811 matches
-
exemplului anterior, acest mecanism ar asigura faptul că dispariția pentru maimuțe a pericolului de a fi udate ar fi identificată și, prin urmare, instituția menită să anihileze acel pericol nu ar mai fi perpetuată. În lipsa unui astfel de mecanism de autoreglare, o instituție se va transforma (odată cu dispariția condițiilor inițiale relevante) dintr-un bun public Într-un rău public; În loc să mai aducă beneficii cetățenilor, ea le va impune acestora costuri inutile. În concluzie, În măsura În care instituțiile apar ca soluții ale unor probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
general, prin care politicile publice pot fi furnizate eficient. S-a dovedit că rolul central În cadrul acestei furnizări Îl au instituțiile, ca formă generală de interacțiune umană. Însă, deși eficiente la momentul respectiv, cele mai multe instituții nu conțin mecanisme interne de autoreglare, acest lucru ducând la posibile ineficiențe structurale ale instituțiilor. Ca urmare a acestei concluzii generale, instituția căreia i-a fost atribuit rolul de furnizor de politici publice, statul, a fost analizată din această perspectivă. Concluzia a fost că forma actuală
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
întreaga biosfer]. (Vezi Attfleid, 1983; Goodpaster, 1987 și Taylor, 1986.) Complexitatea eticii vieții este dat] de r]spunsul la întrebarea: „Ce este viu?”. Indiferent de modul în care este l]murit] aceast] întrebare, ea va cuprinde ideea unui sistem cu autoreglare care urm]rește, poate nu conștient, atingerea anumitor obiective. Mai mult, se presupune c] aceast] tr]s]tur] este cea care ar trebui s] confere valoare moral] viet]ților. Conform eticii vieții toate fiintele sunt valoroase din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei logici, distrugerea lor ar fi greșit]. Exist] și alte propriet]ți care pot fi supuse atenției cum ar fi existența unei diversit]ți de p]rți, integrarea funcțional] a p]rților, existența unui echilibru și a unui sistem cu autoreglare. Dac] sunt considerate ca fiind determinante de valoarea moral], aceste ultime propriet]ți ne orienteaz] fie spre holismul ecologic, fie spre o etic] mixt] datorit] faptului c] ele constituie chintesența ecosistemelor și a biosferei. Acceptarea lor că determinanți de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un disponibil de teapa radiofonizatului Șeuleanu au găsit, recent, audiență maximă în aria republicană, agitată acum de... băiatul tatei? Ne mirăm. Da, în cazul Americii, ne mirăm. Dar, mă rog, nu ne e frică nouă de America. Forța ei de autoreglare democratică e oricum mai puternică și mai statornică decît accidentalele derapaje. P.S. 2006 Regret preconceputele-mi judecăți privindu-l pe Bush-junior, atît de neiertător, iată, în dramaticul său mandat, cu forțele răului mondial. A născut-o cînd era ea însăși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de interes - elemente optice holografice - elemente incluse în anvelopa clădirii, care realizează controlul energiei solare, prin redirecționarea radiației solare directe și indirecte - ferestre inteligente cu peliculă de cristale de polimeri pentru controlul reflectantei geamului prin intermediul unui dispozitiv de monitorizare și autoreglare integrat în panoul de sticlă; geamuri electrocromice cu transmisie variabilă a luminii - sisteme de control al luminii naturale, necesar datorită caracterului variabil al acesteia și un sistem de control al luminii artificiale suplimentare necesare în fiecare moment - instrumente de proiectare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
model de sistem: sistemul fiualist „deschis” în termenii lui Ludwig von Bertalanffy, care își orientează întreaga sa activitate în sensul automenținerii și dezvoltării sale. MihuAchim (1973) are dreptate să considere, în acest sens, funcția ca fiind fundată pe ideea de autoreglare. Analiza funcțională reprezintă unul dintre comportamentele de bază ale gândirii sociologice, existentă explicit sau doar implicit în practic orice încercare de explicare a fenomenelor sociale. Capitolul 4 RELAȚIA SISTEM-MEDIU: O SINTEZĂ A SCHEMEI CAUZALE ȘI A SCHEMEI FUNCȚIONALEtc "Capitolul 4
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționaletc "Determinarea cauzală a cerințelor funcționale" Condițiile exterioare acționează asupra sistemelor sociale producând modificări în starea acestora, a parametrilor lor funcționali, fapt care are consecințe importante pentru configurația cerințelor lor funcționale. Acest lucru este valabil pentru toate sistemele deschise, cu autoreglare, și, în mod special, pentru sistemele sociale care au și proprietatea autoorganizării dezvoltată în mod deosebit. Efortul fizic solicitat de o activitate sportivă cere un număr mai mare de calorii decât efortul unui sociolog de a scrie un articol. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suprimat. În plus, intervenția secvențială poate să vicieze procesul social natural. Presupunând o intervenție reușită a sociologului într-una din secvențele activității unui sistem, aceasta poate avea drept rezultat ultim nu perfecționarea sistemului, ci blocarea ei, distorsionând mecanismele spontane de autoreglare. Dacă strategia de acțiune este prost aleasă, prin intervenția sociologului ea poate să funcționeze, eventual, la un nivel acceptabil, blocându-se astfel căutarea unor căi mai eficiente de acțiune. Dacă obiectivul este prost ales, intervenția sporește șansa realizării sale, creând
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a satelor libere românești care au supraviețuit În anumite zone ale țării. Viziunea sa este foarte apropiată de concepția ecosistemică a ecologiei sociale americane, reprezentată de O. Duncan, G. Lensky, J. Kasarda, A. Hawley (D. Abraham și S.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inițiator al conduitelor sale. Acest lucru este evident pentru unele modele mediaționale care se inspiră din teoriile informatice în care întâlnim în mod regulat termenii „luarea deciziilor”, „opțiune”, „selecția conduitelor”... In această variantă, întâlnim diverse tehnici de autocontrol și de autoreglare pe care Kanfer și Philipps le-au regrupat sub termenul general de „terapii de instigare”. Modelul condiționării camuflate a lui Cautela, împreună cu conceptele sale numite stimuli, răspunsuri și întăriri interne, se apropie, de asemenea, de teoriile autocontrolului. Si concepțiile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
procese cognitive care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune... Atunci când aceste mecanisme cognitive sunt dereglate, pentru motive ce pot fi foarte diverse, comportamentul este perturbat datorită acestor distorsiuni cognitive. Autoevaluare și autoreglare Pentru Bandura, motivația activează și menține comportamentul. Dacă este ușor să reperăm noțiunea de motivație atunci când ne este foame, sete, sau avem o suferință, trebuie să constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scop. Această auto-evaluare poate, de altfel, să aibă ea însăși valoare de întărire, chiar dacă scopul nu este atins niciodată. Aceste noțiuni de autoevaluare și de autoîntărire, cât și cea de anticipare și de așteptare, trimit către conceptul mai larg de autoreglare. Istoria noastră comportamentală anterioară, învățările prin observarea conduitelor celuilalt ne oferă, din punct de vedere cognitiv, o imagine în legătură cu ceea ce este bine sau rău, bun sau prost, dezirabil sau indezirabil... Pornind de la aceste standarde, noi ne autoevaluăm, extragem autoîntăriri pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în momentul prezent, fără nici o formă de judecată sau de evaluare în termeni de bine sau rău, adevărat sau fals, important sau banal... Această stare se obține pornind de la practica meditației pe care o putem defini ca o tehnică de autoreglare. In stadiul actual al cercetării, care se află abia la început, mecanismele potențial active în Mindfulness Training sunt numeroase: strategie de expunere, schimbare cognitivă, relaxare... In plan teoretic, ceea ce ni se pare interesant la acest curent, exceptând tehnicile sale, este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1990; Young, 1990. Meichenbaum, 1977. Vezi Meichenbaum, 1977. Luria, 1966. "Ceea ce pacientul își spune sie însuși" în legătură cu problema sa sau în legătură cu lumea exterioară. Self instructional training. Eysenck, 1959. Yates, 1970. Skinner, Verbal Behavior, 1957. Bandura, 1969. Invățare cu ajutorul modelului, anticipare, autoreglare, autoîntărire, eficiență personală percepută... Să ne amintim, de altfel, chiar celebrul paradox al lui Bandura: "Dacă orice in fine este cognitiv, atunci prin comportament se pot schimba cognițiile." Richelle și Fontaine, 1985. Richelle, 1986; Richelle și Fontaine, 1985. Hayes, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hemoragii, pierderi renale sau gastrointestinale excesive, sechestrare în spații extravasculare - ex. peritonita, ocluzia intestinală) b. debit cardiac scăzut (insuficiența cardiacă) c. alterarea perfuziei renale (sepsis, medicație vasodilatatoare în exces, anestezice, sindrom hepato-renal, tromboză de arteră sau venă renală) d. afectarea autoreglării renale (AINS, IECA, sartani) e. hipervâscozitate (hemopatii maligne) II. renală (intrinsecă) - consecința afectării tubulare, glomerulare, interstițiale sau vasculare: a. necroza tubulară acută - cea mai frecventă cauză, apare la peste 90% din pacienții spitalizați cu IRA și este indusă de toxice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
monitorizarea evoluției pacientului, evaluarea la distanță a funcției renale. Resurse terapeutice 1. corectarea cauzei presupune după caz: a. hidratare adecvată (parenterală) în caz de deshidratare. În absența unei sângerări active este preferată soluția salină izotonă b. înlăturarea medicației care modifică autoreglarea renală (IECA, sartani, AINS) și a medicației nefrotoxice (antibiotice, substanță de contrast etc) c. controlul aportului de sare, tratamentul agresiv al insuficienței cardiace d. în NTA utilizare de furosemid intravenos în doze mari 2. terapia de substituție constă în hemodializă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
care se transmit de la o generație la alta, exercitând o influență penetrantă asupra conduitelor și a manierelor de a gândi și de a acționa. Instituție europeană cu multiple funcții „vecinătatea” a exercitat în viața comunităților, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție cu funcție de control social ce atrăgea atenția în special asupra greșelilor morale, rezultată din practici împărtășite și întărite încă de la apariția obștilor sătești și continuate pe un alt plan, instituția „vecinătății
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență.” (Rizescu, 2002, 88) Ca instituție europeană cu multiple funcții, „vecinătatea” a exercitat în viața sătească, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție de judecată populară ce atrăgea atenția în special asupra greșelilor morale, rezultată din practici împărtășite și întărite încă de la apariția obștilor sătești și continuate pe un alt plan de instituția „vecinătății
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt mult mai permisivi sau chiar neglijenți. În ambele cazuri, regulile de comportare și de organizare în interiorul familiei sunt deficitare. Această lipsă de ordine bine structurată îi poate face pe copii să devină impulsivi, ineficienți și slabi în ceea ce privește capacitățile de autoreglare a eventualelor manifestări agresive. Într-un climat familial permisiv, agresivitatea întărită prin aprobare îl poate face pe copil să înțeleagă că el poate să tragă anumite foloase din propriile acte agresive (Patterson, 1986; Patterson, Littman și Bricker, 1967 citat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să le permită satisfacerea propriilor nevoi. Neștiind cum să participe la activități importante din punct de vedere social, ei ratează toate ocaziile de dezvoltare a competențelor sociale și școlare. În consecință, nu vor dispune de capacitățile cognitive, motivaționale sau de autoreglare, atât de indispensabile unei școlarizări satisfăcătoare. Permisivitatea poate fi considerată drept o formă de neglijență dacă este asociată cu absența dragostei sau cu dezinteresul față de copil. Permisivitatea poate avea și alte origini ca, de exemplu, dorința de a nu-l
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Copii învață să agreseze (să lovească, să insulte), jucându-se cu cei de vârsta lor. Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze exemplul semenilor agresivi așa cum face cu părinții punitivi. S-a demonstrat că acei copii care au fost agresați la școală, pot deveni la rândul lor mult mai agresivi. Un studiu realizat de Patterson
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În ceea ce privește modelul interacționist, explicația comportamentului agresiv se situează la un nivel în care ființa rațională se luptă cu sentimentul de nedreptate pe care-l resimte. Susținătorii modelelor teoretice recente evidențiază natura precoce a învățării și manifestării agresivității prin intermediul proceselor de autoreglare bazate pe observare. Modelul explicativ unic bazat pe modelele de procesare a informației prezintă un interes aparte datorită faptului că permite examinarea modului de funcționare a proceselor în buclă închisă în legătură permanentă cu lumea exterioară. Observatorul are în acest
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]