942 matches
-
reușiseră Panciatichi anterior. Aceste familii (ex. Melocchi) trebuiau să se considere norocoase dacă reușeau să se înrudească cu ramuri minore ale marilor familii florentine, precum Guicciardini și Rucellai 38. Și, cu toate acestea, respectivele căsătorii nu erau întotdeauna de bun augur. Probabil că nu a fost izolat cazul unui pistoiez îndurerat care scria în "amintirile" sale, în anul 1515, după ce familia sa a pierdut un vast patrimoniu ca urmare a mai multor căsătorii cu ramurile minore ale familiilor Rucellai, Strozzi și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
multe.” La revenirea după accidentarea din luna august, Marius Bondar a făcut o partidă excelentă, fiind golgeterul Științei în confruntarea cu HCM Constanța. La finalul întâlnirii, el a declarat: “Mă bucur foarte mult că revenirea mea a fost de bun augur și că am reușit să învingem nu o echipă oarecare, ci chiar campioana României. Mă bucur că am obținut astăzi o victorie foarte mare, care ne ajută foarte mult la moral. Fără doar și poate că publicul a fost astăzi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
zeci de scrisori acasă, dar nu primise nici un răspuns, nu avea nici o știre despre soarta Verei și a băieților. Apoi, cineva îi furase cărticica din care citea în fiecare zi și el interpretase asta ca pe un semn de rău augur, de atunci ceva îi lipsea, ceva foarte însemnat, nu mai era sigur pe el însuși și se aștepta la orice necaz fără cărticică. În fine, nu izbutise nici până acum să-și procure alți ochelari, avea nevoie de aprobare din partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
gândeam azi că datorită ție trăiesc acum o a doua adolescență... O adolescență fericită. 10 iulie 1952 Cred că lucrurile se vor aranja - mă gândesc la munca mea și la bani. Am avut de altfel ieri câteva indicii de bun augur și intuiția a ceva fast care va să vină. Mai mult decât atât, am presimțământul că treburile Spaniei se vor aranja și ele cât de curând. În dimineața asta am avut curajul să merg la Maria Pavlovna. A fost foarte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
serie de conferințe, de cele mai multe ori la Dalles... Mihai lui I. Negoïtzesco, par pneumatique București, 2 ianuarie 1957 Dragă Nego, Mă bucur că înscriu pentru prima oară data noului an pe un document adresat ție: mi se pare de bun augur. Aș fi vrut să-ți scriu la Cluj, dar, cum îți anunți o revenire apropiată, mi-e teamă ca scrisoarea mea să nu se încrucișeze cu tine pe drum. Prefer totuși să-ți scriu - și pentru ca să-mi găsești răspunsul de îndată ce
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
plan problema unei lumi mai bune și mai drepte. Din toți acești ani zbuciumați se poate trage concluzia că nici socialismul care a fost nu a dat rezultatele așteptate, nici revenirea la un capitalism sălbatic n-a fost de bun augur. Soluția trebuie găsită între aceste două sisteme, soluția corectă există și se poate găsi! Dar această soluție corectă trebuie să aibă la bază principii de moralitate, de echitate socială, evitându-se greșelile făcute în trecut și punând mare accent pe
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe un alt prieten să-mi dea ceasul lui electronic cu șapte melodii, pe care l-am pus să sune la patru și jumătate dimineața. M-a trezit „Oh, my darling, Clementine“, chestie pe care am considerat-o de bun augur - deși pe tipa mea n-o chema Clementina, ci Carmen (dar tot cu „C“ începea !). Afară era încă noapte și, ajuns la căsuța unde stătea fata, am insistat mult bătînd în geam. Într-un tîrziu a apărut și Carmen, cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
soi de fatalism răutăcios, la care mă resemnasem. Azi m-am întors mai devreme. Cele cinci ore de curs m-au obosit îngrozitor, mai ales fiindcă predau tot timpul în picioare. Pot spera ca sosirea pachetului să fie de bun augur pentru mâine, ziua cea mare? Oricum, evenimentul ăsta mi-a ridicat moralul. 7 ianuarie [1950], marți, ora patru după-amiaza Azi-dimineață, nu știu cum, nici de ce, procesul s-a amânat pentru 7 martie. Am plecat de acolo la ora nouă fără un sfert
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
port”, duhul rău are trăsăturile (stereo)tipice ale unui evreu : e roșcovan, e negustor „de cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întâlnit În cale de un creștin Îi aduce acestuia din urmă noroc <endnote id="(3, p. 13 ; 64, p. 116)"/>, pentru că - evreul fiind destinat Diavolului - duhurile rele vor intra În evreu, ocolindu-l pe creștin (vezi capitolul „Evreul de bun augur”). La sfârșitul secolului al XIX-lea, Moses Schwarzfeld era convins că apelativul batjocoritor tărtan, atribuit evreului În spațiul românofon (de pildă, „dau drumul tărtanilor să năvălească În țară”, la Vasile Alecsandri ; sau „târtane, fi-ți-ar neamul de ocară”, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le este interzisă. Dintr-o singură lovitură, se regăsesc conciliate identitatea și prohibiția” <endnote id="(4, p. 108)"/>. Din nou, formula „Omul este ceea ce mănâncă” interferează cu formula „Omul este ceea ce nu are voie să mănânce”. 6. Evreul de bun augur Magia Începutului de drum Cu cât este mai negativ portretul „evreului imaginar”, cu atât mai surprinzător este faptul că acestuia i se atribuie - așa cum am văzut - și Însușiri pozitive : evreul este inteligent, instruit și priceput În afaceri, evreica este frumoasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ori jidani, Îți va merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id=" (229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încerca să le prezint pe scurt : 1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca valențele magice pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diverse forme relictuale În toată Europa, nu numai În civilizațiile tradiționale, ci și În cele urbane contemporane - dovadă a forței și vechimii acestui tip de gândire magică : credința că Întâlnirea cu un coșar (sau atingerea lui) ar fi de bun augur sau că atingerea involuntară a unui excrement ori pronunțarea numelui său (fr. merde !) ar fi aducătoare de noroc etc. Acest gen de explicație ar putea justifica de ce - În unele formulări ale credinței populare În discuție - evreul este dublat de coșar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi 33, p. 61, n. 20)"/>. Abia acum cred că putem avea un tablou complet. Pentru țăranul din România și, În general, din spațiul est-central-european, Întâlnirea pe drum cu un evreu (cu un „om rău” deci) este considerată „de bun augur”, pe când Întâlnirea cu un preot sau călugăr (cu un „om bun” deci) este considerată „de rău augur”. Pentru gândirea magică, aceste două superstiții paradoxale și antinomice nu sunt distincte, ci complementare, precum cele două fețe ale talerului. Ele nu pot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din România și, În general, din spațiul est-central-european, Întâlnirea pe drum cu un evreu (cu un „om rău” deci) este considerată „de bun augur”, pe când Întâlnirea cu un preot sau călugăr (cu un „om bun” deci) este considerată „de rău augur”. Pentru gândirea magică, aceste două superstiții paradoxale și antinomice nu sunt distincte, ci complementare, precum cele două fețe ale talerului. Ele nu pot fi Înțelese separat și trebuie găsită o unică explicație, care - În coordonatele logicii magiei - să satisfacă ambele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
va intra În drumețul creștin, mai slab protejat. Așa se explică gestul magic de a scuipa și de a striga „Ptiu, piei drace !”, ca remediu Împotriva Întâlnirii cu o față bisericească, și de aceea această Întâlnire este socotită de rău augur. Dimpotrivă - În aceleași coordonate ale logicii mentalității magice -, creștinul obișnuit este „mai aproape de Dumnezeu” și deci mai protejat de Diavol decât evreul, care nu este botezat, nu crede În Isus, este menit Iadului, este „omul Dracului”, are o „lege spurcată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc. Între creștin și evreu, Diavolul Îl va alege Întot deauna pe acesta din urmă, fiind adăpostul său predilect. Ca atare, drumețul creștin poate să-și continue liniștit călătoria, care a Început - prin apariția evreului - cu un semn de bun augur <endnote id="(3, p. 14)"/>. Această explicație răspunde logicii mentalității magice. De regulă, demonii și duhurile rele aleg ca adăpost ființele „mai slabe”, mai puțin protejate, dintr-o colectivitate : străinul necreștin, animalul negru <endnote id="(137, p. 24)"/>, copilul nebotezat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țiganul („Țiganii, măcar că sunt botezați, ei tot nu sunt de legea noastră” - spune o credință populară bucovineană ; <endnote id="cf. 259, p. 317"/>). Chiar și evreii aveau, se pare, o credință similară. De data aceasta, creștinul era considerat de bun augur, pentru că el Îl atrăgea asupra lui pe Diavol, scăpându-l pe evreu : „Evreii - sună o credință populară poloneză - se temeau de Diavol. Când umblau pe lângă o pădure, Își doreau să fie Împreună cu un creștin catolic” <endnote id="(70, p. 121
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
superstiție a evreilor sau una a creștinilor, doar pusă pe seama evreilor. În orice caz, dacă acceptăm explicația notată cu nr. 3, prezentată mai sus, atunci ceea ce părea a fi o tușă pozitivă În portretul „evreului imaginar” (el este de bun augur) se dovedește a fi de fapt Încă o trăsătură negativă a imaginii sale : el este un bun receptor al Diavolului (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). Magia primului oaspete Revenind la superstiția comentată - aceea privind prestigiul augural pozitiv acordat evreului -, trebuie spus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un nou-născut este alăptat de o evreică, acesta va avea noroc În viață și nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. De asemenea, la polonezi și bieloruși se crede până În zilele noastre că este de foarte bun augur prezența unui evreu (mai rar a unui țigan) la nunta unui cuplu de creștini, fie ei catolici sau ortodocși. Nașterea și nunta sunt tot „Începuturi de drum”. Aflându-se În 1839 Într-un mic târg polonez de la granița Galiției cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de apropiere [Între etnii], de simpatie chiar” <endnote id="(231, p. 225)"/>. Conform logicii magice amintite, tot la români se crede că, dacă În vreunul dintre drumurile parcurse cu prilejul nunții se Întâlnește un preot, este un semn de rău augur și trebuie luate imediat măsuri magice de contracarare a acestui ghinion <endnote id="(99, I, p. 162)"/>. Superstiții similare În esență au supraviețuit trecând din mediul rural În cel al clasei mijlocii, al târgoveților și al micilor negustori din secolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
230, p. 57)"/>. Magia darului inaugural Se pare că această practică a făcut o carieră neașteptată, fiind preluată de vârful piramidei societății românești : „Prima mâncare de carne din noaptea Întâia de Crăciun și de Paști [pentru a fi de bun augur] trebuia să fie de la un evreu. Bineînțeles, nu fiecare [creștin] putea dobândi de la un evreu carne pentru sărbători ; Domnitorul Însă, precum și Mitropolitul, miniștrii și boierii cei mari puteau să obție acest lucru și este chiar cu putință ca să se fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capul comunității [evreiești], Împreună cu cei mai notabili membri”, aducea pe rând, fiecărui mare demnitar al țării, „câțiva claponi frumoși și grași” <endnote id=" (232, p. 193)"/>. Pentru a Înțelege imensa forță cu care acționa superstiția referitoare la „evreul de bun augur”, trebuie să Încercăm să realizăm Întregul paradox al acestei practici magice : pentru a beneficia În tot cursul anului de auspicii favorabile, În ajunul Crăciunului și al Paștelui (cele două mari sărbători ale creștinătății), mitropolitul primat al Țării Românești (cel dintâi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur nu mai era ca el să fie neapărat evreu (deci bogat sau norocos, conform stereotipului), ci să fie, pur și simplu, un om bogat sau norocos, indiferent de identitatea sa etnică. Iată cum sună unele superstiții din Moldova și Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]