1,004 matches
-
tendințele din studiile derulate în arii culturale occidentale (Deci, Ryan, 1985, 2000; Ryan, Deci, 2000). Totodată, pe subscala "alegerii percepute" din cadrul autodeterminării și pe dimensiunea stimei de sine nu se înregistrează diferențe intergeneraționale statistic semnificative, ceea ce susține prezența unor tipare atitudinale similare la cele trei grupe de vîrstă. Pentru a adînci analiza și pentru a explora registrul cel mai profund și mai inerțial al subiectivității sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește atracția dintre parteneri. Studiul evocat a urmărit "universalitatea" acestei teze în cadrul unor culturi diverse, iar rezultatele pot fi parcurse în figura 3. Rezultatele indică faptul că regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ce întrețin valori conservatoare, expresie a închiderii, în care există o cultură dominantă, exclusivă, iar "celălalt" este doar tolerat (precum statul sudic megaloman Texas sau Japonia), rata de creștere atracție-similaritate este mai modestă (panta "liniară" a creșterii atracției în funcție de similaritatea atitudinală este mai moderată). în spațiile precumpănitor multiculturale, favorabile deschiderii față de alteritate, în care există o istorie a relației interetnice și interconfesionale generoasă și în care "celălalt" este integrat, rata de creștere este considerabil mai înaltă (panta este mai "abruptă"), fapt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
femeia care performează după standardul masculin, care își însușește calități masculine, care știe să-și impună autoritatea și duritatea, să domine, să dicteze celorlalți, să controleze situații și oameni (inclusiv bărbați), să fie o "doamnă de fier". În același registru atitudinal, al respectului față de polul mai bine valorizat social, se înscrie și reticența multor femei față de feminizarea numelui propriei meserii de teama unei devalorizări personale 5. Doar un singur exemplu aș invoca în acest sens, atât de frecvent întâlnit încât face
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
originalitații elevulu i, a capacităț ii sale de argumentare; tipul de interacțiune directă creată între evaluator și evaluat (profesor și elev), de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev, încurajând și manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv atitudinal. Este necesar să fie avute în vedere și limitele acestor probe: consum mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluați indiv idual; gradul diferit de dificu ltate al întrebărilor adresate elevilor, variația comportamentului evaluatorului, starea emoțională a elevului
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
2.5. Autoevaluarea Prin informațiile pe care le furn izează, autoevaluarea are un rol esențial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecății de 43 valoare pe care o emite profesorul și totodată are multip le implicații în plan motivațional și atitudinal, datorită necesității elevilor de autocunoaștere. Condițiile pentru formarea capacității de autoevaluare la elevi sunt: cunoașterea de către elevi a obiectivelor curriculare și de evaluare; încurajarea elevilor de a pune întrebări referitoare la modul de rezolvare a unei sarcini de lucru; stimularea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
manifestă tot mai pregnant necesitatea de a transforma cât mai repede învățătorul într-un factor prospectiv și propulsator al dezvoltării tinerei generații. Cadrul didactic va urmări dezvoltarea maximă a potențialului psihic al fiecărui elev, formarea structurii interne operatorii, afective, volitive, atitudinale, dezvoltarea creativității individuale și de grup, a independenței în gândire și acțiune. În acest sens trebuie regândite traseele, conținutul formării profesionale a cadrului didactic, standardele de formare profesională ințială, cu competențe ce vor trebui demonstrate la terminarea studiilor, dar și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
intra-, inter- și pluridisciplinare ale conținuturilor; - de a actualiza, prelucra, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul; - de a surprinde valențele formative și educative ale conținutului. Planul operațional: - de a structura asimilarea conținuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivațional, volitive, atitudinale (acomodarea); - de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală o dată cu informațiile; - de a forma modul de gândire specific disciplinei respective de învățământ și modul de gândire sistemic; - de a valoriza conținutul obiectului de învățământ, structurând comportamentele raportate la valori; - de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
creativii (performanțe maxime la probe de creativitate) și inteligenții (performante maxime la probele de inteligență). De aici se observă cu ușurință lipsa de corelație Între inteligență și creativitate. Rezultatele au fost corelate și cu reușita școlară, cu aspecte comportamentale și atitudinale, ducând În final la concluzia că reușita școlară este egală pentru ambele grupuri diferențiate: creativi și inteligenți. Concluzia autorilor este că gândirea divergentă permite să se obțină rezultate egale cu cele obținute prin gândirea convergentă, că Q.I. nu este
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
în domeniul auto, laboratorul de examinare psihologică trebuie să îndeplinească următoarele condiții: (1) să posede probe psihologice creion-hirtie și aparate destinate evaluării capacităților cognitive (percepție, memorie, gindire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) și a celor integrative (atenție, emotivitate, motivație, structura atitudinala), corespunzător categoriei de examen psihologic pentru care solicită autorizare; (2) probele psihologice să aibă instructaje proprii, criterii statistice de apreciere a rezultatelor și a valorii lor diagnostice și prognostice; ... (3) metodologia să vizeze obligatoriu obținerea de date privind integrarea școlară
ORDIN Nr. 173 din 29 mai 1996 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea laboratoarelor de examinare psihologică pentru conducătorii auto. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114838_a_116167]
-
în continuare metodologie, se aplica personalului încadrat cu contract individual de muncă în instituțiile publice de cultura. Articolul 2 (1) Metodologia creează cadrul pentru realizarea următoarelor obiective: ... a) asigurarea concordanței între exigențele (cerințele) postului și calitățile angajatului (profesionale, aptitudinale și atitudinale); ... b) furnizarea elementelor necesare pentru stabilirea salariului de baza individual între limite, în funcție de performanțele profesionale ale angajatului; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, care să determine creșterea performantelor profesionale individuale. ... (2) Pentru atingerea acestor obiective prezenta metodologie prevede: a) evaluarea posturilor
HOTĂRÂRE nr. 125 din 1 martie 1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite pentru instituţiile publice de cultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123176_a_124505]
-
în anexa nr. VIII/2 la Legea nr. 154/1998 , încadrat în funcții comune din sectorul bugetar. Articolul 2 (1) Metodologia creează cadrul pentru realizarea următoarelor obiective: ... a) asigurarea concordantei între exigențele (cerințele) postului și calitățile angajatului (profesionale, aptitudinale și atitudinale); ... b) furnizarea elementelor necesare stabilirii salariului de bază individual între limite, în funcție de performanțele profesionale ale angajatului; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, care să determine creșterea performanțelor profesionale individuale. ... (2) Pentru atingerea acestor obiective, prezența metodologie prevede: a) evaluarea posturilor în funcție de
HOTĂRÂRE nr. 749 din 23 octombrie 1998 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122056_a_123385]
-
calitatea vieții, accesibilități, integrare, proces de incluziune socială etc. ... b) Explicarea și demonstrarea importanței recuperării, activității și participării persoanei cu handicap la viață comunității. ... c) Deprinderi și obișnuințe de identificare a barierelor și facilitatorilor existenți în mediul fizic, social și atitudinal în care trăiește persoană cu handicap. ... d) Stabilirea serviciilor sociale și a sprijinului necesar pentru persoana cu handicap. ... e) Identificarea acțiunilor necesare în diferite domenii pentru egalizarea șanselor pentru persoana cu handicap. ... f) Promovarea drepturilor omului. Recunoașterea dimensiunii individuale a
ORDIN nr. 363 din 23 noiembrie 2005 pentru aprobarea Planului naţional privind formarea personalului din sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap pentru perioada 2006-2008 şi a Programei-cadru de instruire specifică a personalului implicat în protecţia şi îngrijirea persoanei adulte cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139158_a_140487]
-
2002 PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ La sfarsitul ciclului liceal, elevul trebuie să aibă competența de a opera cu informația lingvistică specifică limbii latine, cu informația culturală circumscrisa culturii greco-romane, să-și formeze un univers afectiv și atitudinal bazat pe valorile esențiale și viabile ale Antichității. OBIECTIVE DE EVALUARE Elevii care susțin proba scrisă la limba și literatura latină (proba E sau proba F) trebuie: - să demonstreze competențe de traducere din și în limba latină; - să interiorizeze modelele
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
având criterii statistice de apreciere a rezultatelor și a valorii lor diagnostice și prognostice și aparate destinate evaluării capacităților cognitive (percepție, memorie, gândire, inteligență), a celor motrice (reactivitate, coordonare) și a celor integrative (atenție, emotivitate, motivație, capacitate de învățare, structura atitudinala), și cel puțin o probă de personalitate; - deține un echipament de calcul și programe de evidență a persoanelor examinate, a rezultatelor obținute, a avizelor emise etc., care să permită raportarea periodica pe suport magnetic a datelor privind examinarea; - deține formulare
INSTRUCŢIUNI din 8 noiembrie 2001 privind autorizarea laboratoarelor de examinare psihologică a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere auto. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139625_a_140954]
-
la cerințele funcției pentru care s-a făcut examinarea, precum și o reflectare a dinamicii evolutive a caracteristicilor psihologice evidențiate în contextul exercitării funcției profesionale. Caracteristicile psihologice investigate în funcție de nivelul examinării 1. Examinarea la școlarizare urmărește: - prezența unui potențial aptitudinal și atitudinal de bază implicat în activitatea specifică din perspectiva posibilităților de antrenare, educare, instruire și formare. 2. Examinarea la angajare/reangajare urmărește: - determinarea și evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale și a modului cum acestea sunt dinamic angrenate în structura
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
Hendrix Împarte obiectivele În două mari categorii: obiective de producție (output), care se referă la obiectivele concrete ale muncii obișnuite din relații publice și obiective de impact, care la rândul lor sunt: informaționale - vizează popularizarea unui produs, eveniment, etc.; 6 atitudinale - vizează modificarea atitudinii publicului față de organizație; comportamentale - vizează modificarea comportamentului față de organizație. Obiectivele se impart În două categorii: informaționale: care oferă date despre un produs, eveniment, o companie etc.; motivaționale: urmăresc să convingă publicul și să determine comportamente. Obiectivele se
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
rolul principal care face posibil fenomenul de conștiință și că, deși nu sunt procese identice, limbajul și gândirea se intercondiționează. Omul se definește pe sine ca personalitate, în relație cu ceilalți semeni, cu societatea în ansamblul ei, prin acțiunile comportamentale, atitudinale și de limbaj, iar gradul de cultură al unei persoane se reflectă cu precizie în modul său de exprimare orală și scrisă. Stimați participanți, mă adresez dumneavoastră și pe această cale, cu mesajul cultivării limbii, în sensul de a-i
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se contureze și să se distingă organele de simț ale fetusului. Există însă și subiecți asurziți, cu hipoacuzie profundă dobândită în mica copilărie din cauze de traumă puternică la cap sau din cauze infecțioase și toxico-medicamentoase când se constată modificări atitudinale și emoționale la nivelul personalității după pierderea auzului. Diagnosticul diferențial se pune în opoziție comparativă cu psihopatiile severe, cu deficiența mintală, cu alalia, cu deficitul auditiv și cu autismul. Aproape jumătate dintre autiști sunt muți (Rimland, 1964) nu știu să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu este un mod de cunoaștere științifică, ci intuitivă, materializându-se în flerul clinic care deschide o perspectivă complexă legată de simptomatologie. Actul terapeutic trebuie să se concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor copii la educare, compensare, ocrotire și activitate profesională adecvată handicapului. În consecință depistarea și diagnosticarea precoce a deficientei trebuie să preocupe familia și terapeutul pentru asigurarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
definiției Comitetului Național Unit pentru Dificultăți de învățare (NYCLD) din S.U.A., definiție propusă în 1987, dificultățile de învățare (apud 1, p. 188). O clasificare sintetică întâlnită în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultăți de învățare induse: a) intrinsece: acțional-procedurale, organizaționale, atitudinale, valorificate, ocazionate; b) extrinsece: calitatea precară a procesului instruirii/predării, suprasolicitarea școlară, lipsa unui regim de activitate intelectuală, nivelul cultural și material scăzut în familii, lipsa de interes a familiei pentru învățarea școlară, lipsa colaborării familiei cu școala; 2. Dificultăți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
frumosul. Consider că cele expuse în lucrarea de față vor contribui la soluționarea, într-o oarecare măsură, a problemei abilitării manuale la deficientul mintal, a cărei integrare socialprofesională este dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale și materiale create acestora de către societatea din care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să demonstreze că, dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal prin activități de artterapie, ergoterapie, terapie psihomotrică și abilitare manuală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]