1,019 matches
-
drumul corect. Acest lucru este necesar, pentru că, chiar dacă sacramentul reconcilierii, ca orice alt sacrament, este eficace chiar și numai „ex opere operatum”, nu înseamnă că preotul-confesor nu mai are nimic de făcut și poate acționa în mod iresponsabil, „mecanic” și „automatic”. Implicarea sa este importantă, pentru că, de fapt, eficiența sacramentului în „actu secundo” este „măsurată și limitată în funcție de dispozițiile penitentului”. Acesta se va bucura de roadele iertării sacramentale, doar în măsura în care dispoziția sa va corespunde acestei iertări. Prin urmare, în interiorul celebrării sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de o percepție "normală". Trebuie menționat faptul că metodologia de cercetare a înregistrat progrese în distingerea falșilor sinesteți de cei veritabili. Neurologul american Richard E. Cytowic a identificat un set de criterii pentru a diagnostica sinestezia: * sinestezia este involuntară și automatică; * imaginile sinestetice apar spațial, ceea ce semnifică că ele au adesea o poziție definită în spațiu; * percepțiile sinestetice sunt consistente și generice; * sinestezia este memorabilă; * percepțiile sinestetice au o încărcătură emoțională (Cytowic, 2002). La aceste criterii, Kevin T. Dann mai adaugă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
bărbatului cu 1 decât cu "masculin" și codarea femeii cu 2 decât cu "feminin" și nu trebuie să uităm că numerele sunt de fapt etichete pe o scală nominală. O variabilă ordinală poate fi transformată în una numerică folosind procedura AUTOMATIC RECODE sau folosind COMPUTE IF. În unele cazuri, când avem numere foarte mici sau foarte mari, ieșirea (în fișierul de reazultate Output) poate fi exprimată în notații științifice cum ar fi 5E+5 sau 2.7E-4. Numărul exponențial (+5, -4
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
SAME VARIABLES, urmând aceiași pași cu singura excepție că nu se mai tastează numele noi variabile. Atenție, prin această comandă variabila veche este înlocuită și vechile valori nu mai sunt disponibile. O variantă a comenzii RECODE mai puțin folosită este AUTOMATIC RECODE (din meniul TRANSFORM). Exemplul 1: Avem o variabilă de tip nominal a cărei valori sunt de tip text (de exemplu variabila sex cu valori "F" și "M"). Prin comanda AUTOMATIC RECODE și opțiunea Lowest value, se atașează automat numere
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
O variantă a comenzii RECODE mai puțin folosită este AUTOMATIC RECODE (din meniul TRANSFORM). Exemplul 1: Avem o variabilă de tip nominal a cărei valori sunt de tip text (de exemplu variabila sex cu valori "F" și "M"). Prin comanda AUTOMATIC RECODE și opțiunea Lowest value, se atașează automat numere consecutive acestor valori ordonate în prealabil în ordine alfabetică. În exemplul nostru, valoarea "F" va fi înlocuită cu "1", iar "M" cu "2, astfel că în tabelul Data Editor va apărea
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1", iar "M" cu "2, astfel că în tabelul Data Editor va apărea la sfârșitul bazei de date noua variabilă creată, sex codat, cu valori de 1 și 2. Etichetele vor fi definite automat: 1-feminin; 2-masculin. Figura nr. 5.4: Fereastra Automatic Recode-variabilă de tip string Exemplul 2: Avem o variabilă cantitativă, de interval, număr carți. Această variabilă măsoară numărul de cărți citite de studenți în timpul facultății. Aplicând comanda AUTOMATIC RECODE și opțiunea Highest value, scorurile variabilei vor fi modificate astfel încât cel mai
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2. Etichetele vor fi definite automat: 1-feminin; 2-masculin. Figura nr. 5.4: Fereastra Automatic Recode-variabilă de tip string Exemplul 2: Avem o variabilă cantitativă, de interval, număr carți. Această variabilă măsoară numărul de cărți citite de studenți în timpul facultății. Aplicând comanda AUTOMATIC RECODE și opțiunea Highest value, scorurile variabilei vor fi modificate astfel încât cel mai mare scor va fi schimbat cu 1, al doilea cu 2, al treilea cu 3, etc. Această variabilă va fi transformată într-o variabilă ordinală și va
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Editor la sfârșitul bazei de date. Presupunând că avem o bază de date cu 10 studenți care au citit cărți, rezultatul autorecodării este prezentat în tabelul nr. 5.1. Tabelul nr. 5.1: Transformarea valorilor unei variabile cantitative prin comanda Automatic Recode Nr crt. Număr cărți citite de studenți (număr cărți) Variabila autorecodată număr cărți ordinal 1 3 8 2 10 3 3 8 5 4 12 2 5 15 1 6 5 6 7 8 5 8 9 4 9 2 9 10
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
JG, Koster RW. Global incidences of out-ofhospital cardiac arrest and survival rates: Systematic review of 67 prospective studies. Resuscitation 2010, 81: 1479-1487 18. Steen S, Liao Q, Pierre L, Paskevicius A, Sjöberg T. Evaluation of LUCAS, a new device for automatic mechanical compression and active decompression resuscitation. Resuscitation 2002, 55: 285-299 19. Perkins GD, Brace S, Gates S. Mechanical chest-compression devices: current and future roles. Curr Opin Crit Care 2010, 16: 203-210 20. Chames M, Pearlman MD. Trauma during pregnancy: outcomes
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
defensiv obișnuit, care însă antrenează uitarea, având așadar un efect nociv. În această optică, Benassy (1957) evidențiază identitatea mecanismelor care funcționează la subiectul normal și la subiectul obsesional. Numai utilizarea lor diferă: suplă la cel dintâi, ea este rigidă și automatică la al doilea. Dar „izolarea permite apariția abstracției, indispensabilă gândirii”. „Pentru a gândi, scrie N. Jeammet (1989), trebuie să izolăm, să separăm, să ne triem experiențele.” Totuși, Lagache (1963a/1984) formulează o rezervă: „«Sănătatea mentală» nu semnifică autonomia completă a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sexuale considerate a fi primejdioasă (Dubor, 1973). Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Atunci când opune umorul celorlalte mecanisme de apărare, Freud remarcă faptul că acestea din urmă sunt utile, de vreme ce evită apariția neplăcerii, dar că, prin caracterul lor inconștient și automatic, pot deveni nocive. Umorul, în schimb, nu prezintă nici un risc, deoarece nu se sprijină pe refulare (1905/1988). El nu este numai eliberator, precum cuvântul de duh, dar și „grandios și exaltant” (1927a/1985), și permite obținerea unei plăceri în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din mușchi și din tendoane informează anumiți centri ai creierului care, drept răspuns, comandă o contracție musculară suficientă pentru a nu cădea. Așadar, există o mare varietate de receptori. Cu toate acestea, cei mai mulți par să-și joace rolul în sisteme automatice și nu provocă senzații descriptibile, cu excepția unor niveluri foarte intense de stimulare ce pot fi percepute pe plan funcțional ca o alertă: întinderea tendoanelor, durerea de stomac etc. Alte modalități de receptare a informației determină senzații descriptibile, din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
auto plus parcarea fiind un simbol de putere. Să fie vorba de configurația terenului, complet diferită aici, calmă, securizantă ? Fotografiez rândul și împrejurimile, jandarmii mă observă imediat, ei simt instinctiv că există o mare deosebire între modul de a fotografia, automatic și naiv al pelerinului- turist, și „ceilalți”, adică mass-media sau cei ca mine, „curioșii”, dar nu reacționează, mă lasă să fac ce doresc, nu sunt suspicioși, repet, ca cei din București sau Iași. Gura deschisă a tunelului format de gardul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
circuitelor electrice, Teoria câmpului electromagnetic, Electrotehnică, Bazele electrotehnicii) sunt discipline fundamentale care fac parte din planurile de învățământ al tuturor programelor de studii de licență din facultățile cu profil electric (facultatea de Inginerie electrică, energetică și informatică aplicată, facultatea de Automatică și Calculatoare, facultatea de Electronică, telecomunicații și tehnologia informației). Activitățile aplicative la aceste discipline se realizează în două laboratoare: * Laboratorul de Bazele Electrotehnicii „Gh. Savin” * Laboratorul de analiză asistată de calculator a circuitelor electrice (laborator informatic) Prezente în planurile de
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
în volumele unor conferințe internaționale, 25 articole în volumele unor simpozione științifice naționale. Alte activități: Membru IEEE (Magn. Soc.) TEMNEANU Cristina Data și locul nașterii: 14 februarie 1970, Trușești, Botoșani. Studii universitare: Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, facultatea de Automatică și Calculatoare, secția Automatică, specializarea Roboți industriali, promoția 1993. Doctorat: 2009, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, domeniul Inginerie Electrică; subiectul tezei "Contribuții privind tehnicile de măsură și control cu algoritmi de tip PID în logică fuzzy". Poziție universitară: din
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
internaționale, 25 articole în volumele unor simpozione științifice naționale. Alte activități: Membru IEEE (Magn. Soc.) TEMNEANU Cristina Data și locul nașterii: 14 februarie 1970, Trușești, Botoșani. Studii universitare: Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, facultatea de Automatică și Calculatoare, secția Automatică, specializarea Roboți industriali, promoția 1993. Doctorat: 2009, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, domeniul Inginerie Electrică; subiectul tezei "Contribuții privind tehnicile de măsură și control cu algoritmi de tip PID în logică fuzzy". Poziție universitară: din 1994 la Universitatea Tehnică
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
20 de lucrări în volumele unor conferințe internaționale din țară. HABA Cristian-Győző Data și locul nașterii: 9 aprilie 1964, Iași. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electrotehnică, promoția 1988. Doctorat: 2000, Universitatea Tehnică din Iași, specializarea Automatică; subiectul tezei „Contribuții la sinteza structurilor numerice de comandă”. Poziție universitară: din anul 1990 la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra Electrotehnică și mașini electrice. Conferențiar universitar din anul 2003. Discipline: Sisteme de comandă a mașinilor
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
în energetică. 40 contracte de cercetare științifică. Publicații: 2 cărți, peste 50 de articole publicate în țară și străinătate. + 4 martie 2007. BONCIU Claudia Data și locul nașterii: 23 noiembrie 1967, Iași. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Automatică si Calculatoare, specializarea Calculatoare, promoția 1991. Specializare DESS la Universitatea din Orléans 1992-1993. Doctorat: 1997, Universitatea din Orléans, ESPEO - Ecole Supérieure des Procédés Electroniques et Optiques, cu mențiunea „foarte onorabil, cu felicitări”. Poziție universitară: din anul 1991 la Institutul Politehnic
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
sistemele energetice”. Poziție universitară:din anul 1970 la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” din Iași facultatea de Electrotehnică, catedra de Energetică, asistent universitar. Din anul 1980 șef de lucrări la catedra de Electronică și Calculatoare. Din anul 1990 la facultatea de Automatică și Calculatoare, catedra de Calculatoare. Profesor universitar. Discipline: Rețele electrice, Sisteme electroenergetice, Optimizarea sistemelor electroenergetice. Cercetare științifică: programe de calcul destinate sistemelor electroenergetice; aplicații software educaționale, medicale (eHealth) și administrativ (eGovernment). 42 contracte de cercetare științifică. Publicații: 1 tratat în
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Șef de lucrări din anul 1999. Din anul 2001 cercetător senior la Institutul de telecomunicații din Lisabona, Portugalia. Discipline: Procesarea numerică de semnal, Sistema automatice de instrumentatie. Cercetare științifică: algoritmi inteligenți pentru procesarea datelor obținute din măsurări, sisteme de informație geografică. 15 contracte de cercetare științifică interne și internaționale. Publicații: 3 monografii in România, 5 capitole in monografii internationale, peste 100 de lucrări publicate în
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
I în centre prestigioase din țară, iar alți zece au fost sau sunt cadre didactice la Universitatea Tehnică din Iași; în catedra pe care a condus-o timp de aproape trei decenii, s-au format și dezvoltat colective de energetică, automatică, electronică, care au devenit ulterior nucleele secțiilor respective din cadrul Facultății de Electrotehnică; a sprijinit activ înființarea acestor secții, mai ales a celei de Electromecanică și a celei de Automatică și Calculatoare; a sprijinit activ activitatea facultății, implicându se eficient în
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
aproape trei decenii, s-au format și dezvoltat colective de energetică, automatică, electronică, care au devenit ulterior nucleele secțiilor respective din cadrul Facultății de Electrotehnică; a sprijinit activ înființarea acestor secții, mai ales a celei de Electromecanică și a celei de Automatică și Calculatoare; a sprijinit activ activitatea facultății, implicându se eficient în depășirea unor momente dificile din istoria acesteia; prestigiul și autoritatea de care se bucura pe plan național au contribuit uneori decisiv la depășirea unor astfel de situații; a fost
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
având drept conducător științific pe prof. dr. doc. Vasile Petrescu. Subiectul tezei: De la absolvirea facultății, devine cadru didactic al Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, deținând poziția de profesor universitar din anul 1971. Conducător de doctorat în specialitatea Automatică. Din anul 1990 este profesor la facultatea de Automatică și calculatoare, catedra de Automatică și informatică aplicată. Pensionat în anul 1994, este în prezent profesor consultant și conducător de doctorat la facultatea de Automatică și calculatoare. În activitatea didactică a
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Subiectul tezei: De la absolvirea facultății, devine cadru didactic al Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, deținând poziția de profesor universitar din anul 1971. Conducător de doctorat în specialitatea Automatică. Din anul 1990 este profesor la facultatea de Automatică și calculatoare, catedra de Automatică și informatică aplicată. Pensionat în anul 1994, este în prezent profesor consultant și conducător de doctorat la facultatea de Automatică și calculatoare. În activitatea didactică a fost titularul cursurilor de Automatizări si telecomenzi, Protecția prin
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]