1,009 matches
-
de învățământ superior din lumea întreagă care, în aula „Mihai Eminescu”, au prezentat salutul omagial, au oferit și au primit daruri simbolice, între care era și medalia Centenarului Universității. Atunci am văzut pentru prima dată o medalie. La manifestarea din aula, cât și la cea de încheiere a sărbătorilor jubiliare, desfășurată în sala Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, erau prezenți la loc de cinste și foștii mei profesori din generația de aur a Facultății de Filologie. Le-am notat numele, în ediția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a Iașului, care a servit, trecător, ca reședința domneasca, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aula, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele{\cîte 51}. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de flăcări în 1888 Piatră de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și bibliotecă, s-a făcut cu mare fast, în prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897{\cîte 52
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Polirom, 1995. Naum, G., Zenobia, București, Humanitas, 2003. Paleologu, Al., Despre lucrurile cu adevărat importante, Iași, Polirom, 1998. Paraschivescu, R., Ghidul nesimțitului, București, Humanitas, 2006. Preda, R., Jurnal cu Petre Țuțea, București, Humanitas, 1992. Verdeș, O., Muzici și faze, Brașov, Aula, 2003. www.google.com. 1 Pentru o sinteză privind diferitele mijloace (morfologice și lexicale) de a reda distincții semantico-sintactice din interiorul paradigmei verbelor de percepție, vezi Viberg (1983) și Viberg (2001). 2 Prin percepții primare ne referim la cele cinci
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343−365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-a, [Brașov], Aula. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003a, " Există grade de tranzitivitate?", în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional, p. 103−115. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003b, "Note asupra pasivului", în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Articolul 1 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, titularul unic de investiție pentru obiectivul "Bibliotecă Națională" este Ministerul Culturii. Articolul 2 Indicatorii tehnico-economici și principalele caracteristici aferente corpului de clădire "Aula" și părților comune cu Bibliotecă Națională, care au aparținut Institutului Național de Informare și Documentare, rămîn neschimbați. Articolul 3 Ministerul Învățămîntului și Științei - Institutul Național de Informare și Documentare va preda, pe bază de protocol, Ministerului Culturii, documentele și documentațiile
HOTĂRÎREA nr. 41 din 30 ianuarie 1992 privind obiectivul de investiţii "Biblioteca Naţionala". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108284_a_109613]
-
Națională, care au aparținut Institutului Național de Informare și Documentare, rămîn neschimbați. Articolul 3 Ministerul Învățămîntului și Științei - Institutul Național de Informare și Documentare va preda, pe bază de protocol, Ministerului Culturii, documentele și documentațiile tehnico-economice privind corpul de clădire "Aula" și părțile comune cu Bibliotecă Națională. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: --------------- Ministrul culturii, Ludovic Spiess Ministrul învățămîntului și științei, Mihail Golu -------------------------
HOTĂRÎREA nr. 41 din 30 ianuarie 1992 privind obiectivul de investiţii "Biblioteca Naţionala". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108284_a_109613]
-
al revoluției din Ungaria, din anul 1956, când în 25 octombrie a avut loc o sedinta de analiză, care în urmă revendicărilor ridicate de studenti s-a prelungit; au Început să vină în amfiteatru și studenții din alți ani, încât aula “Traian Lalescu” a devenit neiincapatoare și din această cauză, pe la orele 18, ne-am mutat în sala cantinei. Că printr-un miracol au apărut și studenții dela Institutul Agronomic și cei de la Medicină, etc. astfel că pe la orele 21, a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
precizăm ce nu este reprezentarea, mai ales în politică, decît să afirmăm cu certitudine ce este. Orice reflecție asupra reprezentării trebuie să plece, așadar, de la constatarea că reprezentarea politică nu ia sfîrșit niciodată, nici în organizațiile de partid, nici în aulele parlamentare; reprezentarea nu este o stare de fapt, un raport static: este un fenomen complex, stratificat și dinamic [Pitkin 1967; Fisichella 1996], care se manifestă în mai multe locuri, prin mai multe stadii și în diferite feluri, chiar prin grupuri
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și de acest fapt mi-am dat seama când am văzut listele afișate. Pe o listă separată erau trecute cele cincizeci de sutimi în dreptul celor care aveau aprobarea ASC. Vă dați seama ce scandal politico-academic a avut loc acolo, în Aula Facultății de Drept de la București, cu șeful de promoție pe țară: Unul Dincă din Ploiești, student la Filosofie la București, căruia nu i s-au acordat cincizeci de sutimi pentru că ar fi avut dosar politic prost fiindcă a refuzat să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
D. T.: Și nu uit episodul la care probabil o să revenim, cu presa studențească din '83, când era să fie pusă pe chituci. Acela e un episod și altul e demonstrația studenților din '87, când el a organizat întâlnirea de la Aula Universității "Al.I. Cuza", când i-a chemat pe rectorul Barbu, pe Ibănescu, șeful de partid, și a fost o întâlnire de care aproape că nu mai vreau să îmi aduc aminte. S-a întâmplat la universitate un moment, cred
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un grup de tovarăși" înregistrau. Probabil că toate astea se află în arhivele Securității și în memoriile celor ce au instrumentat cazurile. S. B.: Cu Ibănescu cum v-ați înțeles? D. T.: Nu prea bine. Nu pot uita episodul din Aula Universității "Cuza", din februarie 1987, când țipa la noi și amenința că pune pușca pe studenți. Nu am fost apropiat de el, făceam parte din universuri mentale diferite. Unii mi l-au prezentat ca fiind uneori chiar hâtru, că făcea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
foarte des și atunci. Iar cel mai mult mi-a plăcut de el în februrie '87. A fost un om care a știut să iasă demn (nu parșiv, nu duplicitar, nu meschin) din situația creată. Era copleșitor ce era în aulă la "Cuza" atunci, cu Ibănescu țipând și la el, și la noi, profesorii din sală. Eu eram asistent, încă nu mă dăduseră afară din funcție, dar eram țintă în discursul lui Ibănescu, că n-am știut să îndrumăm activitatea ASC
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au acceptat să facă parte din corpul nostru profesoral. El a propus Prezidiului Academiei acordarea Premiului "Ion Petrovici" al Academiei lui Petru P. Andrei și mie pentru editarea operei savantului Petre Andrei. Premiul ni l-a înmânat Eugen Simion în Aula Academiei, în 2001. A fost extraordinar de emoționant și pentru profesorul Petru P. Andrei a fost o copleșitoare recunoaștere a activității noastre față de memoria și opera savantului. A marcat cariera multor colegi. A sprijinit UPA în toți acești ani. Regret
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se finaliza cu Caietele Eminescu; la UMF se finalizau cu volume. A fost "Centenarul UMF", unde au publicat profesori și studenți chiar. În 1982, tovarășa Ceaușescu l-a trimis pe un instructor al CC al PCR și a transmis în Aula de la Cuza un mesaj din partea ei, la conferința "Știință, tehnică, umanism". Partidul și presa locală S.B.: În ședința biroului Comitetului județean de partid din 18 noiembrie 197495, Alecu Floareș critică revista Cronica, arătând că este neconvingătoare în cultura de masă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S. B.: Nu punea presiuni absurde asupra rectorului și nici acesta nu transmitea mai departe. D. T.: Iliescu a impus o anumită conduită și în raport cu profesorii, o conduită intelectuală: organiza des întâlniri cu aceștia, conferințe pe teme de specialitate. Umplea aula fie la "Al.I Cuza", fie la Politehnică, fie la Casa Studenților. Chiar și după ce a plecat a fost invitat de multe ori la Iași la diferite manifestări. Leonard Constantin a fost un prim-secretar mai pragmatic, mai tehnocrat, foarte
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Copou, vizavi de Universitate, unde era administrația Institutului Politehnic, la Corpul E, cum îi spuneam. Vreo două facultăți (Electro și Chimia lui Simionescu) aveau baza materială, decanatele și catedrele acolo chiar în corpul Universității "Cuza", în partea unde este și Aula Politehnicii. S. B.: Este încă a Politehnicii. D. T.: Da, este și acum. Înintervalul '70-'80, în zona Splai Bahlui s-a realizat o investiție uriașă în infrastructură didactică. S. B.: În anii '70 era vreo facultate de la Institutul Politehnic
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un cenaclu al filosofilor, economiștilor și celor cu preocupări ale științelor politice, unde să facem o informare cu ce este mai proaspăt din literatura politică"42. Cunoașteți dacă s-au realizat astfel de întâlniri? D. T.: S-au realizat în Aula UAIC și în Aula IPI. El invita filosofi, profesori, oameni de carte, personalități din străinătate care vizitau Iașul. S. B.: Într-o informare prezentată în ședința BOB de la CCTS, din 16 februarie 1976, se arată importanța "ciclurilor verticale de manifestări
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
economiștilor și celor cu preocupări ale științelor politice, unde să facem o informare cu ce este mai proaspăt din literatura politică"42. Cunoașteți dacă s-au realizat astfel de întâlniri? D. T.: S-au realizat în Aula UAIC și în Aula IPI. El invita filosofi, profesori, oameni de carte, personalități din străinătate care vizitau Iașul. S. B.: Într-o informare prezentată în ședința BOB de la CCTS, din 16 februarie 1976, se arată importanța "ciclurilor verticale de manifestări" precum: "Perspective și retrospective
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Alexandru Boboc, care vorbea despre curente și tendințe în filosofia contemporană, Radu Budeanu, redactor-șef la revista Lumea, cea mai bună revistă de politică externă. Erau vârfurile în domeniul politicilor internaționale. Toți au făcut câte o dezbatere, conferință, întâlnire în aulele universităților din Iași. Au fost cinci mega conferințe: pe 8 mai, la CCTS; pe 9 mai, la Institutul Politehnic și la Institutul Agronomic; pe 10 mai, la Cuza, Medicină, Electrotehnică. S. B.: Următorul amfiteatru: dramaturgie. D. T.: Un alt mega
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Productivitatea mediilor acvatice; Dăunătorii plantelor ornamentale și legumelor; Filogeneza animală; Strategii evolutive în lumea animală; Relațiile dintre specii (curs credit nominalizat). La cursurile de perfecționare aveam serii de câte 150-200 de profesori și uneori chiar de peste 300.Țineam cursuri în aula de la Liceul „C. Negruzzi” sau în alte aule mari. Astfel de prelegeri trebuiau structurate în mod special, cu atât mai mult cu cât se putea realiza chiar un dialog. Prelegerile trebuiau să mobilizeze participanții la discuții. O altă categorie de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Filogeneza animală; Strategii evolutive în lumea animală; Relațiile dintre specii (curs credit nominalizat). La cursurile de perfecționare aveam serii de câte 150-200 de profesori și uneori chiar de peste 300.Țineam cursuri în aula de la Liceul „C. Negruzzi” sau în alte aule mari. Astfel de prelegeri trebuiau structurate în mod special, cu atât mai mult cu cât se putea realiza chiar un dialog. Prelegerile trebuiau să mobilizeze participanții la discuții. O altă categorie de cursuri sunt cele festive, care se organizează la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
predate este totuși „cea bună”. Nu pot să uit cursul festiv de la terminarea facultății, prin care domnul profesor Mustață a legat cu măiestrie opera lui Eminescu de biologie, nici de conferințele magistrale despre Marea Neagră sau despre simbolistica apelor ținute în aula filialei din Iași a Academiei Române. Sunt pe deplin convins că despre viața și opera științifică în calitate de entomolog - domeniul de suflet, căruia profesorul s-a dedicat cu dăruire de mai bine de 40 de ani - alții au de spus mult mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
capcana necazurilor, să mă bucur de o surpriză care, producându-se, m-a destabilizat pur și simplu, la modul pozitiv al noțiunii. Surpriza la care mă refer s-a produs în cadrul festivității organizate de universitate la sfârșit de an în Aula Magna impresionanta sală a solemnităților oficiale în onoarea studenților merituoși. Facultatea de Filosofie a fost prima unitate menționată în darea de seamă prezentată de rector și aceasta a avut drept consecință faptul că studenții merituoși din această facultate au fost
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se ridică și noi urmărim drumeagul acela, care se strecura ca un ombilic în burta enormă a codrului. Deodată drumul sfîrșește într-o imensă cavitate. Cu ani în urmă se scotea nisip de acolo. Ai impresia că ești într-o aulă universitară, doar că lipsesc tablourile de rigoare. În loc de tablouri, în pereții drepți și acoperiți parțial de ierburi, erau găuri mari, probabil excavate de bursuci, vulpi sau iepuri. În centrul aulei erau 12 butuci, așezați în cerc, pe care stăteau 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]