876 matches
-
la ECG ca și traseu de referință (fig. 5.36). Sistola atrială Debutează concomitent cu vârful undei P de pe ECG, întârziere datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate vorbi însă de o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
contracție izovolumetrică. Presiunea intraventriculară crește foarte rapid până în momentul când egalează presiunea diastolică din arterele mari, de 80 mmHg pentru aortă și 9 mmHg pentru artera pulmonară, moment în care valvele sigmoide se deschid, începând ejecția. Pe parcursul contracției izovolumetrice ventriculare, atriile se află în diastolă, presiunea la acest nivel crescând însă ușor datorită împingerii în sus a planșeului atrioventricular prin propagarea contracției ventriculare din spre vârfuri în spre baze. Faza de ejecție Perioada de ejecție durează din momentul deschiderii și până la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și stângă, care îl separă de sinusul transvers. Lateral, pe stânga, este delimitat de reflexia pericardului între venele pulmonare, superioară și inferioară, iar lateral, pe dreapta, de porțiunea verticală a T-ului. Peretele anterior este reprezentat de fața posterioară a atriului stâng, iar cel posterior de lama parietală a pericardului, prin intremediul căreia, atriul stâng este în raport cu esofagul. Recesul retrocav (foseta retrocavă a lui Allison) [3, 6] are o formă triunghiulară, fiind delimitat anterior de vena cavă superioară, superior de artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de reflexia pericardului între venele pulmonare, superioară și inferioară, iar lateral, pe dreapta, de porțiunea verticală a T-ului. Peretele anterior este reprezentat de fața posterioară a atriului stâng, iar cel posterior de lama parietală a pericardului, prin intremediul căreia, atriul stâng este în raport cu esofagul. Recesul retrocav (foseta retrocavă a lui Allison) [3, 6] are o formă triunghiulară, fiind delimitat anterior de vena cavă superioară, superior de artera pulmonară dreaptă și inferior de vena pulmonară superioară. Reflexia pericardică interpusă între vena
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
La nivelul pediculului arterial se află sinusul transvers al lui Theile, care se prezintă sub forma unui tunel cu două orificii. Este delimitat anterior de către peretele posterior al aortei și peretele posterior al trunchiului arterei pulmonare, inferior de unghiul dintre atrii și pediculul arterial iar superior de ramul drept al trunchiului arterei pulmonare [3, 6]. La acest nivel se realizează manevra Sauer-bruch (1907) folosită pentru oprirea întoarcerii sângelui către cord, făcând posibilă repararea unor plăgi cardiace pe cord bătând. Ea se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
la acest nivel traiectul orizontal al arterei pulmonare drepte, situată deci extrapericardic. Aici este ultimul loc unde se mai poate realiza ligatura arterei pulmonare drepte. Orificiul stâng este delimitat către median de trunchiul arterei pulmonare, lateral de urechiușa stângă a atriului, posterior de repliul lui Marshall și vena pulmonară superioară stângă, inferior de peretele atrial. Tot la nivelul pediculului arterial au mai fost descrise două funduri de sac, unul situat între bifurcația trunchiului arterei pulmonare și concavitatea crosei aortice denumit „cornul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
și prin cateterele introduse anterior se începe operația de by-pass cardiopulmonar. În momentul ajungerii grefei cardiace în sala de operație se induce hipotermia sistemică la 260C și se clampează aorta și venele cave. Inima este îndepărtată prin incizii efectuate la mijlocul atriilor și deasupra orificiilor aortice și pulmonare astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
grefei cardiace în sala de operație se induce hipotermia sistemică la 260C și se clampează aorta și venele cave. Inima este îndepărtată prin incizii efectuate la mijlocul atriilor și deasupra orificiilor aortice și pulmonare astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
este îndepărtată prin incizii efectuate la mijlocul atriilor și deasupra orificiilor aortice și pulmonare astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se suturează atriul drept, aorta și artera pulmonară. Întreruperea by pass-ului cardiopulmonar necesită susținerea suportului cardiac inotropic și vasodilatator pentru câteva
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se suturează atriul drept, aorta și artera pulmonară. Întreruperea by pass-ului cardiopulmonar necesită susținerea suportului cardiac inotropic și vasodilatator pentru câteva zile postoperator. Tratamentul imunosupresor asociază Ciclosporina cu Azatioprină și Prednison, iar mai nou
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se suturează atriul drept, aorta și artera pulmonară. Întreruperea by pass-ului cardiopulmonar necesită susținerea suportului cardiac inotropic și vasodilatator pentru câteva zile postoperator. Tratamentul imunosupresor asociază Ciclosporina cu Azatioprină și Prednison, iar mai nou și anticorpi monoclonali OKT3. Complicațiile postoperatorii cele mai frecvente
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
ceea ce va permite ridicarea blocului cardiopulmonar și transportul acestuia într-o soluție conservantă la 40C până în unitatea medicală unde se efectuează operația de transplant. La primitor după practicarea by-passului cardiopulmonar inima este rezecată împreună cu plămânii, artera pulmonară, venele pulmonare și atriul stâng. Atriul drept cu zona de implantare a venelor cave este păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
permite ridicarea blocului cardiopulmonar și transportul acestuia într-o soluție conservantă la 40C până în unitatea medicală unde se efectuează operația de transplant. La primitor după practicarea by-passului cardiopulmonar inima este rezecată împreună cu plămânii, artera pulmonară, venele pulmonare și atriul stâng. Atriul drept cu zona de implantare a venelor cave este păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și îndărătul atriului
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Atriul drept cu zona de implantare a venelor cave este păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și îndărătul atriului drept. Se efectuează sutura cu fir continuu a traheei, atriului drept și aortei. Accidentele intraoperatorii sunt reprezentate predominant de hemoragiile necontrolabile în cursul disecției mediastinului care cresc rata mortalității până la circa 10%. Postoperator pot apare paralizia diafragmului datorită leziunilor nervului
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și îndărătul atriului drept. Se efectuează sutura cu fir continuu a traheei, atriului drept și aortei. Accidentele intraoperatorii sunt reprezentate predominant de hemoragiile necontrolabile în cursul disecției mediastinului care cresc rata mortalității până la circa 10%. Postoperator pot apare paralizia diafragmului datorită leziunilor nervului frenic și dilatația gastrică acută produsă prin lezarea nervilor vagi
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
abordul se face prin toracotomie posterolaterală. By-pass-ul cardiopulmonar nu este întotdeauna necesar. Se practică sutura bronșiei principale la care pentru o mai mare siguranță se asociază o plastie cu un fragment din marele epiploon, apoi se efectuează sutura venoasă, a atriului stâng la nivelul implantării venelor pulmonare și cea arterială. 18.5.6. TRANSPLANTUL INTESTINAL În prezent această intervenție chirurgicală este în etapa de experiment clinic, dar odată cu descoperirea noilor variante de imunosupresie și terapie antivirală există perspective de a fi
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de aortă. Sub monitorizare și tratament specific pacienta a fost transportată la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de Boli Cardiovasculare din Iași unde s-a practicat intervenție chirurgicală cardiovasculară de urgență, decelându-se intraoperator și suturându-se o perforație de atriu drept complicată cu hemopericard. Evoluția postoperatorie a pacientei a fost favorabilă. Puncția osoasă sternală o manevră minim invazivă, cu complicații puține general raportate, poate fi însă și o tehnică cu risc vital imediat, conform cu studiile raportate în literatura de specialitate
PUNCTIE OSOASA STERNALA, … CU SURPRIZE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Iulia-Cristina Roca, Ciprian Rezuş, Mihaela Grecu, Gabriela Dorohoi, Diana Carmen Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1089]
-
Ecocardiografia este utilă: ca metodă utilizată frecvent pentru a estima non-invaziv presiunea din atriul drept; pentru monitorizarea tratamentului pacienților cu insuficiență cardiacă; pentru evaluarea eficienței tratamentului diuretic; pentru ghidarea tratamentului de repleție volemică. Prezența unei hipovolemii importante (survenită deseori des în context de traumatism toracic/abdominal, hemoragii gastro-intestinale, ruptură de anevrism aortic) este sugerată
ESTIMAREA ECOCARDIOGRAFICA A HIPOVOLEMIEI. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1111]
-
de distensibilitate (dVCI) în cazul pacienților ventilați: dVCI (%) = (Dinspir-Dexpir) x 100/ Dinspir unde Dinspir este diametrul venei cave inferioare (VCIĂ în inspir iar Dexpir diametrul venei cave inferioare în expir. dVCI depinde de fazele respirației, volumul sanguin, presiunea intraabdominală, funcția atriului drept și administrarea agenților vasoconstrictori. Valoarea dVCI prezice răspunsul la repleția volemică: dVCI peste 18% prezice creșterea indicelui cardiac (l/min/m2) peste 15% (Feissel et al 2004, Barbier et al 2004). La pacientul neventilat mecanic se poate calcula indicele
ESTIMAREA ECOCARDIOGRAFICA A HIPOVOLEMIEI. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1111]
-
și subcostală, cu mențiunea realizării și analizării în fereastra parasternală atât a secțiunii longitudinale (ax lungă cât și transversale (ax scurtă. Structurile vizualizate în ferestrele standard pot fi astfel sintetizate: Parasternală stâng ax lung (PSAL): rădăcina aortei și 2 sigmoide, atriul stâng (AS), ventriculul stâng (VS), septul interventricular (SIV), VM (foița mitrală anterioară și posterioarăă, peretele posterior al ventriculului stâng (PPVSĂ, tractul de ejecție a ventriculului stâng (TEVS), ventriculul drept (VD) și pericardul anterior; Parasternală ax scurt (la nivelul vaselor mari
SEMIOLOGIA ULTRASONOGRAFICA A CORDULUI SECTIUNI STANDARD. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]