4,413 matches
-
reprezentantul unei concepții muzicale revolute, daca nu cumva muribunde. Era epoca radicalismelor contestatare "șaizecioptiste". Cine să-și mai amintească de faptul că exilatul român își începuse carieră că autor al unor compoziții iconoclaste, în răspăr cu ambianța nu prea favorabilă avangardelor muzicale predominantă în patria să? Din fericire, catre finele secolului 20, remarcabilă pianista (româncă stabilită la Londra) Anda Anastasescu a acționat decisiv pentru corijarea injustei uitări: pe de-o parte a fondat ceea ce avea să se numească The Constantin Silveștri
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
a mai putut reveni la Haendel; în cele din urmă s-a oprit pe un acord dominant, făcând apoi semn orchestrei să reintre. Capitolul intitulat A "Misundestood Avant-gardist" elucidează opțiunile estetice novatoare ale compozitorului Silveștri. Familiarizarea precoce cu muzicile de avangardă îi fusese facilitata tot de către Zeno Vancea (în timpul vizitei la domeniul acestuia din Târgu Mureș în 1933). Interesul manifestat de muzicianul nostru pentru creația lui Janášek și Bartók poate fi dat ca exemplu de sincronism în sens lovinescian. Printre puținele
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
Ion Pop La 20 februarie 2009 s-au împlinit o sută de ani de la apariția primului manifest al Futurismului, semnat de italianul Filippo Tommaso Marinetti în ziarul Le Figaro din Paris. Era, de fapt, începutul avangardei istorice europene în sensul ei cel mai propriu și mai "tare", adică cel conferit de dublul radicalism al negării tradițiilor literare și artistice moștenite și al afirmării pasionate și ferme a inovației. Marile embleme ale culturii clasicizate și clasate, Muzeul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
propagați, răzvrătitoarea poezie ce o visați pentru înviorarea celor obijduiți" ... Cercetătorii avangardismului românesc - printre ei, și autoarea menționată, d-na Emilia Drogoreanu-David, care a extins și aprofundat investigațiile de până acum în cartea sa despre Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești (2004) -, știu ce impact a avut în lumea noastră literară de început de veac XX acest program iconoclast și radical novator. Înainte de a se răsfrânge în practica literar-artistică locală, el s-a bucurat de timpuriu de relativ numeroase și
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
târziu, Felix Aderca, evidenția "punct(ul) câștigat" de "viitorism" ca "mișcare de profundă înnoire a tuturor mijloacelor noastre artistice, a confortului, ba chiar a politicei". Pentru el, "viitorism" însemna, ce-i drept, cam tot ce putea acoperi tendințele novatoare, de avangardă, ale epocii (v. F. Aderca, Ce e viitorismul?, în revista craioveană Năzuința din 1922). Foarte via curiozitate intelectuală manifestată în aceste cercuri (profesorul Ovid Densusianu introduce chiar la Universitate futurismul, comentat într-un curs de literatură modernă din 1922, după ce
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
ale mișcării futuriste, în frunte cu Marinetti, iar referințele la documentele doctrinare, cu traduceri în sprijin, nu vor lipsi nici ele. În ce măsură asemenea sloganuri au mobilizat conștiințele creatoare ale vremii se poate urmări în prelungirile de ecouri către grupări de avangardă românești precum cea din jurul revistei Integral, care dedica un număr special mișcării lui Marinetti în aprilie 1927, apoi în Manifest-ul, încă "integralist", semnat de Sașa Pană în primul număr al revistei unu (aprilie 1928), în care numele lui Marinetti
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
amenda sclerozarea dinamismului inițial, neuitând să noteze și că "'onomatopeismul' își are un fotoliu numerotat în 'ramolita' Academie fascistă"... Cum au arătat lecturile critice mai vechi și mai noi, filonul futurist a rămas, totuși, unul dintre cele mai fecunde pentru avangarda românească, fiind receptat de marea majoritate a militanților ei, sub semnul acelei dinamici inițiale curajoase, dărâmătoare de idoli și propunând un suflu împrospătat al creației. La un Ilarie Voronca, Stephan Roll, Mihail Cosma, el se va regăsi deopotrivă în texte
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
creației. La un Ilarie Voronca, Stephan Roll, Mihail Cosma, el se va regăsi deopotrivă în texte programatice, în glose eseistice, în poeme. Așa cum a subliniat, la noi, Adrian Marino, futurismul "răspândește și întărește un anumit număr de principii esențiale de avangardă, și, în primul rând, conceptul-cheie de 'avangardă'" (v. A. Marino, Echos futuristes dans la littérature roumaine, în "Synthesis", V, 1978, pp. 207-227). Toate mișcările avangardiste ulterioare au crescut, într-adevăr, într-o mare măsură, pe solul ideologiei futuriste. Românul Tristan
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
Mihail Cosma, el se va regăsi deopotrivă în texte programatice, în glose eseistice, în poeme. Așa cum a subliniat, la noi, Adrian Marino, futurismul "răspândește și întărește un anumit număr de principii esențiale de avangardă, și, în primul rând, conceptul-cheie de 'avangardă'" (v. A. Marino, Echos futuristes dans la littérature roumaine, în "Synthesis", V, 1978, pp. 207-227). Toate mișcările avangardiste ulterioare au crescut, într-adevăr, într-o mare măsură, pe solul ideologiei futuriste. Românul Tristan Tzara a avut contacte strânse cu futuriștii
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
atracție. De fapt, cum a afirmat și demonstrat, la noi, tot Adrian Marino, manifestele avangardiste, începând cu cele ale futurismului, au constituit "un adevărat gen literar, de frecventat ca atare". Sinteza întreprinsă de cunoscutul teoretician asupra "retoricii" specifice manifestelor de avangardă are ca bază solidă și convingătoare tocmai textele programatice ale italienilor. Nu e locul să le rezumăm aici, dar se cuvine să notăm măcar câteva date definitorii, ce evidențiază o "retorică a nu-ului și a lui anti", modelată de
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
prin 1908-1909, ca să nu mai vorbim de integralism, constructivism, cubism etc. O asemenea reformă radicală asupra limbajului, fu înfăptuită de Urmuz în premieră mondială și, apoi, de pre-avangardiști ca Tristan Tzara, Ion Vinea, Adrian Maniu. În spațiul literaturii române de avangardă, cel care a scris "paginile bizare" avea o clară conștiință critică a transformărilor necesare în interiorul discursului literar. Arghezi a observat acest fapt în puținele scrieri ale ajutorului de grefier la Înalta Curte de Casație și i-a publicat două schițe
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
puținele scrieri ale ajutorului de grefier la Înalta Curte de Casație și i-a publicat două schițe în Cugetul românesc, 1922. După moartea lui Urmuz în 1923, tot Arghezi tipărește în Bilete de papagal, textul Algazy și Grummer. Revistele de avangardă, Punct, Integral,Contimporanul, unu, 75 H.P., promovează cultul precursorului european al "revoltei literare". Abia în 1930 apare un mic volum cu prozele sale, plus minuscula "epopee" Fuchsiada. În anul 1928, Geo Bogza editează la Câmpina revista Urmuz, din al cărei
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
curînd la București. Bine și așa. Ovidiu Șimonca, autorul articolului, recapitulează vizitele din ultima vreme ale marilor nume din literatura universală prin capitala noastră, și ajunge la un bilanț deloc de neluat în seamă. Festivalul de la Neptun e pomenit, în avangarda unor inițiative care încep să se miște, ca poartă de intrare a unor invitați din cei pe care lumea literară îi așteaptă, în persoană, la fel de mult ca în cărți. De asemenea, Festivalul Internațional de Literatură, de la București, dialog între reprezentanții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
artiști performeri ce alcătuiesc Romanian Piano Trio au oferit un program cameral pe parcursul căruia spiritul ludic de agreabilă formulare artistică a întâlnit eleganța gândirii muzicale de orientare clasică. Violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Răzvan Suma, pianistul Horia Mihail reprezină o prețioasă avangardă a vieții noastre muzicale, un organism viu și inteligent a cărui acțiune cumulează coordonatele bunului-gust, ale discernământului stilistic, rigoarea și claritatea comunicării artistice. Dansuri spaniole, sonorități ale tango-ului argentinian măiestrit aranjate de Astor Piazzolla, un luminos Trio în sol major
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
prea bine, încerca să se conformeze acestei chemări irepresibile, arta românească și, implicit, sculptura, trăiau, fie și inconștient, dacă nu de-a dreptul o dramă, cel puțin o frustrare cu final imprevizibil. Cincinalul de miere cu regimul comunist și cu avangarda sa propagandistică se încheiase hotărît prin documentarea chinezo-coreeană a primului estetician al țării, magistral sintetizată în celebrele teze din iunie și în tot felul de alte reflexii și meditații de partid. Exuberanța din deceniul șapte, aceea care făcuse posibilă apariția
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
Mihai Plămădeală și Florin Colonaș, care a făcut, în bună măsură, cu putință apariția unui album de lux, de care se fac răspunzători Michael Ilk, colecționar german de origine română, și Vladimir Pană, fiul lui Sașa, dedicat exclusivistei reviste de avangardă. Albumul este, în aceeași măsură, și un catalog de expoziție (expoziția, despre care R.l. a scris, poate fi văzută la Kunsthal Rotterdam). O expoziție cu piese rare, de literatură și artă despre prietenia rară a unor oameni tot atît de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7117_a_8442]
-
copt, în 1934, decît colegii de antologie, are deja o operă formată, dacă adăugăm volumele în manuscris cărora Zaharia Stancu le dă credit, tot atît cît cărților cu coperte. Imagini fastuoase, încă păstrînd coerența împotriva căreia va să se ridice avangarda, poartă în coadă Păuni-i lui: Ei poate văd în globul, ce arde după cărți/ Un Răsărit de lună prin negrii sicomori,/ Sau crengile ce joacă în vântul dinspre mare,/ Ce-aduce seara blândă pe drumuri și pe flori." (Sub
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
au avut în intenție provocarea și drept țintă spiritul comun. E adevărat că și în lumea noastră, a literaților, se instalează, cu vremea, un esprit bourgeois ce se cere din când în când zdruncinat, și care cheamă de la sine cutremurul avangardei. Există destule mediocrități canonice în jurul cărora se înalță litaniile somnolente ale adoratorilor și un soi de lenevie interpretativă care adoptă mecanic vechile rețete ale Sandei Marin. Imposibil să nu te fi simțit și tu agasată de această delăsare, de această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
modernității". Citându-l pe Ion Pillat cu iluminantul său studiu "Tradiție și inovație" (1943) în care intuiește complementaritatea poeziei tradiționaliste și a spiritului modern, Mircea A. Diaconu nu uită să amintească aparent paradoxala aserțiune a lui N. Manolescu cfr. căreia avangarda ar avea afinități mai mari cu tradiționalismul decât cu modernitatea. Autorul are iscusința de a focaliza și reconsidera texte cunoscute, mai puțin cunoscute sau date uitării, aparținând colaboratorilor revistei în cauză antologați de Emil Pintea în "Antologia literarăâGândirea>" ; deși nu
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
o factură aparte este eseul semnat de Ilinca Ilian, Artistul și societatea spectacolului, care se constituie într-o veritabilă minimonografie a Secesiunii. D-sa pornește de la definirea specificului estetismului vienez, pentru a configura toată complexitatea mișcării se-cesioniste ca fenomen de avangardă, aflat în corelație cu prerafaeliții englezi, cu les décadents, cu simboliștii francezi și belgieni. E urmărită, de asemenea, cu o salutară grijă pentru nuanțe, efervescența teoretică și pasională stârnită în epocă de artiștii secesiunii, ecourile sociale ale suportului lor teoretic
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
a emite sunete uimitoare modelate în limbajul unei comunicări de o fermecătoare cordialitate. De la muzica compozitorilor japonezi contemporani și până la cea a italianului Luciano Berio, artistul parcurge spații de cultură și epoci, de la acele semne ce identifică tradiția niponă la avangarda europeană a sfârșitului de secol XX; o face cu pasiunea descoperitorului de lumi! Dar nu numai pentru acești doi artiști performeri, de asemenea pentru Doina Rotaru însăși flautul este un instrument „cu totul straniu“, cum mărturisește autoarea, un instrument a
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
Eva, de Dan Dediu, pe un libret de Matei Vișniec, care a entuziasmat sala. Nici revista nu e de lepădat, deși se adresează mai ales Universității de Muzică. Cităm mottoul, din Roland Barthes: "Profesorul trebuie să se situeze în ariergarda avangardei". Și, ca să vină în întâmpinarea cititorului, editorialistul, Dan Dediu însuși, explică: "Ariergarda avangardei reprezintă un segment în care este obligatorie atitudinea critică. ș...ț Profesorul nu-și poate permite să fie vreun conservator vajnic al tradiției, dar nici un experimentator iresponsabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7237_a_8562]
-
sala. Nici revista nu e de lepădat, deși se adresează mai ales Universității de Muzică. Cităm mottoul, din Roland Barthes: "Profesorul trebuie să se situeze în ariergarda avangardei". Și, ca să vină în întâmpinarea cititorului, editorialistul, Dan Dediu însuși, explică: "Ariergarda avangardei reprezintă un segment în care este obligatorie atitudinea critică. ș...ț Profesorul nu-și poate permite să fie vreun conservator vajnic al tradiției, dar nici un experimentator iresponsabil pe terenul fraged al minților tinere". De acord! Două feluri de prejudicii Semnalam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7237_a_8562]
-
Iordachescu Ionut Rezultatele unui sondaj realizat la nivelul Capitalei de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde arată că doar 47% dintre bucureșteni doresc eutanasierea câinilor fără stăpân. Peste 40% dintre aceștia sunt în favoarea unor măsuri alternative, 7% nu se pronunță, iar 6% cred că animalele ar trebui lăsate pe stradă, la fel ca până acum. Rezultatele
Sondaj-şoc: Câţi bucureşteni vor eutanasierea maidanezilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72744_a_74069]
-
opiniei publice, s-a creat impresia larg răspândită că locuitorii Capitalei doresc în număr copleșitor eutanasierea câinilor fără stăpân. Un aport important l-au avut și unele cercetări sociologice care indicau că peste 70% dintre bucureșteni vor eutanasierea maidanezilor. Potrivit Avangarde, 47% dintre locuitorii Bucureștiului se opun acestei măsuri radicale, iar restul optează pentru variante precum trimiterea animalelor în adăposturi speciale sau adopție. Un procent de 7% dintre cei chestionați nu au vrut să se pronunțe. Sondajul a fost realizat în
Sondaj-şoc: Câţi bucureşteni vor eutanasierea maidanezilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72744_a_74069]