1,788 matches
-
pentru HTA, obezitate și, implicit, DZ (5). În consecință, crește exponențial riscul de boli cardiovasculareși cerebrovasculare. De exemplu, rata AVC este superioară la femeia vârstnică în comparație cu bărbații din aceeași categorie de vârstă, din cauza prevalenței crescute a HTA și a fibrilației atriale (FA), iar beneficiile tratamentului anticoagulant la femei sunt superioare (8). Aplicarea măsurilor de prevenție la femei este însă limitată de multiple aspecte practice, dependente de pacientă, de medici, care în parte nu depășesc bariera percepției eronate asupra impactului bolilor cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
exprimați la nivelul endoteliului vascular și al celulelor musculare netede. ERβ este prezent și la nivelul celulelor miocardice și modulează expresia sintetazei oxidului nitric în sensul creșterii nivelului de oxid nitric (NO) în cardiomiocite (82). Estrogenii cresc expresia factorului natriuretic atrial, hormon cu efect antihipertrofic. Astfel se explică de ce în postmenopauză apare hipertrofia ventriculară stângă (83). Estrogenii modulează SRRA prin inhibarea activității ACE, ceea ce induce scăderea nivelului de angiotensină II și creșterea nivelului plasmatic al reninei și angiotensinei I. Efectele non-genomice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
corectată pentru supraviețuire și prevenirea unor complicații nelegate de intervenția necardiacă propusă. În cazul unei stenoze mitrale severe, pacientul poate beneficia de valvuloplastie mitrală cu balon sau corecție chirurgicală pe cord deschis înaintea unei operații necardiace de mare risc. Fibrilația atrială permanentă, persistentă necesită anticoagulare cu heparină fracționată administrată subcutanat. Pacienții cu valve mecanice implantate necesită profilaxie antiinfecțioasă împotriva bacteriemiei posibile. Necesită de asemenea o atenție specială privind anticoagularea. Astfel, pentru lucrări dentare și intervenții superficiale - biopsii - recomandarea este de a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
se recomandă heparină la pacienții la care riscul de sângerare cu anticoagularea orală este mare ca și riscul de trombembolism fără anticoagulare (proteză în poziție mitrală, proteză Bjork-Shiley, tromboză sau embolie recentă (sub 1 an). Factori de risc ca: - fibrilația atrială, - embolii anterioare, - stare de hipercoagulare, - proteze valvulare cardiace, - fracție de ejecție a VS sub 30%. Factorii de mai sus, prezenți în număr de 3 sau mai mulți, necesită terapie cu heparină. Pentru pacienți între aceste extreme, decizia medicală de adoptat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
va asocia operației pe cale abdominală. Cazurile cu tulburări de conducere atrio-ventriculară și fenomene de insuficiență cardiacă se vor evacua la un spital cu specific de chirurgie cardiovasculară. În caz de bloc atrio-ventricular total: se va instala un pace-maker permanent. Fibrilo-flutterul atrial ce nu răspunde la tratament medical se va trata prin cardioversie. Cazurilor cu insuficiență cardiacă posttraumatică li se vor instala un cateter Swan-Ganz în artera pulmonară și un cateter în artera radială pentru controlul performanței cardiace. Insuficiența cardiacă se va
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
leziune acută a miocardului sau insuficiența cardiacă congestivă cronică determină o golire ineficientă a ventriculului stâng, devenit insuficient, în timpul sistolei. Scăderea debitului cardiac determină scăderea presiunii de perfuzie sistemică și creșterea presiunii end-diastolice în ventriculul stâng. Această creștere împiedică umplerea atrială stângă și provoacă o creștere a presiunii venoase pulmonare și consecutiv congestia pulmonară. Edemul pulmonar reduce capacitatea de transport arterial a oxigenului inhibând metabolismul aerob tisular. O creștere mai mare a presiunii end-diastolice în ventriculul stâng scade gradientul de perfuzie
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
aceasta se deschide rar sau deloc. În această situație, este indicată înlocuirea acesteia cu o valvă biologică. În cazul valvei mitrale, prezența unei proteze valvulare metalice nu reprezintă o problemă, fluxul sangvin prin ea fiind normal. Totuși, este contraindicată canularea atrială stângă. Toate sistemele de suport circulator existente au un potențial pentru formarea unui tromb și de aceea toate necesită un anumit regim de anticoagulare. Imediat postoperator se începe administrarea de heparină, ulterior aceasta se înlocuiește cu anticoagulant oral, antiagregant plachetar
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
și în situații care necesită suport biventricular pe termen mai lung de câteva zile (tahicardie ventriculară susținută, infarct masiv de ventricul drept cu insuficiență biventriculară). Pompa este alcătuită dintr-un ventricul cu volum-bătaie de 65 ml și canule pentru inflow atrial sau ventricular și outflow arterial. Ventriculul are 2 camere, o cameră de aer și una de sânge, separate printr-un diafragm de poliuretan. Carcasa pompei conține un senzor de efect Hall, care monitorizează mișcarea în camera de sânge. Acest sistem
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
incizia cutanată inițială. Inima este expusă prin sternotomie mediană sau, în unele cazuri, prin toracotomie laterală stângă. Pompa și componentele sale sunt pregătite în mod special, prin spălarea cu ser fiziologic și apoi sunt umplute cu ser heparinat. Înainte de canularea atrială se efectuează canularea aortică. Pentru canularea atrială stângă se poate folosi partea laterală dreaptă a atriului, porțiunea superioară a acestuia sau urechiușa stângă. Înainte de a se efectua anastomoza, canula este trecută prin piele. Folosirea circulației extracorporeale pentru această anastomoză este
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
sternotomie mediană sau, în unele cazuri, prin toracotomie laterală stângă. Pompa și componentele sale sunt pregătite în mod special, prin spălarea cu ser fiziologic și apoi sunt umplute cu ser heparinat. Înainte de canularea atrială se efectuează canularea aortică. Pentru canularea atrială stângă se poate folosi partea laterală dreaptă a atriului, porțiunea superioară a acestuia sau urechiușa stângă. Înainte de a se efectua anastomoza, canula este trecută prin piele. Folosirea circulației extracorporeale pentru această anastomoză este opțională. Canula se inseră pe direcția valvei
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
digitală. Prin cronicizare edemul devine de consistență elastică și apoi fermă și nu mai păstrează impresiunea digitală. Pe tegumente apar vezicule conținând limfă. Aspectul degetelor cu edem este pătrat. Limfedemele primare se pot însoți de alte anomalii cardiace (defect septal atrial, persistența canalului arterial), ceea ce impune un examen clinic complet. Se asociază în 7% din cazuri cu sindromul Turner (disgenezia gonadei). Anamneza va stabili eventualitaea unui limfedem ereditar prezent și la alți membrii ai familiei. Interesează de asemenea momentul debutului, respectiv
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
ambele superioare ecocardiografiei. TAMPONADA CARDIACĂ Este o complicație a pericarditei lichidiene determinând acumularea rapidă de lichid în cavitatea pericardică cu producerea unei compresii cardiace. Apare o afectare a umplerii diastolice cardiace cu creșterea presiunii telediastolice, scăderea volumului telediastolic, creșterea presiunii atriale, în venele cave și pulmonare, scăderea volumului sistolic și a debitului cardiac [4,17]. Aproximativ 25-30% din pacienții cu pericardită lichidiană pot evolua spre tamponadă cardiacă. Acumularea lichidului pericardic determină compresiunea inimii cu scăderea complianței cardiace și creșterea presiunii intrapericardice
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
tendință la egalizare. O analiză a întoarcerii venoase în sistemul cav are anumite particularități ce o diferențiază de tamponada cardiacă: - accelerarea fluxului sanguin venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
lichidiană, arătând pericardul îngroșat și fracția de ejecție scăzută a ventriculului stâng. Tomografia computerizată arată pericardul îngroșat și calcificat. CATETERISMUL CARDIAC Criterii de diagnostic: 1. Egalizarea presiunilor - presiunea telediastolică în ventriculul stâng și drept sunt 5 mmHg; 2. Creșterea presiunii atriale medii peste 10 mmHg; 3. Creșterea presiunii telediastolice în ventriculul drept; 4. Fracția de ejecție a ventriculului stâng trebuie să fie sub 40%. TRATAMENTUL PERICARDITEI CONSTRICTIVE - PERICARDECTOMIA Constă în intervenția chirurgicală care urmărește excizia pericardului fibros și a epicardului până în
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
întârziere de la nivelul nodului atrioventricular, impulsul trece prin căile preferențiale de conducere (fasciculul His, ramul drept și ramul stâng) și se răspândește rapid în cei doi ventriculi prin intermediul sistemului Purkinje. Rezultatul este o contracție ce se corelează perfect cu umplerea atrială, cu contribuția atrială la umplerea ventriculară, cu închiderea valvelor, cu depolarizarea și repolarizarea ventriculară. Ventriculul drept și stâng se contractă în același timp și în plus, ventriculul stâng se contractă coerent, ca o singură unitate [3-6, 8]. De aici rezultă
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
nodului atrioventricular, impulsul trece prin căile preferențiale de conducere (fasciculul His, ramul drept și ramul stâng) și se răspândește rapid în cei doi ventriculi prin intermediul sistemului Purkinje. Rezultatul este o contracție ce se corelează perfect cu umplerea atrială, cu contribuția atrială la umplerea ventriculară, cu închiderea valvelor, cu depolarizarea și repolarizarea ventriculară. Ventriculul drept și stâng se contractă în același timp și în plus, ventriculul stâng se contractă coerent, ca o singură unitate [3-6, 8]. De aici rezultă faptul că tulburările
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
adesea crescut. 3. Întinderea sistolică tardivă - reducerea forței; - întârzierea relaxării; - aritmii. 4. Disfuncția valvei mitrale (regurgitare mitrală) - incoordonarea mușchilor papilari. 5. Remodelarea ventriculului stâng/atriului stâng Comună la pacienții cu insuficiență cardiacă este și creșterea întârzierii atrioventriculare, ce limitează contribuția atrială (care reprezintă în astfel de cazuri circa 30% din debitul bătaie) la umplerea ventriculară, favorizează regurgitarea mitrală diastolică și reduce timpul de umplere ventriculară [3,4]. Devine astfel clar de ce prezența unui QRS larg are efecte dezastruoase pe o inimă
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal (chiar dacă acest efect nu este o regulă). Eventual procesul invers ar putea fi luat în discuție : CRT ar putea preveni evoluția de la fibrilația atrială paroxistică la cea cronică [3, 4, 7]. MOARTEA SUBITĂ Moartea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal (chiar dacă acest efect nu este o regulă). Eventual procesul invers ar putea fi luat în discuție : CRT ar putea preveni evoluția de la fibrilația atrială paroxistică la cea cronică [3, 4, 7]. MOARTEA SUBITĂ Moartea subită a pacienților cu insuficiență cardiacă este corelată cu dimensiunile ventriculului stâng, iar CRT reduce dimensiunile end-diastolice ale acestuia, ca și masa ventriculară. În prezent, datele referitoare la reducerea prin
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
drept. Sonda de atriu drept joacă un rol mai mare decât ar părea la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce are drept urmare căutarea unui loc cu detecție optimă atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
decât ar părea la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce are drept urmare căutarea unui loc cu detecție optimă atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce are drept urmare căutarea unui loc cu detecție optimă atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu este
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce are drept urmare căutarea unui loc cu detecție optimă atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu este rară la pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu este rară la pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu este rară la pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]