871 matches
-
model subliniază importanța experienței concrete cu diferitele simptome. Sugerează că aceste experiențe concrete sunt mai puternici determinanți ai comportamentelor decât ideile abstracte, aceasta fiind diferența majoră dintre acest model și cele social-cognitive prezentate anterior. Din punctul de vedere al perspectivei autoreglării, există 2 aspecte importante ale reprezentărilor: - conținutul reprezentării - structura reprezentării (organizarea cognitivă) bolii. Leventhal propune 5 domenii de reprezentare a bolii: identitatea acesteia, cauza, consecințele bolii, evoluția și tratamentul. Conținutul reprezentărilor cu privire la o anumită boală diferă de la o persoană la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și pot fi abordate cu un repertoriu clasic de tratamente, dar în cazul bolilor cronice, cum este diabetul, problemele cu care se confruntă pacientul sunt experiențiate atât ca fiind intruzive, cât și ca fiind de lungă durată. În aceste condiții autoreglarea poate presupune și modificarea, reorganizarea și reconstruirea reprezentărilor despre sine, și crearea de noi identități și sisteme procedurale. - Recunoașterea influenței mediului social asupra proceselor de adaptare la boală. Interacțiunea dintre persoana care suferă de o boală cronică și mediul său
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
diferite comportamente de auto-îngrijire. APLICAREA MODELELOR TEORETICE ÎN STUDIUL REZISTENȚEI PSIHOLOGICE LA INSULINĂ Cercetările asupra convingerilor și reprezentărilor persoanelor cu diabet cu privire la boala lor au fost conduse sub diferite accepțiuni teoretice, majoritatea putând fi cuprinse în modelul lui Leventhal de autoreglare la boală. Din aceste motive prezentarea ce urmează va fi organizată în abordarea celor 5 dimensiuni ale reprezentării bolii, respectiv modul în care pacienții își reprezintă identitatea bolii/simptomelor specifice, cauza acestora, evoluția în timp a bolii, tratamentul și consecințele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
unei boli (ex: durere, inabilități specifice). În cele mai multe din cazurile în care este necesară trecerea unei persoane de la terapia orală la insulinoterapie, pacientul nu resimte anumite simptome specifice ale creșterii glicemiei. În cazul în care luăm în considerare modelul de autoreglare la boală, propus de Leventhal, în care un factor determinant major al comportamentelor în boală este experiențierea unor simptome, atunci rezistența psihologică la insulină ar putea fi explicată tocmai prin lipsa acestor simptome. Există însă unii pacienți care resimt în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
reglarea emoțiilor. Lobul temporal mediu, plasat spre mijloc, pe partea dinspre zonele temporale, joacă rolul central în realizarea formelor de memorare conștiente și accesibile. Sistemul limbic legând variatele zone ale creierului are responsabilitatea cea mai mare în integrarea activității creierului. Autoreglarea funcționării creierului se realizează în cea mai mare parte la nivelul sistemului limbic. Sistemul limbic împreună cu zona joasă a creierului, include hipotalamusul și glanda pituitară care girează homeostazia fiziologică, prin activitatea neuroendocrină (excitare neuronală și eliberare de hormoni). Stresul este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
caracteristici individuale, și factori ce țin de experiență în timp. Factorii genetici (de exemplu, polimorfism în genotipul A de oxidoză a monoaminei), factori biologici (de exemplu, reactivitatea la stres), factori cognitivi (de exemplu, inteligența, localizarea controlului, stima de sine, planificarea, autoreglarea) și factori interpersonali (de exemplu, parentalitate emoțional-responsivă, relații de afiliere cu colegii, prietenii, relații maritale afectuoase și de sprijin) se leagă toate de variabilitatea individuală a răspunsului în fața adversității. Corina Wustmann (2005, p. 17) inventariază factorii componenți ai rezilienței copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mecanisme care acționează și asupra inimii scoase din organism permițându-i să-și adapteze în anumite limite debitul cardiac condițiilor care îi sunt impuse. După modul în care lungimea fibrei miocardice este implicată în aceste mecanisme se vorbește despre o autoreglare heterometrică și una homeometrică. Autoreglarea heterometrică Are la bază relația care se stabilește între lungimea ințială a fibrei miocardice și forța de contracție a acesteia. Explicarea relației lungime-tensiune la nivelul fibrei musculare s-a bazat inițial pe un model ultrastructural
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
inimii scoase din organism permițându-i să-și adapteze în anumite limite debitul cardiac condițiilor care îi sunt impuse. După modul în care lungimea fibrei miocardice este implicată în aceste mecanisme se vorbește despre o autoreglare heterometrică și una homeometrică. Autoreglarea heterometrică Are la bază relația care se stabilește între lungimea ințială a fibrei miocardice și forța de contracție a acesteia. Explicarea relației lungime-tensiune la nivelul fibrei musculare s-a bazat inițial pe un model ultrastructural al interacțiunii dintre filamentele de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
reală a mecanismului Frank-Starling în reglarea cardiacă este însă dificil de apreciat, modelele experimentale folosite operând cu inima scoasă din organism, în condițiile în care influența sacului pericardic și a presiunilor intratoracice pot influența semnificativ aspectul curbelor performanței cardiace [1]. Autoreglarea homeometrică Se referă la acele mecanisme care intervin fără participarea lungimii fibrelor cardiace, realizându-se prin variațiile contractilității miocardice și variațiile frecvenței cardiace. Autoreglarea prin modificarea contractilității miocardice reprezintă un mecanism de reglare cunoscut și sub numele de efect Anrep
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care influența sacului pericardic și a presiunilor intratoracice pot influența semnificativ aspectul curbelor performanței cardiace [1]. Autoreglarea homeometrică Se referă la acele mecanisme care intervin fără participarea lungimii fibrelor cardiace, realizându-se prin variațiile contractilității miocardice și variațiile frecvenței cardiace. Autoreglarea prin modificarea contractilității miocardice reprezintă un mecanism de reglare cunoscut și sub numele de efect Anrep. În experimentele efectuate folosind preparatul cord-plămân s-a constatat că doar mecanismul Frank-Starling nu explică în totalitate modificările adaptative observate. Astfel, creșterea acută a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care a fost supus în timpul creșterii presiunii intracavitare. O explicație plauzibilă ar fi legată de stimularea prin creșterea tensiunii la perete receptorilor miocardici de întindere, determinând creșterea Na+ citosolic și, prin intermediul schimbului Na+-Ca+2 a Ca+2 citosolic [1]. Autoreglarea prin modificările frecvenței cardiace reprezintă un al doilea mecanism de autoreglare cunoscut sub numele de fenomenul în scară sau efectul Bowditch. Acest fenomen a fost descris inițial de Bowditch (1891) la ventriculul de broască, la care observă că la creșterea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ar fi legată de stimularea prin creșterea tensiunii la perete receptorilor miocardici de întindere, determinând creșterea Na+ citosolic și, prin intermediul schimbului Na+-Ca+2 a Ca+2 citosolic [1]. Autoreglarea prin modificările frecvenței cardiace reprezintă un al doilea mecanism de autoreglare cunoscut sub numele de fenomenul în scară sau efectul Bowditch. Acest fenomen a fost descris inițial de Bowditch (1891) la ventriculul de broască, la care observă că la creșterea frecvenței de stimulare, contracțiile devin din ce în ce mai puternice (fig. 5.56). Și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
o hidrocefalie comunicantă, cu edem cerebral hidrocefalic periventricular și cu sindrom de hipertensiune intracraniană. PATOGENIA HIPERTENSIUNII INTRACRANIENE IDIOPATICE Se bazează pe tulburarea dinamicii fluidelor intracraniene și corespunde circuitului fluidelor care justifică presiunea mare a lichidului cefalorahidian și totodată permit menținerea autoreglării circulatorii cerebrale cu funcționare nervoasă normală. Existența unei cantități crescute de lichid cerebro-spinal în hipertensiunea intracraniană idiopatică este urmată de o circulație și o resorbție rapidă lichidiană. Cel mai probabil mecanism patogenic este modificarea barierei hematoencefalice cu hiperproducție de fluid
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
intraparenchimatoasă corticalizată care rupe pia mater și sângele trece subarahnoidian. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ Poate fi: - traumatică prin leziunea vaselor subependimare ventriculare sau prin leziunile traumatice periventriculare cu ruperea în ventricul a unui hematom intraparenchimatos periventricular; - netraumatice prin hemoragie subependimară în scăderea autoreglării vasculare cerebrale sau în variațiile bruște ale presiunii sanguine; mai frecvent se întâlnește la copiii prematuri. COLECȚII LICHIDIENE SUBARAHNOIDIENE Blocarea circulației LCS-ului poate duce la formarea de colecții lichidiene subarahnoidiene la nivelul emisferelor cerebrale sau cerebeloase delimitate de restul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
formativă trebuie să fie integrată în mod constant și operativ pe tot parcursul procesului instructiv. Ioan Cerghit concluzionează că „prin specificul ei, evaluarea formativă este o evaluare centrată pe procese, destinată rectificării, reajustării, adaptării acestora; ameliorării și optimizării, reglării și autoreglării predării și învățării. În felul acesta îndeplinește o funcție formativă”. „Aplicarea acestei strategii este foarte pretențioasă și necesită organizarea riguroasă a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegerea tehnicilor de evaluare” (Cerghit I. Sisteme de instruire alternative
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
al., 2007). În ortostatism presiunea venoasă crește de aproximativ 10 ori producându-se o dilatație a pereților venoși și o încetinire a circulației venoase la acest nivel, toate aceste modificări fiind corectate în decursul evoluției prin intermediul unor multipli factori de autoreglare (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008). Deplasarea sângelui în membrele inferioare la trecerea în ortostatism duce la scăderea presiunii arteriale în regiunea cefalică. Hipotensiunea cefalică duce la intrarea în funcție a zonelor reflexogene sino-carotidiene și sino-aortice care produc o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
silabelor; * recunoașterea elementelor de limbă, stabilind starea sau existența unui adevăr; * transformarea unor fapte de limbă; * concretizarea unor reguli gramaticale; * îmbinarea corectă și clară a cuvintelor în construcții gramaticale logic alcătuite. Regulile și definițiile gramaticale înțelese corect devin instrumente de autoreglare, de autocontrol în exprimarea celui care simte utilitatea și necesitatea lor. Însușirea corectă a limbii materne presupune și cunoașterea codului exprimării în scris, adică a ortografiei și punctuației. Cunoașterea și respectarea acestor norme oferă posibilitatea ca cel ce scrie să
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
apreciere a nivelului de sănătate socială. De asta autoritățile sunt obligate să țină seama de indicațiile acestui barometru, asigurând, prin decizii, un optim între proiecțiile individuale și interesele colectivității în ansamblul său. Libertatea este cea care dezvoltă un mecanism al autoreglării, într-o dinamică relativ stabilă, specifică unui organism viu. Nimic nu capătă un caracter acut, pentru că totul fiind cunoscut din timp poate fi reparat din mers. A existat însă, tot cu ocazia acestei crize, un alt tip de protest, acela
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aparatele de tip SRE, măsurarea debitului se efectuează astfel: aparatul rece este amplasat într-o incinta cu volumul de 17 mc și cu temperatură de 15°C. Ușa este lăsată deschisă. După aprindere aparatul funcționează timp de o oră cu autoreglarea temperaturii. Temperatura este prereglata la valoarea temperaturii de confort de 21°C. E.3.3 Aprindere-reaprindere Dispozitivul de aprindere trebuie să fie integrat în aparat, iar punerea în funcțiune a arzătorului se efectuează fără a scoate din funcțiune protecția împotriva șocurilor
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 19 iunie 2003 PT A 3-2003, editia 1, privind proiectarea, construirea, omologarea, instalarea, utilizarea şi verificarea tehnica periodică a aparatelor consumatoare de combustibili lichizi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152063_a_153392]
-
naturale în funcție de natura factorilor poluanți. ● Propunerea unor modalități de eliminare /diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Caracteristicile sistemelor biologice: - Evoluția; - Integralitatea; - Echilibrul dinamic; - Autoreglarea. 2. Ecosistemul: - Biotop. Structuri și caracteristici - Biocenoză. Structuri și caracteristici - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei - Structura și caracteristicile ecosistemului 3. Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - Ecosisteme terestre (păduri, pajiști) - Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare). 4. Surse de poluare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
echipamentele fixate, inclusiv instalațiile electrice trebuie montate și menținute astfel încât să nu prezinte pericol pentru animale, iar operarea lor să nu fie disturbată de acestea. 90. Acolo unde calitatea mediului ambiant este dependentă de utilități externe, facilități adecvate de reglare/autoreglare trebuie să existe în cazul deteriorării acestor utilități. 91. Uneltele și alte echipamente portabile nu trebuie lăsate nesupravegheate în locuri unde ele pot cauza râniri animalelor, pot facilita evadările sau pot servi drept proiectile. 92. Deșeurile/resturile din amplasamentele animalelor
INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004 privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
naturale în funcție de natura factorilor poluanți. ● Propunerea unor modalități de eliminare /diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Caracteristicile sistemelor biologice: - Evoluția; - Integralitatea; - Echilibrul dinamic; - Autoreglarea. 2. Ecosistemul: - Biotop. Structuri și caracteristici - Biocenoză. Structuri și caracteristici - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei - Structura și caracteristicile ecosistemului 3. Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - Ecosisteme terestre (păduri, pajiști) - Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare). 4. Surse de poluare
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase). rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. schimburile la nivelul microcirculației (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.). dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). autoreglarea. b) Fiziopatologia microcirculației: ... - microcirculația în: - diabetul zaharat - nefropatii - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord, etc. - coagularea intravasculară diseminată - microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet c) Fiziologia circulației arteriale: ... - anatomia funcțională a arterelor - presiunea arterială - presiunea pulsului - reglarea presiunii
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase) b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.). d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). f. autoreglarea. 6. Fiziopatologia microcirculației: a. microcirculația în: - diabet zaharat - nefropatii - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc b. coagularea intravasculară diseminată c. microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet. 7. Fiziologia circulației arteriale; a. anatomia funcțională a arterelor b. presiunea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
informații cu un potențial caracter discriminatoriu. În acest sens, o importanță deosebită o are asigurarea rolului de promotor al mass-media în ceea ce privește subiectele de interes public, precum și cel de conștientizare a publicului, însă e important totodată să existe atât mecanisme de autoreglare, cât și de prevenire și combatere a unor potențiale acte sau fapte de discriminare. Articolul 21 CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri: a) înființarea în cadrul CNCD a Biroului relații publice și comunicare; ... b) eficientizarea comunicării formale a CNCD, prin
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 august 2007 de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191423_a_192752]