputința absolută ("trăim aici la marginea zdrențuita a lui/ Dumnezeu unde totul e îngăduit/ și nimic nu se poate" - ibidem), duce la criza conceptului de identitate. Aceasta înseamnă că eul se simte alienat, despicat de starea dezolării, incapabil a-și asuma discursul, a-și susține credință, a se interogă. Dar și anesteziat (mortificat) prin scindare: "cineva sau ceva s-a strecurat/ între mine și mine: ei și!.../ verbele mor toate cînd ajung fix/ în același poem: ei și!.../ din memoria vîntului
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
verbele mor toate cînd ajung fix/ în același poem: ei și!.../ din memoria vîntului se ivește/ o catedrală neterminata/ ei și!.../ nu mă mai mir nu mai pun întrebări nu mă mai doare" (ibidem). În schimb e capabil a-și asuma golul, a și-l obiectivă, ca într-un coșmar în care decorul, epica, deznodămîntul țin de emanația eului străin sieși. Eul își conține propriul abis, de care ia cunoștință cu stupefacție: "n-am știut ce să zic/ n-aveam nici o
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Chopin și Johannes Brahms, Sonata în fă diez minor de George Enescu, este inclusă în programul primului CD realizat de pianistul vlad Dimulescu în colaborare cu o casă poloneză de discuri. Și este de constatat faptul că tinerii maeștri își asumă răspunderi dintre cele mai importante față de destinul în actualitate al creației enesciene; Vlad Dimulescu o face cu distincția elegantei sprijinite de frumusețea tonului pianistic. O colaborare perfect coordonată între solist, dirijor și orchestră am putut să distingem în realizarea Concertului
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
acum/ ocolita de norme cu amprente/ indescifrabile// fereastră prin care/ privesc lumea e doar/ o mică vietate înfometata" (Un strat violet). Focul sacru nu s-a stins. Arzînd mocnit sub stihurile de un patetism domol, pe care materia și-l asumă precum o răsfrîngere obiectivă a "tristeții metafizice", dobîndește, nu o dată, înfățișarea camuflata a țigării care "arde la nesfîrșit": Treptat lumină din lucruri/ se stinge/ în penumbra odăii/ fără seducătoare arcuri/ și bolti răstignite// țigară mea arde/ la nesfîrșit// suflet lîngă
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
corsi e ricorsi - spirală existenței/ textului (volubilis?) trece prin aceleași locuri, dar de fiecare dată la alt nivel. La rîndul lor, "exuviile" - altă metaforă prin care scriitoarea se autodefinește - nu sînt considerate că exfolieri abandonate pe drum, ci că ipostaze asumate în sincronia ființei. Autoregenerarea (considerată de Simona Popescu mai importantă decît varietatea formală) presupune și o subsumare a trecutelor identități, toate definitorii pentru "conglomeratul mentalorganic" pe care, în alt dialog din volum, autoarea îl numește, cu seriozitatea ludica a unui
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă termenul (justificat acoperit de oprobiu de Călinescu pentru "eminescologii" vremii sale) nu e, totuși, de acceptat. Cea dinții mare observație a lui Petru Creția în materie de poezie eminesciana este carenta, nejustificată azi, a distincției dintre
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
cerne în acordurile melodiei lui Adamo. O pastilă amară pe care într-o liniște religioasă au înghitit-o numeroșii cinefili veniți de fapt pentru incitantul Post coitum, animal triste. O peliculă ceva ceva mai inegala, în care Brigitte Rouan și-a asumat nu numai rolul de regizoare, ci și de interpreta a unei palpitante idile între o echilibrată editoare de 40 de ani și un teribilist emigrant de 20. De la plutirea în nori la plonjarea în abis, tot atîtea secvențe elocvențe pentru
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
interzise". Excepțional român al căutării izbăvirii, Miere de bondari, construit pe mitul clasic Cain și Abel, actualizează unul dintre posibilele răspunsuri impuse de dimensiunea mitică a existenței. Dacă fratricidul biblic întemeiază o civilizație, aici sfîrșitul celor doi frați nu își asumă gestul fondator, ci se prelungește indefinit prin incorporarea poveștii lor în structura alteia, care poate continua...
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]