1,372 matches
-
să rezoneze la acest nivel de sensibilitate rudimentar. Unul dintre aspectele care se degajă cel mai insistent din analiza acestor texte privește Încercarea autorităților de a provoca solidarizarea supușilor de condiție socială modestă În fața agresiunii franceze, prin prezentarea repetată a atrocităților săvârșite de armatele franceze asupra unor locuitori nevinovați ai imperiului. Este o propagandă eficientă, care urmărește formarea unor sentimente de compasiune și, implicit, prin aceasta, de solidarizare Împotriva „cotropitorilor”. Astfel, Într-una dintre primele circulare, din 1794, se evocă soarta
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oficială!) a acestora constituia un mesaj ușor de Înțeles și de acceptat, capabil să provoace efectele urmărite: reacția de solidarizare și de respingere, cel puțin În plan mental, a ocupantului și invadatorului. Cele mai multe circulare se rezumă, de fapt, la descrierea atrocităților, a „prăzilor, jafurilor, vrășmășiilor și batjocurilor” suferite mai ales de locuitorii unor sate germane sau austriece, din partea „Împotrivitorilor franțozi”. Țăranul putea fi sensibilizat Îndeosebi prin detaliul concret și amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite au darul, prin excelență, de a mișca
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
public cultivat, ci pune accentul pe ceea ce putea fi Înțeles, În primul rând, cu mare ușurință, de către țărani: sentimentele de adversitate față de nenorocirile aduse de războaie, față de soldatul străin, crud și fără de lege. La prima vedere, multe circulare ce evocă atrocități par să aibă o finalitate cât se poate de pragmatică: aceea de a-i convinge pe țăranii ardeleni să strângă donații În folosul satelor și locuitorilor loviți de nenorocire, contribuții benevole care sunt solicitate, insistent, În aceste comunicate. Dar În pofida
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de opiu și fecioare), lux și sadism.310 Un loc de frunte între mitologiile politice ale secolului XX îl ocupă stalinismul, care a avut foarte mulți adepți chiar în Occident, unde nu se cunoșteau (ori se ignorau în mod iresponsabil) atrocitățile-i uzuale. Stalinismul a renăscut mari mituri ale umanității, ca cel prometeic al eliberării de natură, care printr-o "fantasmă infantilă de atotputernicie" lua în stăpânire cu ajutorul Științei natura, antropologia și societatea, într-o atitudine combativă față de lume și un
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
preocupată de problema autorității maghiare din nordul Transilvaniei. În general, trei capitole s-au bucurat de o atenție deosebită: 1) fundalul diplomatic și împrejurările emiterii dictatului de la Viena; 2) suferințele românilor rămași în Transilvania de Nord (în paralel cu exagerarea atrocităților maghiare, care, fără doar și poate, au avut loc, ajungându-se însă la diabolizarea stăpânirii maghiare) și 3) întoarcerea armelor în urma actului de la 23 august 1944, lupta comuniștilor români pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, respectiv - conform terminologiei istorice românești - a
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
odată cu pământul agricol de calitate excepțională, cu întinsele zăcăminte minerale din sud și cu ramurile de industrie dezvoltate aflate în regiune. În teritoriul proaspăt cucerit a început rapid, încă dinainte de iscălirea tratatului de pace, instalarea autorității române, însoțită de numeroase atrocități. Au avut loc execuții fără sentințe judecătorești, chiar exterminări în masă (ca, de pildă, în aprilie 1919, în localitatea Tarcaia de pe Valea Crișului Negru, unde trupele române în înaintare au ucis 91 de oameni) și s-a introdus pedeapsa cu
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
împreună cu nordul Transilvaniei) aproape 100 de mii de kilometri pătrați și 6-7 milioane de locuitori. Zeci de mii de oameni au luat calea refugiului, a căzut guvernul, a abdicat regele, s-a perturbat ordinea în nenumărate locuri, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, a evreilor, ba chiar și a nemților. Au fost suspendate Constituția și Parlamentul, puterea a fost preluată de Garda de Fier și de mareșalul Antonescu. Populația orașelor și satelor condamnate la re-anexare a reacționat prin înființarea unor gărzi
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
vileag orice conspirație sau activitate dușmănoasă a vreunui localnic de neîncredere. Raportul prevedea în unele localități și capturarea de ostateci. Pe lângă aceasta, ofițerii de informații din armată documentau și transmiteau mai departe, atent, orice știre (primită de dincolo de frontieră) despre atrocități antimaghiare, fie ea adevărată sau neadevărată. După cum am văzut, în zilele premergătoare intrării trupelor, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, dar, în același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de ostateci. Pe lângă aceasta, ofițerii de informații din armată documentau și transmiteau mai departe, atent, orice știre (primită de dincolo de frontieră) despre atrocități antimaghiare, fie ea adevărată sau neadevărată. După cum am văzut, în zilele premergătoare intrării trupelor, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, dar, în același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de care aceștia fuseseră deposedați pe vremea reformei agrare. Comandantul militar de la Cluj, Beck Albert, nu numai că a retras autorizații pentru tutungerii și cinematografe, dar a închis și cooperative românești. Teleki a aruncat în aceeași pălărie aceste fapte și atrocitățile din momentul intrării trupelor, rezumând totul în felul următor: "...și la o nuntă adevărată au loc încăierări și tăieri cu bricege"24. Deși, odată cu încheierea activității administrației militare locale, colonelul Beck a fost pensionat, el a rămas mai departe în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sarcina administratorilor militari locali: strângerea de date despre băile publice, despre stațiile meteorologice și spațiile pentru piețe. Evident că și strângerea de date despre clădiri cu specific românesc, adică despre cele cu vădite caracteristici bizantine, ca și a datelor privind atrocitățile comise de armata română, respectiv chestionarele concepute pentru populația maghiară trăitoare în diaspora, serveau toate unui țel politic sau unor anume interese de politică externă, dar și de politică națională. Pe lângă reinstalarea normalității în viața de zi cu zi și
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
formarea unui spațiu etnic maghiar. Aceasta pare mai potrivită decât cea de politică aplicată naționalităților, noțiune ce sugerează o direcție îngustă, axată pe o anumită ramură a politicii. Pe acest subiect am tot discutat; s-a vorbit, mai ales, despre atrocitățile din timpul re-anexării, despre închiderea unor instituții, despre discriminare, despre internări și despre constrângerea permanentă, exercitată de autoritățile ungare în vederea executării unor înregistrări oficiale, a unor inventarieri. Trebuie consemnat și faptul că, în cei patru ani, guvernarea - cel puțin la
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
militare în Transilvania de Nord", în Limes, 2010, nr. 2, pp. 75-95). Lucrarea lui Illésfalvi Péter a fost prima încercare de prezentare a masacrelor din comunele Ip (Ipp) și Treznea (Ördögkút) ("Édes Erdély itt vagyunk..."/" Dulce Transilvanie suntem aici"... Despre atrocitățile ce au avut loc în timpul intrării trupelor în Transilvania, în Pro Minoritate, 2004, primăvara, pp. 58-77.) Studiul comun de etnografie al lui Balogh Balázs și Fülemile Ágnes despre Călata (Kalotaszeg) adumbrește imaginea istoricilor (Societatea, structura regiunii, identitate la Călata, Budapesta
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Office, oscilând între susținerea unei soluții favorabile grecilor (cu riscul, perceput la Londra, ca noul stat să devină un satelit al Rusiei) și tradiționala politică de apărare a integrității Imperiului otoman. Intervenția corpului expediționar egiptean, trimis de Mehmed Ali, și atrocitățile săvârșite de acesta în Moreea au precipitat eforturile diplomatice, ducând la o apropiere anglo-rusă. încheierea Tratatului tripartit de la Londra, din 4 iulie 1827, a însemnat practic sfârșitul sistemului politic al Sfintei Alianțe în Europa. Bătălia navală de la Navarino a contribuit
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe ceilalți, dispunând de regate după voia ei, comandând și controlând destinul națiunilor”. Chestiunea greacă a determinat Anglia să-și nuanțeze politica în sud-estul Europei. Londra a realizat că nu mai putea apăra până la capăt integritatea Imperiului otoman. In fața atrocităților acestuia din urmă, curentul de opinie în favoarea unei intervenții de partea grecilor nu mai putea fi ignorat. Debarcarea în Moreea a forțelor egiptene, conduse de Ibrahim și punerea în aplicare a „proiectului de depopulare” prin care mii de greci erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
între frontierele sale. Intervenția rusă, pusă în slujba restabilirii drepturilor monarhiei austriece și păstrării statu-quo-ului în această parte a Europei era deci salutară, cu toate riscurile și precedentele pe care le crea. în septembrie 1849 însă, când a aflat de atrocitățile comise de poliția austriacă în teritoriile în care ordinea a fost reinstaurată, Palmerston nu și-a putut reprima indignarea: „Austriecii sunt cu adevărat cele mai mari brute care s-au autointitulat vreodată oameni civilizați. Atrocitățile lor din Galiția, Italia, Ungaria
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
însă, când a aflat de atrocitățile comise de poliția austriacă în teritoriile în care ordinea a fost reinstaurată, Palmerston nu și-a putut reprima indignarea: „Austriecii sunt cu adevărat cele mai mari brute care s-au autointitulat vreodată oameni civilizați. Atrocitățile lor din Galiția, Italia, Ungaria sau Transilvania sunt egalate doar de procedeele rasei negre din Africa și Tahiti”, îi scria el lui Ponsonby. Ministrul de externe britanic a primit fără să protesteze petiții în care împărații Rusiei și Austriei erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îngăduința lui Dumnezeu, fiara va învinge „sfinții” - inclusiv martorii din capitolul 11 - și va pune stăpânire pe triburile lui Israel, precum și pe popoarele păgâne. Puținii credincioși care vor mai fi rămas vor înfrunta martiriul, singura posibilitate de mântuire. În descrierea atrocităților fiarei, autorul are în vedere situația comunității creștine din care face parte. El justifică aceste atrocități, integrându‑le în planul de mântuire al lui Dumnezeu, îndemnându‑i astfel pe frații săi să dea dovadă de „răbdare și credință” (13,10
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe triburile lui Israel, precum și pe popoarele păgâne. Puținii credincioși care vor mai fi rămas vor înfrunta martiriul, singura posibilitate de mântuire. În descrierea atrocităților fiarei, autorul are în vedere situația comunității creștine din care face parte. El justifică aceste atrocități, integrându‑le în planul de mântuire al lui Dumnezeu, îndemnându‑i astfel pe frații săi să dea dovadă de „răbdare și credință” (13,10) în vremea de acum. Trăsătura principală a fiarei marine este violența. Autorul Apocalipsei a simțit totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
corpului. Când erau anihilați și paralizați de șoc și durere fizică, se trecea la torturarea individuală, pe rând, a tuturor celor din cameră, în timp ce restul deținuților priveau îngroziți schingiuirea colegilor și prietenilor. Nu vom insista în acest capitol pe descrierea atrocităților, ci vom spune că grozăvia acestora a avut un rol important în demoralizarea și înspăimântarea victimelor. Torturarea lor putea dura oricât, între o zi și câteva săptămâni, până când se intra în următoarea fază, în care li se cereau mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
autoincriminante luate sub tortură, fără a aduce vreo altă probă, iar sentința reia aceleași acuzații. Autorii cred că regimul avea un triplu scop: distrugerea Mișcării Legionare, disculparea adevăraților responsabili și obținerea unei credibilități internaționale prin aceea că se dorea stoparea atrocităților din închisori. În finalul rechizitoriului, douăzeci dintre deținuți au fost acuzați de: - acte de teroare în grup (art. 1, lit. D, din Decretul 199/1950), deoarece prin bătăi, torturi și alte mijloace de exterminare au omorât și cauzat infirmități mai
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cărui cucerire își merită sacrificiile. Cazul special al suferinței trupești pentru ceilalți, al sacrificiului întru martirizare nu presupune inexistența instinctului de protejare a propriei ființe, absența tendinței de căutare și implorare a unei posibile stingeri ce ar veni să anuleze atrocitatea durerii corporale. Aici acest instinct, această tendință există într-un mod veritabil dar măreția inexprimabilă a spiritului celui care se sacrifică pentru ceilalți impune peste logica resorturilor de conservare corporală imperativele unei atitudini ce survine dinspre transcendență. Dar și în
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
la sfârșitul războiului, în lagărele americane unde e suspectat a fi criminal nazist. Încheiat aici, Ora 25 ar fi rămas un roman picaresc, lipsit de orice semnificație. Întâlnirea cu „eliberatorii”, deloc încurajatoare (în noile condiții, cinismul ia locul cruzimii și atrocităților războiului), produce însă o schimbare radicală în mentalitatea eroului. După treisprezece ani de pribegie și mai bine de o sută de lagăre de prizonieri, Johann Moritz, țăranul inocent care a trecut cu seninătate prin cele mai ciudate situații socotind simplu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar păstrându-și echilibrul și luciditatea, persecuții și atrocități antisemite, sunt editate mai întâi în engleză, sub titlul The Quality of Witness (1982), apoi în română, în 1996, sub titlul Jurnal din vremuri de prigoană. SCRIERI: Cântece pentru Lelioara, București, 1923; În preajma serii..., București, 1924; De vorbă cu bălanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
o specie anume, creația lui B. a interesat și interesează că document al unei perioade istorice, dar și al unei experiențe-limită. Relatarea nuda, lipsită de ornamente, e compensata de darul înnăscut al povestirii. Departe de a fi o acumulare de atrocități, narațiunea impresionează prin calm, seninătate, împăcare cu viața și, nu în ultimul rând, prin umor și (auto)ironie. Precum la înaintași, concepția etică se relevă și în recursul nepremeditat la proverbul, zicală ori perifraza populară. Portretistul completează pe narator, astfel încât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]