52,791 matches
-
se referă la "Anii de universitate", "Viața cu Mery" (soția sa - nota mea, G.R.B.), "Campania din Rusia" "Campania din Vest", "Natura în arta modernă", "Picasso", "Eustațiu Stoenescu". De un interes deosebit mi se par a fi cele care implică o atitudine politică și un denunț al neplăcerilor suferite, menționate cu titlurile "Amărăciuni ca membru al Fondului Plastic - Persecuții, decepții, veșnice obstacole", " Arta pentru artă și arta cu tendință", "Arta retrogradată la funcția de afiș, instrument de propagandă politică". De abia extraordinarul
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
veșnice obstacole", " Arta pentru artă și arta cu tendință", "Arta retrogradată la funcția de afiș, instrument de propagandă politică". De abia extraordinarul succes pe care l-a marcat expoziția retrospectivă }uculescu, de la Dalles, din 1965, a determinat o schimbare în atitudinea factorilor decizionali ai Uniunii Artiștilor Plastici și organismului ministerial de resort, aspect totuși în multe privințe deficitar, asupra căruia la momentul potrivit urmează să revin. Am extras din informațiile pe care mi le-a oferit Șerban ceea ce mi s-a
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
șir de speculații imprevizibile a reflectat un soi de dinamizare lăuntrică, de autoîncărcare a temei ce părea epuizată, o dovadă reprezentînd în acest sens și subtilul eseu al lui Mircea Moț, Ion Creangă sau pactul cu cititorul. Autorul relevă două atitudini antinomice ale lui Ion Creangă în raport cu creația sa. Omul Creangă se arată purtat de dorința de-a deveni "autoriu", adică de a-și salva numele de dizolvarea în anonimatul care a mistuit nenumăratele generații ce l-au precedat. Ar fi
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Ar fi un gest "rece și calculat", trăsătură a unui "parvenitism" fie și într-o accepție sublimată, ilustrînd, morfologic, revolta părții ce, descoperindu-se pe sine, se vrea detașată de întregul căreia i-a fost consubstanțială. Altfel spus e o atitudine vecină cu "răzvrătirea" argheziană, o căutare a unor "cuvinte potrivite", care să justifice "numele adunat pe-o carte", ca un mod de a ieși pe cont propriu din colectivitatea uniformizatoare, schimbînd "acum, întîia oară/ Sapa-n condei și brazda-n
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
cel secund, al creației, se traduce într-unul dintre oralitate și text. Prin recursul la scris, Creangă se desface de mediul originar a cărui emblemă rămîne oralitatea ca limbaj colectiv, optînd pentru zona simbolică a scrisului ca limbaj al individualității, atitudine ambiguă după cum am văzut, căci "parvenitismul" se autosancționează printr-o criză a căderii. Scriptorul poartă într-însul nostalgia analfabetului. Strat în sine superficial, oralitatea devine unul din factorii capabili a descoperi dramatismul intern al creației: "De aceea, mai mult decît
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
și președinte este. Critica literară a remarcat că, o dată cu volumul din 1986, Stea de pradă, poezia Anei Blandiana este mai preocupată de real, fără ca acest lucru să însemne schimbarea retoricii reflexiv-impersonale cu biografismul, a rămas la fel de anticonfesivă dar cu o atitudine mai directă, mai revoltată, polemică, cu imagini expresioniste mai pregnante. În volumul din 1990, Arhitectura valurilor, aceste tendințe sunt vizibile, dar nici pe departe atât de puternice precum în cartea recent apărută. Cititorii fideli ai Anei Blandiana vor găsi aici
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
se grupează, simetric, de o parte și de alta a frontierei dintre bine și rău, sunt sau bune sau rele, sau angelice sau infernale, și ar fi în afara regulei jocului să le pretindem complexitate și adâncimi sufletești. Basmul esențializează, stilizează atitudini și implică supunerea la o schemă morală și de conflict. Să vedem însă mai întâi, și ceva mai de aproape, ce se petrece în carte pe palierul romanului. Aminteam înainte de drama unei familii. Este vorba de fapt despre distrugerea unei
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
la rigorile postmodernismului actual - dar care folosește, spre deosebire de schematismul agresiv al discipolilor lui Robbe-Grillet, utilizează ca materie primă felii de epică tradiționalistă, de cea mai bună calitate. De aceea, cărțile sale pot fi citite cu același interes de lectorii cu atitudine participativă, care urmăresc povestea, story-ul, derularea și sensul întîmplărilor, dar și de naratologii sofisticați, care descoperă, de fiecare dată cu încîntare, strategii epice mereu surprinzătoare. Romanul La belle Roumaine este, se poate spune, o versiune postmodernă a celor 1001 de
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
lume. Bărbat frumos, prezentabil și rasat, tatăl se bucura de reputația unui om serios, responsabil și onest. Profunzimea spiritului, mai degrabă obișnuită, și preocupările destul de restrânse erau compensate de o luciditate activă, deosebit de utilă în îndeplinirea obligațiilor administrative. Totdeauna prestantă, atitudinea lui în societate slujea drept exemplu dojenitor în comparație cu "stângăciile" fiilor lui, care, din păcate, nu-i semănaseră. În schimb, cu o educație aristocratică, din care nu lipseau limbile străine și pianul, mama trăia într-o lume confecționată din lecturi și
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
pentru vlăjganii întârziați în aceeași clasă, care i-au amărât viața cu tot felul de șicane; umilințele au luat sfârșit doar prin alcătuirea unui grup de mai vechi prieteni care l-au apărat. Reacții potrivnice i-a stârnit o vreme atitudinea distantă și exclusivistă a odraslelor nobiliare, cărora nu le putea impune propriile idei și felul de a se purta. Aici și acum, începe să se cristalizeze acea repulsie proverbială și ciudată față de privilegiații straturilor sociale superioare, care i-a produs
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
scriitorii din Buenos Aires din 1947 până în 1953, când se va consacra exclusiv literaturii. Concepe aici comedia cu valențe shakespeariene Cununia, reprezentată în 1974, și romanul Trans-Atlantic, publicat la Paris în 1953 (și în Polonia în 1957) - o metaforă originală a atitudinii autorului față de vârfurile culturii polone din trecut, care-i va aduce reproșuri violente din partea compatrioților. Aura de om dificil cu convingeri excentrice, care stăruie în jurul lui, și controversele aprinse, declanșate de cărțile sale, îl smulg din anonimatul literar relativ repede
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
polemici cu cei care ne-au atacat sau care ne-au făcut antireclamă în tîrg. Am preferat să ne construim o imagine care să vorbească de la sine despre ceea ce sîntem. Din acest motiv au existat voci care ne-au reproșat atitudinea "defensivă". La plecarea mea de la Cultura, Cronicarul mi-a dat, cred, o lovitură necolegială și, în spatele unui confortabil anonimat, i-a lovit și mai dur pe cei care au rămas acolo. Mi se pare cu atît mai greu de înțeles
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
în revista "Curentul nou" de la Galați, cu articolul Morala domnului Sadoveanu, defăimare susținută cu alte critici severe în numerele din ianuarie, februarie și martie 1906, prin care proza sadoveniană e redusă la beție, crimă, viol, adulter și bestialitate, demonstrând astfel "atitudinea amorală" dominantă în viziunea asupra satului și caracterul reacționar al poporanismului. Sadoveanu era o victimă într-o bătălie ideologică împotriva lui Iorga. Dincolo de marea ingratitudine săvârșită de H. Sanielevici, e însă de reflectat la faptul că Sadoveanu a avut de la
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
în CNSAS există două grupări. Una, condusă de Onișoru, adeptă a nepublicării listelor. Cealaltă, avându-i ca protagoniști pe Pleșu, Dinescu și Patapievici, presa pentru publicare. Aceștia din urmă au fost taxați de senatorul PSD, Ion Predescu, drept "răsculativi" din cauza atitudinii lor față de pomenitele liste. Vine momentul în care CNSAS trebuie să decidă dacă președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor a făcut sau nu poliție politică pe vremea lui Ceaușescu. Cercetând dosarul fostului edec al revistei Săptămâna, gruparea Pleșu consideră că acesta
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
pus acolo, nu să cadă la eventuale jocuri politice și nici să voteze teleghidat. Votul lui Onișoru mi se pare o insultă la adresa tuturor intelectualilor turnați cu voluptate în Săptămâna că se abat de la politica partidului sau că au o atitudine contrară acestei politici. O dată în viață, Onișoru s-a văzut, ierarhic, deasupra unui Pleșu, Dinescu, Patapievici. Cu votul său scandalos, președintele CNSAS a provocat două demisii în colegiul pe care îl conduce - Pleșu și Dinescu. Adică doi dintre oamenii grație
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
Gestuar (Editura Axa), marcând perioada de început, prolifică și de succes, din cariera de poet basarabean citit (și) în România. Prezenta antologie apare în Colecția Biblioteca Școlarului, la Chișinău, acolo unde poetul este prezent și în manual, în ciuda acțiunilor și atitudinii sale civice întotdeauna incomode autorităților basarabene. Spre deosebire de antologia apărută la noi, Yin Time conține, dincolo de minimele diferențe de titluri și de dispunere, o proză și un eseu critic. Cum Emilian Galaicu-Păun a fost comentat - din câte știu, cel puțin în
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
Cătălin Sturza Reconstituirea povestirilor din cartea de față ar putea să pornească de la descrierea unei fotografii. Patru marginali underground, cu figuri supărate, (ne) privesc, plini de atitudine, dintr-un decor cu valențe transparent-simbolice: o draperie care acoperă o fereastră (pe o scenă? într-un muzeu?) lăsând o fantă îngustă la mijloc, colaj de portrete decupate și postúri expediate dintr-o trăsătură de creion, mult negru, ca în
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
vieții. Dar asta este o altă discuție. - Îmi place acest sarcasm elegant al tău, pe care îl practici, în ultimii ani, nu numai în eseistică, ci și în poezie (unde ia forma unui sarcasm metafizic). Cum ai ajuns la această atitudine? Care a fost evoluția ta ca scriitor? Ce experimentezi în prezent? Unde vrei să ajungi cu scrisul? Și, înainte de toate, mai contează scrisul pentru tine atît de mult cum conta pe vremea cînd ne-am cunoscut, în 1970? - Am să
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare în mulțimea care numai le presimte. Pentru ea, ele plutesc în aer - le
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
tabloid senzaționalist într-un cotidian și cu analize și comentarii s-a lovit de refuzul cititorilor tradiționali ai Evenimentului. Încât Nistorescu a schimbat politica editorială a ziarului, trecând la modificarea cu pași mici. După 2000, Nistorescu a jucat cartea unei atitudini constant critice față de Putere. A crescut tirajul, dar a scăzut publicitatea, pe măsură ce Evenimentul și-a câștigat reputația de ziar care nu iartă Puterea. La un moment dat, premierul Năstase a lansat un semnal clar către proprietarii străini de presă din
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
semnal clar către proprietarii străini de presă din România - că își lasă redacțiile să facă ce jocuri vor, fără respect de adevăr, obiectivitate și altele. Vizate erau două ziare - Bulina roșie și România liberă. Să nu-mi spună nimeni că atitudinea brusc critică a reprezentanților din România, a patronilor celor două ziare n-are nici o legătură cu nemulăumirea premierului. Un ziar e o afacere pentru cumpărătorul din străinătate. Dacă publicitatea scade, afacerea merge prost. Iar când o parte dintre cei care
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
redactând acest protest pentru o cauză pierdută. Evenimentul zilei e un ziar care a prins la cititori. Probabil că plecarea lui Nistorescu îi va nemulțumi pe unii dintre ei, câți oare?, care au înțeles că în varianta lui C.N., în afară de atitudine, acest ziar și-a tratat cu respect cititorii. Bănuiesc cam cum va deveni Evenimentul după plecarea lui Nistorescu. Un fel de Libertatea cu răspândire națională. Când se va întâmpla asta, nu voi mai cumpăra Evenimentul zilei. Sunt de acord cu
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare în mulțimea care numai le presimte. Pentru ea, ele plutesc în aer - le
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
În privința celei de-a doua întrebări, mulți dintre adversarii (nu puțini) lui Augustin Buzura din spațiul public de azi vor fi fiind probabil convinși că se încearcă o cosmetizare a existenței scriitorului din perioada comunistă, prin revelarea tardivă a unei atitudini mai ostile, mai agresive a acestuia la adresa regimului. Exemplele de acest fel nu au fost puține în anii din urmă, chiar și poeții de curte ai dictatorului revendicîndu-și partea lor de disidență. Surpriza dialogului dintre Augustin Buzura și Crisula Ștefănescu
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
mediu literar contorsionat precum cel al României dinainte de prăbușirea regimului comunist. În pofida impresiei generale în epocă și a modului în care se autoapreciază astăzi mulți dintre scriitorii timpului, la sfîrșitul anilor �90 Augustin Buzura nu se considera un scriitor curajos. Atitudinea sa semăna într-un fel cu cea impusă de Mihai Botez în spațiul public. Ca și Mihai Botez, Augustin Buzura nu urmărea cu orice preț să se exprime împotriva regimului comunist. Programul său literar nu implica, a priori, opoziția față de
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]