1,057 matches
-
tipizare. Ceea ce explică faptul că în povestiri, locurile, timpul și actorii sînt vag indicați și că descrierea ocupă un loc minor, în raport cu narațiunea și argumentația (povestești pentru a educa și pentru a determina îndeplinirea unor acțiuni după modele universale și atemporale). (36) Erau odată un tăietor de lemne și o tăietoare de lemne care aveau șapte copii, toți băieți. Cel mai mare nu avea decît zece ani, iar cel mai mic nu avea decît șapte [...].8 De asemenea, pînă la romanele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
bucură de repausul în eternă mișcare ca fiind o ființă finită deschisă infinitului, și totuși cunoaște și o mișcare eternă imobilă, din moment ce sfârșitul ființei umane finite este infinit și intangibil. Staza finală este astfel „o vibrație dialectică între timp și atemporal, între creatură și Creator”. În descrierea îndumnezeirii, Sfântul Maxim vorbește despre desăvârșirea facultăților naturale ale creaturii și despre atingerea unui mod supranatural de existență, ca un eveniment transcendent unic; într-adevăr, încetarea puterilor naturale reprezintă în același timp și ridicarea
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
mersi și în afara artei, cucerind inimile unui public simțitor, chiar dacă mai puțin cultivat. Pe de altă parte, depășirea opoziției clasice dintre tragedie și comedie reprezintă condiția prealabilă a existenței "dramei" moderne, apariția melodramei marcând "înlocuirea universului clasic al tipicității caracterelor atemporale prin condiții, adică personaje înfățișate în mediul și cu ocupațiile lor"84. Întoarcerea artei cu fața spre realitate punctează hotărât eșecul tragediei, ce se vede "salvată" astfel în forma melodramei ("failed tragedy"85), mult mai adecvată sensibilității moderne. Dar Brooks
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
este supus trecerii și dispariției 276. În aceste condiții, ne punem întrebarea ce anume motivează reprezentarea vizuală a sacrului, această categorie a sensibilității nesupusă limitărilor materiale sau trecerii timpului. Vom răspunde tot în spiritul acestei idei, afirmând că însuși caracterul atemporal și desăvârșit ce definește sacrul este cel care-l inspiră pe artist să lupte, încă din vremuri preistorice, să împrumute ceva din veșnicia cu care divinitatea este înzestrată. În această cheie de interpretare, raportându-se la imagine, reprezentarea vizuală a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o manieră care să nu excludă în totalitate ideea asemănării fizice, punând accentul asupra portretului spiritual al modelului înfățișat. În mod asemănător, istoricul de artă Glenn Peers punea problema figurării vizuale a îngerilor în arta bizantină. Descriind caracterul imaterial și atemporal al acestora, el observa unele deosebiri fundamentale între modalitatea de redare artistică a îngerilor și cea de înfățișare a lui Hristos și a sfinților. Spre deosebire de aceștia, îngerii "nu au lăsat în urmă nici imagini imprimate în mod miraculos, nici moaște
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ideea detașării spirituale de această lume, căutând să reprezinte formele sacre ale unor realități superioare celor umane 477. Arta sacră nu se îndreaptă spre evocarea sentimentelor comune sau spre comunicarea impresiilor trecătoare, ci spre evidențierea realităților supra-formale, printr-un caracter atemporal, imaterial, simbolic și aluziv, obiectul său fiind de natură inefabilă 478. De altfel, în civilizațiile tradiționale, arta sacră se inspiră din Arta Divină, scopul acesteia nefiind acela de a copia în mod mimetic realitatea lumii înconjurătoare, ci modul în care
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și durata povestirii sînt, în mare, identice. Este util să arătăm de ce o asemenea coincidență nu poate fi calificată cu alt adverb decît "în mare". Majoritatea scenelor abundă în retroversii, anticipări, fragmente non-narative cum ar fi observațiile generale, sau secțiuni atemporale cum ar fi descrierile. Este de înțeles aceasta, o dată ce observăm că o scenă cu adevărat sincronică, în care durata fabulei coincide pe deplin cu cea a prezentării în povestire, ar fi ilizibilă. Momentele moarte dintr-o conversație, remarcile fără sens
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
superior al sferelor înalte. Se cunoaște trecutul și viitorul. În acestă lume imaterială, totul este grandios, triumfal. Nu se merge, se levitează. Paradisul verde al spațiului sideral este un loc al supercreației. Se poate picta și construi mental. În spațiul atemporal gândul, devine mijloc principal de comunicare și creație, pictând tablouri cu superbe game de culori. Imagini la comandă ca la televizor, câte vrei. Se aude muzica celestă divină, neascultată pe pământ. O zi în astral, în sferele înalte infinite, dacă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
maiestru Pitagora. Cylon cu gloata sa de ignoranți nesupuși, au fost trecuți prin foc și sabie de către romani și omorâți până la unul. Pitagorenii au renăscut ca pasărea Phonix. Confreeria Fraților tăcerii cu doctrina lor, a mai dăinuit câteva secole. TĂRÂM ATEMPORAL Satul era înfloritor. Pe malul râului funcționa fabrica de zahăr, rătăcită printre stâncile de calcar moștenite din neolitic. Bărbații munceau în fabrică, femeile și copii lucrau ogoarele, grădinile, viile și livezile, care le asigura subzistența. Satul era mai dezvoltat decât
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
bucătari și administratori. Noi suntem vegetarieni. Mâncăm numai legume și fructe, pe care le producem singuri. Aici nimeni nu doarme, nu trândăvește. O zi petrecută la noi, zece ani pe pământ. noi cu toții trăim în netimp. Suntem situați pe falia atemporală a sferelor, tărâmul atemporal al luminii Domnului. Am ascultat stupefiat dezvăluirile gnomului administrator. -Am observat că sunteți cu toții tineri, preoți și gnomi. Cum faceți asta? întrebai eu. -Trăind în spațiul atemporal noi nu îmbătrânim, avem viață și tinerețe veșnică. -Dar
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
suntem vegetarieni. Mâncăm numai legume și fructe, pe care le producem singuri. Aici nimeni nu doarme, nu trândăvește. O zi petrecută la noi, zece ani pe pământ. noi cu toții trăim în netimp. Suntem situați pe falia atemporală a sferelor, tărâmul atemporal al luminii Domnului. Am ascultat stupefiat dezvăluirile gnomului administrator. -Am observat că sunteți cu toții tineri, preoți și gnomi. Cum faceți asta? întrebai eu. -Trăind în spațiul atemporal noi nu îmbătrânim, avem viață și tinerețe veșnică. -Dar femeile și copii unde
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
noi cu toții trăim în netimp. Suntem situați pe falia atemporală a sferelor, tărâmul atemporal al luminii Domnului. Am ascultat stupefiat dezvăluirile gnomului administrator. -Am observat că sunteți cu toții tineri, preoți și gnomi. Cum faceți asta? întrebai eu. -Trăind în spațiul atemporal noi nu îmbătrânim, avem viață și tinerețe veșnică. -Dar femeile și copii unde sunt? -Nu există așa ceva aici. Toți suntem puri, servitori ai Domnului. Femeile și copii sunt ale oamenilor de pe pământ. Pășirăm în ultima încăpere, unde ne întâmpinară gnomii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
să-i odihnească. Cu ajutorul inelului cu diamant i-am făcut bogați pe toți. Părinți și rude. Gnomul mi-a îndeplinit două dorințe. Mi-a mai rămas una. L-am chemat. -Care îți este dorința? -Vreau să mă întorc pe tărâmul atemporal, al vieții nemuritoare. -Prea târziu. Nu se mai poate. Dar pot să-ți redau tinerețea. și pot să-ți mai dau bogății nemăsurate. -Primesc. Adio bunule gnom. Despre călătoria mea pe tărâmul atemporal al sferelor infinite al vieții veșnice, despre
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
dorința? -Vreau să mă întorc pe tărâmul atemporal, al vieții nemuritoare. -Prea târziu. Nu se mai poate. Dar pot să-ți redau tinerețea. și pot să-ți mai dau bogății nemăsurate. -Primesc. Adio bunule gnom. Despre călătoria mea pe tărâmul atemporal al sferelor infinite al vieții veșnice, despre mai marii luminii, gnomi și celelalte n-am povestit nimănui, niciodată. Prietenii și familia îmi admirau inelul cu diamant, spunând: -Frumos inel, frumos inel. Toată țara era înfloritoare. Oamenii trăiau în bună stare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
doctorului Scărlătescu care era la locuința profesorului din Brăila, cu soția sa de la casa din Galați. luase sfârșit. -Voi intra în dimensiunea a doua. Explorez un mediu nonmaterial în care timpul și legile mișcării își pierd din importanță. Este spațiul atemporal, mediul natural al mișcării corpurilor astrale. Dimensiunea a treia. Am intrat într-un tunel. Culorile sunt feerice. Dacă ași fi avut corpul fizic, la trecerea prin tunel ași fi fost dezintegrat, spulberat. Aceasta este dimensiunea antimateriei. Corespondent antagonic al lumii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Dimensiunea a treia. Am intrat într-un tunel. Culorile sunt feerice. Dacă ași fi avut corpul fizic, la trecerea prin tunel ași fi fost dezintegrat, spulberat. Aceasta este dimensiunea antimateriei. Corespondent antagonic al lumii noastre. În această lume nonmaterială și atemporală, se conservă în mod bizar, trecutul și viitorul lumii terestre. Am parcurs un câmp eteric al existenței biofizice. Palierul astral, al psihocâmpurilor individuale. Palierul mental al psihocâmpului colectiv. Prin fereastră intra dublura profesorului. Survola în semn de recunoaștere eterul salonului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
întins brațul spre desimea dracilor și sufletelor chinuite, tăiam aerul. -Bine dar nu sunt reali. Sunt imagini. Holograme. -Da pentru tine că ești viu. În dimensiunea lor, ei sunt realitate. -Bine, dar e posibil așa ceva? -Aici în a patra dimensiune atemporală, este posibil orice. Bagă de seamă, că nu numai cei morți ajung aici. Cei vii plini de păcate, prin robia minții lor viziteză locul, în fiecare noapte, fiind supuși la cazne de prevenire. Pentru cei vii mai e cale de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ca o mască înțepenită într-o expresie impenetrabilă: "Sunt legionar și nimic din secretele mișcării la care am aderat nu vor fi exprimate, părea el să spună. Sunt un gânditor legionar, nu un legionar de duzină. Gândirea mea e metafizică, atemporală, ca și spiritul Căpitanului, care trăiește în mine. Orice s-ar întîmpla peste veacuri, nimic nu mă va clinti... Să presupunem că vânturile istoriei ne-ar alunga de pe scenă, ei și? Dacă nu voi muri, mă voi adapta, schimbând masca
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Stix către o altă lume. Repaosul drumului îi generează naratorului un moment de reflecție, în care constată fără surprindere că: „E ciudat cum lumea tehnologică evoluează, în schimb sufletele rămân la fel.” Sufletul omului și imuabilitatea sa într-un spațiu atemporal și veșnic este tema centrală a cărții, declinată în fiecare din cele zece povestiri. După ce am ajuns pe partea cealaltă a râului, am făcut cunoștință cu „țâncul pământului”. Așa cum Dumnezeu are un fiu cu care oamenii vorbesc în rugăciunile lor
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nostalgia cupei sparte, plină cândva cu șampanie. Acasă - acest loc geometric al marilor nostalgii. Nostalgia locurilor natale ne-au transmis-o, probabil, păsările călătoare. Titlul post-mortem înseamnă mintea cea de pe urmă a semenilor. Episodicul om își înfige marile speranțe în atemporal. La bătrânețe, fardăm amintiri. Trecutul mă mustră, prezentul mă strivește, iar ce a rămas mă sperie. Spațiul este un bilet subaltern al timpului. Trecutul nu înseamnă numai putregai ; viitorul nu e doar lumină. În doar câteva secole, aberanta centură de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ales tăcerea. Cărțile mari stimulează dialogul. Artiștii au devenit niște gravori de coșmaruri. Poeții - acești pelerini ai Absolutului. Se pare că suferința rămâne principalul minereu al artei. Mă agăț măcar de mahalaua celestă a artei. Marea artă urcă în straturile atemporale. Arta poate fi măduva fierbinte a clipei. Numai marii creatori reușesc să transforme succesul spontan în durată. Arta forează dincolo de carnația realului. Creativitatea este legitimația omului superior. Pilonii condiției umane rămân : tehnica, cultura și credința. Arta ne ajută să navigăm
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
imperfecțiunile lui, dar măcar ai voie să strigi că te doare stomacul! Că-ți este foame. Generația mea însă moare între două bătălii ideologice și lasă moștenire urmașilor o istorie suferindă încărcată de nedreptăți și ruinele unor sacrificii devenite caduce, atemporale, fiare vechi pentru export în țările Europei unde experimentul socialist nu a avut loc. Ciclurile istoriei se repetă - spun savanții. Românii tocmai lau părăsit pe cel vechi. Mințile luminate ale țării, bine hrănite, împrăștie pe toate lungimile de undă promisiuni
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
împletit cu geamătul lor, distributiv, amestecat cu șoaptele chinuite din chemările greierilor; perechea stoarsă de nerăbdări știa că se află la adăpostul clipelor nesfârșite intrate în galeria rătăcirilor! Pasiunea care-o pândea de-atâta vreme îi liniști pe amândoi; rămaseră atemporali, nemișcați cu fața agățata de cer, dezgoliți de sentimentul inutilității, privindu-se și tăinuindu-și nehotărârile. Razele lumii se scăldau pe chipurile lor radioase. Se întoarse spre el cercetându-l cu atenție; începu să-l mângâie și alinte, întărâtându-l
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
femeie, grec sau barbar. Textura scrierilor mele ar fi, firește, alta mereu, dar spiritul lor ar rămâne mereu neschimbat. Căci Valery nu greșea cu totul când afirma că toate poemele scrise 210 vreodată ar putea fi atribuite unui singur poet atemporal, nimeni altul decât spiritul creator. Nu merg chiar așa departe, dar mi se pare limpede că există ceva ce subîntinde (tautologic) toate scrierile ce ar putea fi subsumate culturii înalte, oriunde ar fi ele scrise și oricât de contaminate ar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a intervalului dintre războaie sau în cea a deceniilor șapte și opt ale secolului trecut. Astăzi, cel care dorește să se apropie altfel de publicistica argheziană e nevoit să asimileze abordările rezistente, cele care vor trece oricând testul timpului, fiind atemporal valabile, nu multe la număr, și să se desprindă filial de locurile comune. Pornind de la unele observații valide ale criticii autentice, admitem că întreaga creație argheziană stă, într-un fel sau altul, sub semnul polemicului, de la modul cu totul neconvențional
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]