921 matches
-
al deglutiției cât și cel al respirației. Fața copilului este lipsită de mimică, gura întredeschisă, saliva abundentă, mișcările limbii și ale vălului palatin limitate și lente, respirația nesincronizată. Apar uneori și semne de hemipareză stângă. Apar și reflexe patologice de automatism oral (supt degetul, având râsul și plânsul spasmodic). Vorbirea este neclară, estompată, trunchiată din cauza tensiunii nervoase și excesive a mușchilor, organelor fono-articulatorii, având dificultăți în pornirea dar și în întreruperea mișcării începute. De aici predominanța oclusivelor și asurdizarea sonorelor precum și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
măsură din punct de vedere al transformării ei în energie informațională și formațională, care să determine o decizie și să activizeze funcția de optimizare, dezvoltare și progresul sistemului psihic în ansamblu, la debilul mintal. La acesta datorită rigidității proceselor cerebrale, automatismele sunt foarte puternice. Lipsa plasticității le menține ca pe niște forme de adaptare necesare (C. Păunescu). Este știut că un automatism nu se suprimă fără să se compenseze printr-o altă formulă de reacție, care să susțină comportamentul subiectului. Medicina
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcția de optimizare, dezvoltare și progresul sistemului psihic în ansamblu, la debilul mintal. La acesta datorită rigidității proceselor cerebrale, automatismele sunt foarte puternice. Lipsa plasticității le menține ca pe niște forme de adaptare necesare (C. Păunescu). Este știut că un automatism nu se suprimă fără să se compenseze printr-o altă formulă de reacție, care să susțină comportamentul subiectului. Medicina actuală recurge la o formă de stingere prin droguri sau somnoterapie, iar psihologii recurg la terapia acțională, prin care are loc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cei diagnosticați cu un aspect al logonevrozei, cumulau și dislalie și că din totalul de 28, numai 21 prezentau o logonevroză severă, restul de 7 cazuri fiind asociate și cu alte manifestări de tip nevrotic și anume 3 cazuri cu automatism psihomotor nocturn, 1 caz enurezis, 1 caz manifestări comițiale și 2 cazuri de mutism electiv. Referindu-ne la cei dislalici (12), în proporție de 50% au prezentat și dislexie-disgrafie, în cele mai diverse grade de deteriorare. Din punct de vedere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
printr-o conștiință, poartă elemente originale, exprimând sensibilitatea și intelectual fiecăruia. Ea reprezintă funcționarea unui „eu”. Limba arată formele verbale prin care ne exprimăm nevoile, ideile, sentimentele dobândite din cea mai fragedă vârstă și constituie un sistem de semne (semnale). Automatismele gândirii au contribuit la nașterea acestui sistem interior de semne, care au devenit limbajul articulat. Acesta exprimă personalitatea, fondul subiectivității noastre. În limba vorbită de la idee la formă, de la sens la semn, drumul este foarte scurt. Exprimarea spontană este mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunet cu litera corespunzătoare, analizează și sintetizează structura fonetica a cuvintelor concomitent cu realizarea elementelor grafice, coordonarea mișcărilor mâinii în timpul scrierii, respectarea unor reguli elementare de execuție a grafemelor. Astfel, pentru a fi realizat scrisul la nivel de deprindere, de automatism, se exersează actele grafice pe tot parcursul perioadei abecedare, dar se continuă și în perioada postabecedară. După execuția corectă a grafismelor din perioada preabecedară, se trece la realizarea corectă a elementelor grafice ale literelor și a respectării regulilor de scriere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a descifra prin efort propriu textul. 3. Descifrarea textului de către elevi prin efort propriu (în șoaptă, în gând) Elevii vor fi solicitați să citească în șoaptă, folosindu-se și de analizatorul auditiv. Alături de procedeul anterior, această tehnică va ușura formarea automatismelor lexice la nivel mental. 4. Realizarea exercițiilor de citire Se utilizează de către elevi procedeele variate de citire amintite mai sus. 5. Analiza textului Ca metodă de bază în analiza textului se utilizează metodă lecturii explicative. Această metodă este la fel de importantă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și nu pe fragmente), lucru ce i-ar îngrădi înțelegerea, elevul va ajunge în timp să citească conștient. Muncă individuală și sistematică, antrenarea elevului cu dificultăți de învățare în activități de citire integrală în ritm propriu pot contribui la formarea automatismelor lexice. 2. Împărțirea textului pe fragmente Această secvență se realizează pentru copilul cu dificultăți de învățare cu sprijin, prin întrebări ajutătoare sau pe bază de imagine. 3. Citirea activă și conștientă a fragmentelor Se insistă pe lectură care să probeze
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
scriere (mai ales din punct de vedere grafic). În perioada abecedară se insistă pe copieri și transcrieri. Cunoașterea, verbalizarea și respectarea regulilor grafice de către elevi contribuie la transferul acțiunii din plan exterior în plan mental. Scrisul se transformă treptat în automatism. Pentru copilul cu dificultăți de învățare nu se poate preciza un anume moment în care scrisul devine automatism. Elevii au ritmuri diferite de scris, prin urmare și rapiditatea cu care își sesizează propriile greșeli diferă. Uneori, nici nu le sesizează
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
verbalizarea și respectarea regulilor grafice de către elevi contribuie la transferul acțiunii din plan exterior în plan mental. Scrisul se transformă treptat în automatism. Pentru copilul cu dificultăți de învățare nu se poate preciza un anume moment în care scrisul devine automatism. Elevii au ritmuri diferite de scris, prin urmare și rapiditatea cu care își sesizează propriile greșeli diferă. Uneori, nici nu le sesizează, iar indicațiile metodice trebuie să-l sprijine în reglarea capacității de autocontrol. Trebuie făcute exerciții permanente de sesizare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
forma porțiunea renală vena sacrocardinală dreaptă care va forma porțiunea postrenală sau sacrocardinală. Inervația cordului fetal este dublă, aferentă și eferentă: 1. senzitivă, aferentă, realizată de neuronii aferenți din ganglionii senzitivi spinali; 2. motorie, eferentă, componentă a sistemului nervos autonom. Automatismul cardiac este controlat de centrii vasculari din bulbul rahidian. Centrii parasimpatici sunt colinergici, iar cei simpatici, adrenergici. * Anomalii congenitale * Anomalii congenitale cardiace * Anomalii congenitale pericardice * Anomalii congenitale ale vaselor mari Capitol 3 ANATOMIA CLINICĂ A PERICARDULUI <resume> Rezumat * Caractere generale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
introductive Pentru formarea bazei mișcării și ameliorarea simțului echilibrului dinamic în zbor, se folosesc o serie de exerciții pretehnice, denumite introductive, care intră în școala săriturii. Prin efectuarea acestor exerciții se urmărește (E.L. Bran, 1965, citat de cei mai mulți): * dobândirea unui automatism în mișcarea de desprindere, prin acțiunile succesive ale piciorului de bătaie și ale celui de avântare; șirea capacității de a orienta desprinderea pe o traiectorie cât * formarea și perfecționarea simțului de coordonare a unor mi * însușirea unei ritmări caracteristice a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Definiția „ideală” a fantasticului încă nu a fost găsită și e puțin probabil să se găsească vreodată una în măsură să-l circumscrie sub toate aspectele sale. Fantasticul explorează spațiul lăuntric; el este legat de imaginație și exprimă ieșirea din automatismele zilnice, abandonarea rutinei, a „visul treaz al individului”. Acesta este o categorie estetică realizată prin metamorfozarea realității atât la nivelul planurilor cât și cel al eroilor. Cultul pentru fantastic ține de un program estetic de factură anticlasicistă, orientată spre toate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aicea la tine”. Cu toate acestea, sacralitatea și căldura oferite de sentimentul de iubire sunt parcă inutile pentru eul în stare de hipnoză, care nuși poate desprinde atenția de la natura hibernală etxerioară. Dragostea devine o stare paradoxală sau ca un automatism psihic care păstrează rămășițele iluziei de dragoste ca spațiu al refugiului. Tot ceea ce cere iubitei pare a se desprinde din automatisme: „spune s-aducă jăratec”, „mână fotoliul”, „spune s-aducă și ceaiul”, el aflându-se într-o stare de inerție
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de hipnoză, care nuși poate desprinde atenția de la natura hibernală etxerioară. Dragostea devine o stare paradoxală sau ca un automatism psihic care păstrează rămășițele iluziei de dragoste ca spațiu al refugiului. Tot ceea ce cere iubitei pare a se desprinde din automatisme: „spune s-aducă jăratec”, „mână fotoliul”, „spune s-aducă și ceaiul”, el aflându-se într-o stare de inerție, de rigiditate emoțională: „Nu râde... Citește nainte”. Acest refren care contribuie la muzicalitatea poeziei sugerează cenzura emoțiilor iubitei care ar încerca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Oamenii disting între cei care cred și fac ceea ce spun și mucavale demagogice sau oportuniste. Și atunci ei se regăsesc în politicieni, inclusiv în „Monele” noastre politice. Într-un articol apărut în urmă cu două săptămâni în Gândul, vorbeați despre automatismul mental al politicienilor bărbați din România de a asocia femeile cu personaje sinistre din istorie: Rodica Stănoiu a fost asociată cu Elena Ceaușescu, s-a făcut asocierea Ecaterina Andronescu - Suzana Gâdea etc... Pe de altă parte, dacă ar fi să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
publicului. Există vechi hoteluri care datează de pe vremea diligențelor, unde oamenii încă se mai cazează fiindcă locul pe care îl ocupă se distinge mereu în memoria locuitorilor. Aceste supraviețuiri și rutine nu se pot explica decît printr-un fel de automatism colectiv, o rigiditate a gîndirii persistentă în unele medii ale comercianților și clienților. Dacă aceste grupuri nu se adaptează mai repede, dacă, în numeroase circumstanțe, dovedesc o extraordinară caracteristică de inadaptabilitate e pentru că în trecut și-au schițat limitele și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
valoare stilistică (trăim evenimentele ca și cum ele s-ar derula la prezent); mai recent, alți lingviști consideră că prezentul este atemporal (trimite la prezent, la trecut sau la viitor, în funcție de context) și că nu trimite la momentul enunțării decât dintr-un automatism; între aceste două poziții există și diverse soluții de compromis. A. Culioli 114 a sugerat că punctul de reper al prezentului nu este legat de situația de enunțare (ca în cazul prezentului deictic), nici rupt de aceasta (ca în cazul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe picioare/va culege perdelele crescute în arbori/din sunetul lor va face o nouă statuie care/ cu sângele răvășit pe mînă va/ aluneca", Vasco da Gama). De altfel, așa cum constată și Ion Pop, marile teme ale grupului suprarealist sunt automatismul psihic pur, atotputernicia visului, căutarea miraculosului, hazardul obiectiv, voința de a împăca realitatea și visul, experiențele menite să ducă la eliberarea totală a omului. Descoperiseră, prin studiile de psihologie, teoriile care aduc în prim plan inconștientul și, prin vocea lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un motiv obsedant al epocii, transformarea lumii într-un panopticum. Simbolul reda ideea de a surprinde un tablou al epocii văzute în toate aspectele ei, inclusiv cele crude, violente, banale, făcea referire la un univers din care spiritualitatea dispăruse, al automatismelor, al dezumanizării, dar sugera și un spațiul carceral, în sensul pe care îl dădea termenului, la finalul secolului al XVIII-lea, filozoful utilitarist Jeremy Bentham.205 E poate și o ironie a destinului, începutul acesta al carierei literare sub semnul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în parodie. Apele mari reia o metaforă a literaturii din toate timpurile, refăcându-i semnificația, alegoria univers uman-natură e transformată în joc al analogiilor. Personificarea spațiului citadin conduce la o desfășurare ciudată de secvențe în care obiectele împrumută ceva din automatismul oamenilor, " Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se înclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Sentimentele umane sunt transpuse asupra universului perceput în mod obișnuit ca inanimat. Nu e aici doar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cotidianului prozaic și bufon" (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Alexandru Mușina) s-ar potrivi în mare parte și pentru a caracteriza poezia lui Geo Dumitrescu și Ion Caraion: "un spectacol al feeriei anodine, prozaice și convulsive, cu automatisme burlești și crispări comice, redactat în limbaj carnavalesc, iritat, melancolic, parodic, folosind procedeele pastișei, ale parafrazei, ale clișeului"242. În încercarea acesta de a identifica ecourile generației Albatros în poezia contemporană nu ne vom opri asupra ultimelor orientări în poezia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tuturor schițelor este Înaltul grad de concentrare a expresiei. I. L. Caragiale pune mare accent pe dialog, eliminând În mare măsură descriptivismul. Lumea evocată de autor are viața ei proprie prin modul de a vorbi, prin vocabular, ticuri verbale, expresii comune (automatisme ale vorbirii). Dialogul caragialian are o mare capacitate de a sugera realitatea. Prin el cititorul descoperă identitatea personajului, gradul său de cultură, epoca și mediul social În care s-a format și se mișcă. Schțele utilizează mijloace literare identice cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dramatică, intitulată sugestiv, „Setea muntelui de sare”. Titlul trilogiei (dramaturgii antici scriau trilogii tragice), este o metafora menită să dezvolte ideea setei fără limite de absolut a omului, de cunoaștere și de comunicare, calea ieșirii din absurdul și din din automatismul existențial. Cele trei drame din trilogia amintită sunt meditatiiparabole, realizate printr-o reală predispoziție spre ironie artistică, repetând, Întrun fel, pe marii tragedieni antici greci. Intr-un interviu, referitor la semnificația dramei, Marin Sorescu rostea niște adevăruri absolute, exprimate În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se aruncă violent cerințe școlare epuizante și inepte. Monologul în care „scuipă“ tot felul de clișee - de la Ana are mere la înălțimea unor vârfuri muntoase sau la formule chimice - e o mostră de gândire artificială, excelent susținută de Lari Giorgescu. Automatismele verbale, pomparea minții cu tot felul de enunțuri reținute și redate mecanic fac din L-V:8-16 orarul zilnic al stereotipurilor care amorțesc neuronii. Construcția și deconstrucția clișeelor de comunicare, tipul de replică-refren, devenită convenție expirată care accentuează blocajul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]