1,626 matches
-
întemeiate de unul din căpitanii celor Șapte împotriva Tebei, în amintirea copilului regal Archemonos, ucis de o mușcătură de șarpe. Interesul pentru aceste jocuri era foarte mare și se spune că aici își începeau și își terminau cariera toți marii atleți ai Antichității, care doreau să devină „periodoniches”, adică câștigător la toate cele patru mari competiții ale antichității. „Leul din Nemeea - „Leul din Nemeea era un monstru, fiul lui Ortros și nepotul lui Tifon. El era fratele unui alt monstru, Sfinxul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Jocurilor Olimpice în Grecia antică se pierd în negura vremurilor de demult apuse ca întreceri între zei și eroi. În acord cu tradiția antică, zeii și eroii au fost primii care s-au întrecut la Olympia, servind ca modele pentru tinerii atleți. Mii de cercetători, scriitori, arheologi și poeți au săpat adânc în documente, lucrări și pe teren pentru a stabili date certe privind istoria Jocurilor Olimpice antice și a miracolului grec. Acolo unde nu au fost date exacte, imaginația și mitul a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Lângă stadionul de azi, înconjurat de ruine și clădiri vechi, la Templul Herei cu importante coloane de marmură, Ler și prietenii săi închid ochii și se imaginează în lumea de demult cu locul plin de spectatori și stadionul ocupat de atleții goi și agili. În stadionul principal doar o coloană amintește de gloria de odinioară. Nimic nu s-a pierdut, totul este viu în inima Olympiei: elementele pământului și ale luminii solare, verdele copacilor și murmurul vizatorilor. Umbrele celor de demult
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Căci după gloria de pe stadion poți deveni zeu!” Diagoras, purtat de cei doi fii, apleacă fruntea cu două coroane și, fără să urce în Olimp, rămâne nemuritor. Asemănătoare cu siluetele gloriei de altădată statuile învie imaginea gloriei primite de familia atletului și transformă clipa victoriei de atunci în eternitate de bronz. Pelerinii de acum aduc ofrande imaginare sportivilor din trecut și aerul transformă uralele și corpul celor vechi în statui și în vibrații contemporane, care arată importanța întâlnirilor odată la patru
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
aduc ofrande imaginare sportivilor din trecut și aerul transformă uralele și corpul celor vechi în statui și în vibrații contemporane, care arată importanța întâlnirilor odată la patru ani, în o perioadă de pace și întrecere dreaptă a celor mai buni atleți, aplaudați de zeci de mii de spectatori. Ler și prietenii trăiesc puternic sentimentul participării, întrucât, cântând Olympia, Pindar spunea despre ea că face să pălească prin inegalabila-i strălucire, orice alt loc din Grecia, așa cum soarele ascunde, în timpul zilei, toate
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
trei crainici olimpici împreună cu suita lor, plecau din Olympia spre toate cetățile lumii grecești cu scopul de a anunța că Jocurile vor avea loc. Erau primiți în cetate ca reprezentanți oficiali ai regiunii Elis (locul în care trebuiau să sosească atleții cu o lună înainte pentru a se pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cetate ca reprezentanți oficiali ai regiunii Elis (locul în care trebuiau să sosească atleții cu o lună înainte pentru a se pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o lună înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Elis (locul în care trebuiau să sosească atleții cu o lună înainte pentru a se pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o lună înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la surse mitologice, istoricul Filostrat scrie într-una din cărțile
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la surse mitologice, istoricul Filostrat scrie într-una din cărțile sale ca pentatlonul ar fi fost inventat în timpul călătoriei argonauților, în fabuloasa Colchida
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
unii cercetători este următoarea: prima probă - săritura în lungime, apoi aruncarea discului, alergarea pe distanța de un stadiu, aruncarea suliței și la sfârșit lupte. Interesant este de aflat cum se desemna câștigătorul, gândindu-ne că era aproape imposibil ca un atlet să câștige la toate cele cinci probe. Dacă un atlet câștiga trei probe, acesta era declarat câștigător al pentatlonului. Câștigătorii erau recompensați cu o ramură de măslin sălbatic, tăiată din măslinul de lângă altarul lui Zeus. Pe de altă parte, câștigătorii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
aruncarea discului, alergarea pe distanța de un stadiu, aruncarea suliței și la sfârșit lupte. Interesant este de aflat cum se desemna câștigătorul, gândindu-ne că era aproape imposibil ca un atlet să câștige la toate cele cinci probe. Dacă un atlet câștiga trei probe, acesta era declarat câștigător al pentatlonului. Câștigătorii erau recompensați cu o ramură de măslin sălbatic, tăiată din măslinul de lângă altarul lui Zeus. Pe de altă parte, câștigătorii erau răsplătiți și în alt mod, și anume erau transformați
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
erau recompensați cu o ramură de măslin sălbatic, tăiată din măslinul de lângă altarul lui Zeus. Pe de altă parte, câștigătorii erau răsplătiți și în alt mod, și anume erau transformați în idoli de către poeți, care dedicau ode în cinstea triumfătorului atlet, iar sculptorii îi imortalizau în bronz și marmură. Femeile nu aveau voie să intre pe stadion, nici măcar ca spectatoare, deoarece bărbații concurau goi. Singura femeie din stadion era zeița agriculturii, Demetra, care avea voie să se uite la jocuri stând
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
său a câștigat, a sărit din tribună să-l îmbrățișeze și a fost recunoscută de mulțime. Judecătorii, datorită faptului că aparținea unei familii de campioni în istoria Jocurilor, au iertat-o. De atunci s-a hotărât ca la jocuri, atât atleții, cât și spectatorii să participe goi. Chiar dacă nu erau lăsate să participe sau să asiste la Jocuri, femeile aveau și ele întrecerile lor, și anume, Jocurile Herei, care aveau loc tot la Olympia, din patru în patru ani și închinate
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
632 î. Hr.): alergarea băieților și lupte; -a 38-a olimpiadă (628 î. Hr.): pentatlon pentru băieți (numai pentru această olimpiadă); Prima zi a întrecerilor Întâia zi din cele cinci era dedicată festivităților desfășurate în poiana sacră (Altis), precum și depunerii jurământului de către atleți în fața statuii lui Zeus. Aceștia, însoțiți de antrenori și spectatori, jurau că nu vor trișa la întreceri. Judecătorii, care hotărau eligibilitatea concurenților la probele de concurs, trebuiau de asemenea să depună un jurământ solemn prin care se angajau să dea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
o lungă procesiune se îndrepta spre locurile de sacrificiu. În frunte pășea preoteasa zeiței Demeter, înfășurată în peplum, urmată de preoți și de slujitorii templelor. După ei veneau heladonicii în chitoane albe, judecătorii în veșminte roșii, arhonții din Elis, apoi atleții și gymnaștii - goi și unii și ceilalți - și, în sfârșit, rudele atleților și mulțimea. Primul sacrificiu avea loc la mormântul lui Pelops, legendarul fondator al Jocurilor Olimpice. Acolo era tăiat un berbec negru, al cărui ficat era aruncat în foc, după ce
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
preoteasa zeiței Demeter, înfășurată în peplum, urmată de preoți și de slujitorii templelor. După ei veneau heladonicii în chitoane albe, judecătorii în veșminte roșii, arhonții din Elis, apoi atleții și gymnaștii - goi și unii și ceilalți - și, în sfârșit, rudele atleților și mulțimea. Primul sacrificiu avea loc la mormântul lui Pelops, legendarul fondator al Jocurilor Olimpice. Acolo era tăiat un berbec negru, al cărui ficat era aruncat în foc, după ce sângele îi fusese împrăștiat pe pământ. Apoi se celebra solemn marele sacrificiu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Astfel, toată dimineața, din Altis se înălța spre cer fumul de la jertfe, iar mulțimea, poposind din altar în altar, admira ofrandele, gusta din carnea friptă pe ruguri și-și îndrepta spre zei rugăciunile. . După-amiază, însoțiți de gymnaști și de rude, atleții se prezentau în fața statuii lui Zeus Horkios, unde, în prezența hellanodicilor și a mulțimii, jurau să lupte cu lealitate și să nu aducă nimănui vreun neajuns. Zeus, înfățișat cu fulgere în mână, inspira teamă și, ca și cum aceasta nu ar fi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
În ultima zi aveau loc distribuirea solemnă a premiilor de către hellanodici, sacrificiile de mulțumire și, încă de la prânz, banchetele, într-o stare de euforie generală. Până seara, văile înverzite ale Olympiei răsunau de cântece, dansuri și imnuri de victorie, iar atleții, împodobiți cu coroanele lor, luau parte la veselia mulțimii ce agita tirsurile în sunet de liră și flaut. 7. JOCURILE OLIMPICE DE LA ANTIC LA MODERN Ca întotdeauna, jocurile depind de Ființele supranaturale și de aceea au un caracter oficial și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Olympia, căci Olympia, nu era un oraș, ci un centru religios. Înainte de jocuri, cetățeni din diferite părți ale Greciei soseau la Olympia pentru a se ruga lui Zeus și pentru a aduce ofrande: statui, animale, mâncare, bani sau alte produse. Atleții de asemenea se rugau lui Zeus. Timpul întrecerii era stabilit în funcție de elemente ale calendarului ce depindeau de mișcarea astrelor. În timpurile moderne, Jocurile sunt dedicate întregii lumi sub un singur steag, steagul olimpic, al înțelegerii, al nobilei concurențe, al păcii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Programul antic a debutat cu o singură probă: alergarea pe un stadiu, după care numărul de întreceri a mai crescut. Dintre toate probele antice, cea mai nobilă dintre probe și care aducea cele mai mari onoruri a fost pentatlonul, deoarece atleții trebuiau să dea dovadă de o pregătire fizică bună, putere și curaj. În cadrul ceremoniilor de premiere, câștigătorii primeau o coroană din ramură de măslin. Ramura de măslin sălbatic provenea din măslinul de lângă templul lui Zeus. În zilele noastre, primii trei
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ales președinte. În cartea sa, Les Assises philosophiques de l’Olympisme moderne, scria: „Principala caracteristică a olimpismului antic, ca de altfel ca și al celui modern, este de a fi o religie. Sculptând corpul ca o statuie prin exerciții fizice, atletul antic acordă respect zeilor. Făcând același lucru, atletul modern își onorează patria, rasa, drapelul“. De-a lungul vieții sale a scris aproximativ 15000 de pagini despre olimpism, sport și educație dar și despre istorie, geografie, sociologie, psihologie sau politică. El
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de l’Olympisme moderne, scria: „Principala caracteristică a olimpismului antic, ca de altfel ca și al celui modern, este de a fi o religie. Sculptând corpul ca o statuie prin exerciții fizice, atletul antic acordă respect zeilor. Făcând același lucru, atletul modern își onorează patria, rasa, drapelul“. De-a lungul vieții sale a scris aproximativ 15000 de pagini despre olimpism, sport și educație dar și despre istorie, geografie, sociologie, psihologie sau politică. El a fost cel care a scris despre olimpismul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
înșiși, să participe indiferent de vârstă, religie, sex, rasă, apartenență politică sau religioasă la întrecerile sportive. Spiritul de competiție și rivalitatea există în toate sferele vieții sociale. Muzicieni, poeți, filosofi, oratori, pictori și sculptori se întrec în atingerea excelenței, așa cum atleții se întrec pentru obținerea ramului de măslin. Modelele culturale reprezintă o varietate de factori ca: limba în care se comunică, cultura asociată cu istoria, etnologia, valorile estetice, ceremonii de deschidere și închidere, ștafeta torței olimpice, întreceri culturale și alte activități
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
din „Revista 22”, care a publicat sub semnătura lui Traian Ungureanu două articole având ca subiect Jocurile Olimpice de la Beijing. Într-un articol se sugerează că în România nu a avut loc o dezbatere privind Jocurile Olimpice din 2008. Din nefericire, atât atleții, cât și o bună parte din comentatorii sportivi au făcut dovada unei complete indiferențe în ceea ce privește evenimentele din China. Intervievați de televiziunile românești, aceștia au ținut discursuri sforăitoare despre spiritul olimpic și simbolul flăcării olimpice, desacralizat de protestatarii pro-tibetani, ignorând cu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]