1,179 matches
-
tendințe: prima se referă la translarea votului național spre un vot politic, iar a doua este legată de afirmarea unor noi grupări politice. Introducerea sufragiului universal pentru alegerea europarlamentarilor a permis ca unele curente politice să-și facă mai bine auzită vocea la nivel continental. Așa este cazul ecologiștilor, care, astfel, cunoscând experiența politică a colegilor din alte state membre, și-au armonizat pozițiile către o opinie unitară la nivelul Comunității Europene (din 1992, Uniunii Europene). Până și faptul că au
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
planului narațiunii. Naratorul se proiectează în discurs prin indici textuali, fiind o prezență concretă în spațiul diegetic. Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate apărea în ipostaza naratorului auctorial ori numai ca mesager care repovestește evenimente auzite. Perspectiva narativă este, în acest caz, internă și este puternic marcată subiectiv. Asocierea celor două modele diegetice descrise anterior generează o narațiune supraetajată. Se creează astfel o polifonie a vocilor nara tive, fiindcă persoana I (discursul personajului narator) alternează cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bogat, dovadă a preocupării de odinioară a părinților în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Semantica: înțelege informația verbală, scrisă sau orală. Structura gramaticală: construiește propoziții dezvoltate, acordul gramatical este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Redă șirul întâmplărilor din textele citite sau auzite, încercând să surpindă toate detaliile prezentate. Manifestă o mare dorință de conversație chiar și atunci când nu i se cere acest lucru. Imaginație: relativ bogată, îndreptată spre lumea desenelor animate și a poveștilor; Afectivitate: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și recompense se
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Africa. Echilibrul său internațional, structura și modalitățile sale de funcționare trebuie modificate. Congresele care continuă să aibă o vocație "externă", fiind destinate publicului larg, nu se mai rezumă numai la această funcție: ele devin medii importante unde se pot face auzite mișcări apropiate de orientările Internaționalei, fie că este vorba despre luptele de eliberare națională sau despre reforme sociale. Acest lucru este posibil datorită creșterii notabile a numărului de organizații membre a IS, reprezentate în cursul acestor manifestări: dacă, pînă la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
legea morală lăuntrică ce exclude furia egalitaristă, pragmatismul și contingentul. Deturnarea retorică a planului semantic, premeditată de Eminescu, a generat confuzia de apartenență a celor două conștiințe, cea empirică a proletarului, și cea transcendentă a Cezarului, prin care se face auzită sensibilitatea apriorică a poetului. Și în "Luceafărul", îndepărtându-se de frumusețe ca noua religie a romanticilor, Eminescu focalizează drama în planul conștiinței. Întâlnindu-se în planul modernității "omului de litere" și al surselor comune post-kantiene, cu Eliot, Pater, Swinburne, Edgar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aflați ce mai e prin culisele, mereu misterioase, ale teatrelor... Un arhivar al anecdoticii teatrale Eusebiu Ștefănescu mi-a oferit o carte, publicată de el la editura " SemnE": Arhivarul clipei. Volumul adună delectabile anecdote din lumea teatrului, trăite ori doar auzite și memorate de cunoscutul actor. De multe ori, cum se-ntîmplă cu anecdotiștii, autorii îmbunătățesc istoria, spre delectarea suplimentară a auditoriului / lectorilor. O știu din proprie experiență, fiind la rîndu-mi un povestaș recunoscut... (spre exemplu, să mă laud și eu, la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
afaceri oneroase! Așa se face că, deși am intrat în casa lui Victor Eftimiu de două ori, în timpul vieții sale, cînd el era acasă, nu am apucat să-l cunosc. În schimb, îl știu destul de bine din cele citite și auzite. Tot e ceva... Cuprins Animalele din teatre 7 Burjuiul... comunist Tiberiu Vornic 9 Jurnalul dulce-amar 12 Chefuri cu artiști de ieri și de azi... 21 Un (alt) actor-dramaturg 24 Cavadia și ursulețul 27 Cazul Costinaș 30 Eusebiu Ștefănescu, omul fără
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cititorului intim") completează triunghiul teatral. Vasile Popovici a edificat, în Eu, personajul, o întreagă teorie a "celui de-al treilea", personaj în același timp tăcut și... persuasiv, constrîngător pentru protagoniștii "teatrali" de pe scena constituită ad hoc. Știindu-se văzuți și auziți, incomodați definitiv în intimitatea dialogului lor făcut public, deveniți actorii momentului cu sau fără voia lor, personajele dau curs unor reacții mai mult sau mai puțin previzibile. Între acestea, cele mai probabile sînt mistificarea, trucarea comunicării dialogale, și, în sens
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia de ciocoi De hapsîni și de strigoi Să-și are pogoanele Înjugînd cucoanele. ” Auzită și culeasă de la İ . Bălă, din RÎpa de Zegujani. Pe cît se poate observa, nu toate sunt cîntece care să se cînte. Unele dintre ele fac referiri asupra unor stări sufletești de bucurie, ironie sau adîncă mîhnire. Prin folclor se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
încă din curte. Cum to na li ta tea vo cii crește pe măsură ce se enervează, vecinii sunt avertizați și încep să se adune pe la gar duri. Mai întâi apare Ivan croitorul, vecin în aceeași curte, pus în mișcare de gălăgia auzită și rămas lângă casă din curiozitate. Apoi, de prin prăvăliile și casele din jur, ies și ceilalți: nevasta lui Alecsie băcanul, Constantin grămăticul, Bogdan vătașul. Cearta se încinge în toată regula, iar strigătele se aud din uliță. Cu dovada în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bogat, dovadă a preocupării de odinioară a părinților în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Semantica: înțelege informația verbală, scrisă sau orală. Structura gramaticală: construiește propoziții dezvoltate, acordul gramatical este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Redă șirul întâmplărilor din textele citite sau auzite, încercând să surpindă toate detaliile prezentate. Manifestă o mare dorință de conversație chiar și atunci când nu i se cere acest lucru. Imaginație: relativ bogată, îndreptată spre lumea desenelor animate și a poveștilor; 61 Afectivitate: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și recompense
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
în care copilul scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în care copilul scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
acestor reguli, căutărilor independente de soluții. „A-l instrui pe elev cum sstudieze -spune Skiner - înseamna-l învăța tehnici pe care el le va aplica în mod autonom și, datoritcărora ,își va mări șansele de a retine ceea ce a văzut si auzit.” B.F .Schiner, „Revoluția științifica învățământului”, Ed. D. și P. Bucuresti,1981ă. Un proces de învățare modern se cere astfel organizat, încât să-i ajute pe elevi sprezinte cunoștințele într-o formpersonală, scaute soluții originale, sgrupeze și sierarhizeze ideile. Acestea sunt
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
își conturează în imaginar aceeași Anima. Poeziile, pe care le trimite Emiliei (demonstrat fiind caracterul lor ermetic), sunt, în realitate, destinate d-nei T: " Nu m-ați înțeles cu adevărat? Toate aceste strigăte mute, disperate, să nu fi fost într-adevăr auzite, înțelese de d-voastră, care aveți mai multe simțuri decât celelalte femei, decât ceilalți oameni din lume? Doamnă, versurile mele nu v-au spus nimic, pentru că ele nu vorbesc niciodată de dragoste, dar substanța lor era, toată, iubirea aceasta eterată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de disgrafie specifică este incapabil să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin corect) și pe care le poate citi. În încercările de dictare, elevul scrie litere fără nicio legătură cu sunetele auzite. Cel care suferă de disgrafie motrică se exprimă ilizibil din cauza neîndemânării în scris a cuvintelor pe care, de fapt, și le reprezintă corect". Alexia, la rândul ei, constituie imposibilitatea subiectului de a citi și de a înțelege textul scris. Paradoxal
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este vorbe despre o incapacitate greu explicabilă în formarea scrisului și cititului. Scrisul este grav afectat, mai ales la dictare și la compunere. Cert rămâne că respectivele persoane au dificultăți în a face legătura între simboluri și grafeme, între sunetele auzite și literele scrise. Sunetele care, pentru normali, reprezintă foneme, pentru ei sunt lipsite de sens, iar literele rămân la stadiul de simple desene. Emil Verza 146, analizând comparativ cititul și scrisul în alb-negru cu cel în alfabetul Braille, evidențiază următoarele
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un specialist care în particular, între două rapoarte privind orientarea și textele revistei "Dialog" spunea: "Pe ăsta oricând îl internez la Socola" (vezi Notițele de picior ale Martorului Ocaricular, DAGI, 84) "Psihocratul" se crede autocrat? Puțin probabil. În subsolul frazei auzite era o alta, de nemărturisit: "numai să primesc ordin". Mai aplicată însă, mai aproape de trăirea cercului de voyeur(e)s22, este informarea pe care o voi numi Fame N. Thalia. Animatoare de happening, îl invita la domiciliu (nu ni se
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
din secolul al XIX-lea. Este vorba de un personaj care chiar a existat și în cursul vieții sale reale a fost, printre altele, navigator, spion, ctitor de orașe și regele Islandei pentru câteva săptămâni. Pare însă să se facă auzite și vocile altor personaje minore legate de cele două dominante, ca și cum Claudio Magris ar fi pus la baza artei narative a romanului un necontenit proces de reduplicare de persoane, de celule, o nesfârșită clonare a unui motiv, nucleu semantic, personaj
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
numit încă din titlul unui poem Galactica vedere, inclus în prima Astralie (Editura Junimea, Iași 1976), își mărturisește sub forma unei suite de interogative dramatice desfacerea într-o entitate corporală și într-una supracorporală, accesibilă în spațiul unde se face auzită doar muzica sferelor: " Începi atunci să strigi: cine respiră/ în carne și în nervi? din care parte?/ și spațiul sferic cine îl împarte/ prin toate razele cu trista lyră?// Văzduhul se hrănește cu alt sânge/ mai înainte mort pe-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al secolului trecut, marcat de aniversarea unui secol de la moartea poetului, au văzut lumina tiparului o seama de studii dintre care au creat tendințe mai cu seamă cele semnate de Mario Fubini.67 În perioada imediat următoare s-au făcut auzite opiniile lui Francesco Floră, exeget prolific, care avea să îi dedice și lui Salvatore Quasimodo o analiză detaliată, în care declara primatul sicilianului în reînnoirea vocabularului poeziei italiene. Același semnează o cercetare despre versurile recanatezului în care accentuează importantă termenului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rememorându-și începuturile poetice, Cezar Baltag va reflecta în termeni dramatici la cedările de atunci: "A fost prețul nemilos și pe care n-am încetat să-l regret niciodată, pe care a trebuit să-l plătesc, ca să-mi pot face auzită vocea.""239. 3.3.2. Duplicitate lingvistică Fără îndoială, unul dintre efectele nemiloase ale comunismului, manifestat, de asemenea, și asupra societății șaizeciste, era acela că tăia elanul cunoașterii, prin masacrarea culturii. Influența "grețos-malefică" (Alex Ștefănescu) a acestei ideologii tulbură și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal-/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?"(Eu cred că suntem un popor vegetal) Voind cu orice preț a-și face auzită durerea, Ana Blandiana utilizează, în mod repetat, interogația retorică, urmată de afirmații concluzive de tipul : Eu cred că suntem un popor vegetal, celebră sintagmă, utilizată, ulterior, în multe caracterizări cu nuanță etnică. Pentru ca retorica să fie desăvârșită, autoarea alege, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
imaginală se disipă într-o pasivitate nediferențiată. Lectura presei scrise este mai puțin subiectul acestor devieri pe care creierul le produce din imaginile mentale plecând de la cuvinte. Radioul se află la mijloc: creierul poate produce imagini mentale plecând de la cuvintele auzite, dar nu poate alege ritmul formării acestora, care este dictat de ritmul elocuțiunii și de programarea radiofonică. Acesta este poate și motivul pentru care internetul se dezvoltă astăzi atât de repede. Modelul unor mass-media centralizate, care difuzează informația în timp ce masele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să dispară? (Seuil, 2006), dar ea e în primul rînd o poetă, care s-a mai jucat puțin și prin teatru. Apoi, după cum singură povestește, într-o bună zi, a început să noteze mici momente, anecdote, întîmplări observate pe stradă, auzite, citite, văzute la televizor ; intenția inițială era să le lase așa, independente, să trăiască fără legătură între ele, dar treptat, și-a dat seama că, aproape fără voia ei, ele își întind antenele una către cealaltă, se cheamă, se leagă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]