79,258 matches
-
pe vremea când Natalie Wood era un superstar, iar Robert Redford - un actor încă în ascensiune. Deci, ei îi aparține rolul central și tot ea deține monopolul complexității ca personaj. O interpretează pe Alva Starr, o tânară care e centrul atenției tuturor bărbaților din Dodson. Mama dominatoare (ca să nu spun codoașă) o sfătuiește ce favoruri să accepte din partea cui. Dar Alva se îndrăgostește, urmând legea atracției contrariilor, de un bărbat urât de întregul oraș: Owen Legate (Robert Redford), venit pentru a
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
cealaltă a ușii, răsună înfundat, ca la oamenii bătrîni. Apoi se auziră pași înăbușiți, urmă o ezitare și în sfîrșit, un zgomot foarte ușor, cel al zăvorului tras cu precauție. Ușa se întredeschise puțin și un ochi îl observă cu atenție. Maigret zîmbi fără să vrea și zise: - Eu sînt! - O, îmi cer scuze! Nu v-am recunoscut. Nu aveam nici o întîlnire fixată la ora asta și mă întrebam cine ar putea fi... Intrați... Scuzați-mă că v-am deschis chiar
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
că lăsa o impresie proastă, dar nu avea ce face. - Sper să vă găsiți fratele. Ia uite! Jos, în fața imobilului, se afla un bărbat pe care nu-l remarcase la venire și care se uita acum la el cu mare atenție. Probabil era unul dintre detectivii lui Lewis. Oare mai era utilă prezența lui acolo? Ceru să fie dus din nou pe Broadway. Devenise deja un port de plecare pentru Maigret, care reușea acum să se orienteze foarte bine. De ce intra
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
din care oferim în continuare un fragment, va apărea anul viitor și în versiune românească la Editura Albatros. Elev în clasa întîi a școlii din Taganrog, micul Anton Cehov, în vîrstă de abia nouă ani, se străduia să-și fixeze atenția pe gramatica latină deschisă în fața lui la lumina unei lumînări. Dar, în fiece clipă, mintea îi fugea de la pagina tipărită înspre "camera cea mare" unde tatăl său, temutul Pavel Egorovici, își făcea, ca de obicei, rugăciunile. În încăperea aceea sfîntă
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
de publicistică al lui Șerban Foarță, Honorificabilitudinitatibus, de curînd, elegant, tipărit la Brumar. Honorificabilitudinitatibus, cuvînt "imposibil" împrumutat de la Shakespeare, "demască" bine felul în care, scriind, segmentăm la întîmplare un șir altminteri infinit de foneme. Și felul în care străbatem, cu atenție rareori distributivă, culoare de realități echivalente. Scrierea, ca și traducerea, exprimă opțiunea, "tranșarea" unei ambiguități. La Șerban Foarță, alegerea se face greu, cu veșnicul regret al virtualității irosite, cu un anume "diletantism" rafinat și chiar cu presupunerea că altcineva/ altceva
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
și despre) obiecte salvate nu este decît o capcană. Pictura lui Dumitriu nu are nimic documentarist și denotativ. Ea nu invocă nici contexte, nici lumi dispărute și cu atît mai puțin realități sociologice. Obiectele alese ca modele cu o maximă atenție și cu o sensibilitate la fel de mare sînt ele însele forme cu un imens potențial expresiv. Identificîndu-le, pictorul nu face decît să le deplaseze din realitatea lor anodină, asociată unei utilități lipsite de orice ambiguitate, într-un cîmp cu semnificații simbolice
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
timpul războaielor punice, precum și mult după distrugerea totală a orașului de către Scipio Emilianul și după ridicarea, sub domnia lui Augustus, a unei colonii romane pe amplasamentul vechii cetăți. Este firesc interesul istoricilor romani pentru acest subiect care a atras și atenția unor autori de limbă greacă interesați de filosofia politică - de pildă Aristotel, admirator al constituției mixte cartagineze - ori de istoria propriu-zisă, ca Polibiu, Diodor din Sicilia sau Appian. De la clasicul Titus Livius, care a consacrat o mare parte a amplei
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
lumi, pentru a-i menține statutul de Dumnezeu.") și, prin prietenul săi Vitaj, va fi atras temporar de yoga și se va înscrie la cursuri de studii orientale. Chripo, un alt bun prieten, student la medicină, îi va atrage însă atenția asupra imunologiei, văzută ca o știință a viitorului. Robert Martin se înscrie el însuși la medicină, ratează și o căsnicie și își dedică practic întreaga viață științei visând la o realizare incredibilă, aceea de a transforma omul într-o specie
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
personajul se anormalizează excesiv, se desubstanțiază. Asistăm "pe de o parte, la cerebralizarea excesivă a scrisului, care despică firu-n patru, deci la întoarcerea spre eroul fără suflet, cobai al examenului interminabil, iar pe de altă parte la reașezarea în centrul atenției a unui egotism de creator-tehnolog, pentru care problemele facerii operei literare devin chiar substanța și rațiunea ei". O subtilă remarcă indică deturnarea, sub imperiul convenției în vogă, "a rosturilor și specificului unui gen", în direcția unei mode a... inconfortului, astfel
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
spre un imaginar constructiv și speculativ. Jurnalele și memoriile părăsesc acum prim-planul, pe care îl ocupaseră conjunctural abuziv, și se îndreaptă spre al doilea și al treilea raft, locul ce li se cuvine. Nu dispar din raza noastră de atenție, dar își estompează prezența. Pentru a tempera exagerările prin care am trecut (și care mai persistă în unele aprecieri defazate), face bine apelul la acele opinii care relativizează importanța non-ficțiunii. Tocmai de aceea aduc în atenție o antologie mai veche
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
din raza noastră de atenție, dar își estompează prezența. Pentru a tempera exagerările prin care am trecut (și care mai persistă în unele aprecieri defazate), face bine apelul la acele opinii care relativizează importanța non-ficțiunii. Tocmai de aceea aduc în atenție o antologie mai veche de mărturisiri ale lui G. Călinescu, realizată de Eugen Simion sub titlul Fals jurnal. În 1999, când a apărut, nu avea cum să fie luată în seamă, pentru că ne aflam încă în zona de grație a
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
clarificator pentru cartea atât de spectaculoasă compozițional și stilistic, deplin reprezentativă, în sincretismul formulelor de care uzează, pentru întreaga sa operă. Pornind de la ideea că "viața și romanul sunt o iluzie", pe urmele viziunii baroce, foarte spaniole, cunoscute, romancierul atrage atenția asupra "inconștientul vieții înseși" ce nu e doar un subconștient uman, și a unei realități despre care afirmă că "nu e nici suprarealitate nici subrealitate, ci o realitate laterală". Format la școala noilor relativisme filosofice, de la Nietzsche la Bergson, el
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
de preocuparea pentru filozofie, pe care volumul Studii filozofice apărut anul acesta la Humanitas, care cuprinde textele din Epos și logos (1981) și din Luminile și umbrele sufletului (1995), împreună cu studiul introductiv la Banchetul, Despre iubire, ne-o readuce în atenție. În sens restrîns, stă mărturie o anume libertate în alegerea subiectelor, o plăcere de a le lăsa să se întrepătrundă în voie, fără alt plan și fără altă ordine decît "tropismul" lor unul pentru altul. Printr-o seamă de reorientări
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
exagerare - pasămite, sînt treaz și voinic! Privește-mă! Voiam să merg, voiam să-mi continuu drumul, nu voiam să rămîn fără Ciubik, fără prada mea. Ciub avea cu el o explicație scurtă și energică. Eu stăteam deoparte. Dar ascultam cu atenție. Să fii remarcat de miliție - e un început rău pentru orice treabă; mai rău nu se poate. M-am simțit mai ușurat cînd nici Ciubik nu a vrut să se dea de gol. Nici coperte, nici un fel de legitimație - nu
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
nu ar putea să facă din cauza reflexului de a te proteja". Este unul dintre cele mai tari argumente în disputa despre emisiunea cu pricina și ne bucurăm că intimitatea mai are valoare în lumea de azi. Ne-au mai atras atenția micile știri marginale (rasterurile) și Întîmplările din fakultatea imediată, articolul despre cultura franceză și reportajul de la sex-shop Așteptăm numărul următor și urmările. Din lunare adunate Si-n săptămînalul nostru date. Din TRANSILVANIA nr. 4 aflăm că poetul Mircea Ivănescu a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
un onirisim prost temperat de o atitudine "nonoedipiană" în materie de dragoste, pe urmele lui Sade, Freud, Breton și, ei bine!, Engels. E oarecum de mirare că marxismul grotesc al ultimilor avangardiști a trecut aproape neobservat. Dacă i se acorda atenția cuvenită, s-ar fi luat în seamă dubla trădare de către avangardiști a proiectului modernist de reformă și radicalismul lor ar fi fost evaluat cu mai multă circumspecție: pe de o parte, renunțarea la ontologic și metafizic în favoarea revoluției verbale, pe
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
la un moment dat o turnură apocaliptică: "Pretutindeni e cerul,/ puțini vor ajunge acolo,/ câtorva numai le va fi dat/să vadă și altceva/ decât lumea rămasă în vale,/ și valea ca o prăpastie/ în flăcări" (Pretutindeni e cerul). Dar atenție! Nu e vorba de o apocalipsă a separației lumii cerești și a celei terestre, ci de una a amestecului lor inextricabil în ceea ce numim realitatea noastră cea de toate zilele. Dacă ne gîndim bine, "netrăitele" evocate sub pana Constanței Buzea
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
o parte, toată lumea se plânge că nu avem destule instrumente de cercetare (dicționare generale, dicționare de gen, istorii ale diferitelor instituții etc.) iar pe de altă parte, când apare, în sfârșit, câte o astfel de lucrare, nimeni nu-i dă atenție. Absențele sar în ochi și toți le reclamă, umplerea câte unui gol nici măcar nu e observată. Nu știm, de pildă, să fi semnalat cineva (și ar fi bine să ne înșelăm), apariția Dicționarului cronologic al romanului românesc (DCRR), lucrare impunătoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
ani, numărul dedicat Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat pe tema cărților de mare succes ale anilor �70-�80, propuse acum recitirii și eventualelor revizuiri. "Best-seller-uri estetice" numește redacția romane precum Vânătoare regală, Animale bolnave, Galeria cu viță sălbatică, Vocile nopții, Cel mai iubit dintre pământeni, Viața pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
Galeria cu viță sălbatică, Vocile nopții, Cel mai iubit dintre pământeni, Viața pe un peron, Biblioteca din Alexandria care, într-o măsură sau alta, pentru mai mult sau mai puțin timp, acum 30-35 de ani, s-au aflat în centrul atenției lumii cititoare și s-au constituit în repere ale reușitei artistice. Ar mai fi fost de adus în discuție Lumea în două zile, Cartea milionarului, romanele lui Sorin Titel și desigur și altele. Nicoleta Sălcudeanu, care prefațează discuția, precizează că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
doar filme americane, bă! Cum să-l conving să meargă la o producție SUA, cu un titlu atât de american: Splendoare Americană? Pornind de la premisa că nume non-americane pe generic, precum Robert Pulcini sau Paul Giamatti, nu-i vor atrage atenția spectatorului vizat de mine, am șanse să-l întâlnesc, cu o pungă medium sau large de floricele, chiar în rândul din fața mea, și să mă bucur că-l văd, prins ca-ntr-o cușcă, la o peliculă despre jumătatea goală
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
Deși ferm ancorată în sol, sculptura lui Paul Popescu sugerează totuși aspirația spre înalt, zvâcnirea, zborul. Cu totul altă înțelegere a materialului are Florin Strejac, pentru care masivitatea nu este o condiție a sculpturii. Apropierea lui de materie implică delicatețe, atenție pentru detaliul expresiv, un sens al nuanței și chiar o discretă ironie în toată această deturnare a masivității materialului în contrariul lui. Pasărea lui e fragilă, construită din planuri aflate în echilibru precar. Septimiu Enghiș speculează cu succes asupra raportului
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
sau ar trebui să fie așa, într-un spațiu public cum consider că este și pagina unei reviste ce se respectă. Ca hipnotizată de "strălucirile" idolului său de moment, A. F. nu reușește practic să-i atragă în mod colegial atenția asupra hibelor, nu spre a-l cenzura, Doamne ferește!, ci spre a atenua, de comun acord, excesele, spre a corecta greșelile și spre a reformula turnând în similare decente sintagmele urât mirositoare. Dar atunci Mihail Gălățanu n-ar mai fi fost
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
său). E o formă de inerție, de împietrire pe soclu � pe care periodic o clintesc numai remedierile de detaliu, restaurările, revizuirile, reconsiderările unor segmente ale operei. Opera monumentală a lui Tudor Arghezi, atât de diversă, se salvează tocmai prin deplasările atenției de la un sector la altul, de la o etapă la alta, de la un punct de vedere (să zicem, estetic) la altul (politic, moral, adică extraestetic). În fond, e benefică repunerea în discuție, fie și în sens negativ, a ultimei perioade argheziene
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
sunt strâns legate de istoria României", p. 143). Momentele și schițele sunt parcurse extrem de expeditiv (le putem considera chiar sacrificate sau nedreptățite prin minimalizare sau subestimare); analiza lor sumară se face printr-un singur exemplu, Petițiune... De cea mai mare atenție beneficiază comediile. Înainte de rezumate și analize sunt invocate: istoria teatrului românesc, situația lui în vremea lui Caragiale, influența decisivă a vodevilului - toate așezate într-o bună schiță de sociologie literară. În privința ierarhiei interne a operei, exegetul ezită, situând "ceva mai
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]