1,727 matches
-
adevărat subtilă: militarii de pe Terra vor poseda corpurile băștinașilor, controlându-le și folosindu-le drept avatare. False avatare. De ce false avatare? Pentru că sunt hibrizi, entități rezultate din combinația ADN-ului uman cu cel extraterestru. Jake, personajul principal, va putea folosi avatarul creat pentru fratele său mort (Tommy). Cei doi sunt gemeni și, prin urmare, ADN-ul lor este compatibil. O asemenea creatură SF ipostază perfect desacralizată a avatarului religios poate fi controlată tehnic cu ajutorul undelor cerebrale. Ingenioasa idee a lui James
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
combinația ADN-ului uman cu cel extraterestru. Jake, personajul principal, va putea folosi avatarul creat pentru fratele său mort (Tommy). Cei doi sunt gemeni și, prin urmare, ADN-ul lor este compatibil. O asemenea creatură SF ipostază perfect desacralizată a avatarului religios poate fi controlată tehnic cu ajutorul undelor cerebrale. Ingenioasa idee a lui James Cameron mi-a amintit de interesanta nuvelă a lui Ioan Petru Culianu, "Conspirația sufletelor indienilor". Acolo, indienii nord-americani au ales calea sinuciderii colective prin dezmăț și beție
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
-i cuceri și stăpâni. Pe mine m-a reținut însă cu totul altceva. Faptul că Mircea Eliade avea dreptate atunci când scria despre setea de mister a omului modern. Avem în continuare nostalgii ascunse și vise nemărturisite. Vizionăm filme de tipul Avatar pentru a avea satisfacții lăuntrice și împliniri simbolice. Mitul nostalgiei paradisului, de exemplu, încă funcționează. Este acum transpus în filmul de mare succes al lui Cameron unde Na'vi trăiesc în unitate perfectă cu natura, regăsind astfel faimoasa idee mitologică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
au atras atenția: copacul sacru al strămoșilor Na'vi și supertehnologia militară. Omul vechi vs. omul nou. Spiritualitate vs. consumism. Filmul mizează mult pe efectul antinomiilor, fapt ce pe mine nu mă convinge întotdeauna. Chiar și numele filmului este sugestiv. "Avatar" este un termen ce provine din filosofia și religia orientală. În hinduism, de exemplu, Krisna este avatarul zeului Vișnu. Avatarul este o încarnare (umană sau animală) a unei entități spirituale ce trăiește într-un plan superior al existenței. Drama sugerată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Spiritualitate vs. consumism. Filmul mizează mult pe efectul antinomiilor, fapt ce pe mine nu mă convinge întotdeauna. Chiar și numele filmului este sugestiv. "Avatar" este un termen ce provine din filosofia și religia orientală. În hinduism, de exemplu, Krisna este avatarul zeului Vișnu. Avatarul este o încarnare (umană sau animală) a unei entități spirituale ce trăiește într-un plan superior al existenței. Drama sugerată de film este aceea că ne mai putem întoarce la acele fascinante avataruri, la condiția perfectă a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Filmul mizează mult pe efectul antinomiilor, fapt ce pe mine nu mă convinge întotdeauna. Chiar și numele filmului este sugestiv. "Avatar" este un termen ce provine din filosofia și religia orientală. În hinduism, de exemplu, Krisna este avatarul zeului Vișnu. Avatarul este o încarnare (umană sau animală) a unei entități spirituale ce trăiește într-un plan superior al existenței. Drama sugerată de film este aceea că ne mai putem întoarce la acele fascinante avataruri, la condiția perfectă a începuturilor, doar renunțând
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de exemplu, Krisna este avatarul zeului Vișnu. Avatarul este o încarnare (umană sau animală) a unei entități spirituale ce trăiește într-un plan superior al existenței. Drama sugerată de film este aceea că ne mai putem întoarce la acele fascinante avataruri, la condiția perfectă a începuturilor, doar renunțând la trupurile noastre și posedându-le pe ale lor. O idee SF fascinantă care readuce în atenție ideea mitică a transmigrației și reîncarnării. Nu văd aici o palmă de tip New Age dată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
New Age dată creștinismului, așa cum au scris unii comentatori. Mai curând ar fi o provocare adresată nouă, tuturor, de a ne vedea viitorul (și) prin ochii misterioși ai creaturilor Na'vi din ținutul paradisiac al Pandorei. În fond, ele sunt avatarurilor noastre. III. PATOLOGII RELIGIOASE O nouă provocare: biologia credinței (1) Sunt din ce în ce mai interesat, în virtutea preocupărilor mele de antropologie și sociologie a religiilor, de interferențele științei cu religia, mai exact de abordarea interdisciplinară a misterului condiției umane. O reală provocare spirituală
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ascensiune fără precedent, nici noi nu am fi mai câștigați dacă am purcede la o trecere în revistă a bibliografiei problemei, pe cât de stufoasă pe atât de generatoare de controverse, oglindă fidelă, din acest punct de vedere, a fenomenului însuși. "Avatarurile postmodernismului fac aproape imposibilă o definiție larg prizată, acceptată fără obiecțiuni de armata exegeților", considera Adrian Dinu Rachieru în cartea sa Elitism și postmodernism. Postmodernismul românesc și circulația elitelor. Și totuși, încercând o definiție exhaustivă, Mircea Cărtărescu îl numește: "[...] epifenomenul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări valorizante în care percepțiile instantanee izbutesc să-și spună cuvântul; avatariile și colajele creativității surprind forma subiectivității cu un aport semnificativ, esența este explorată iar aprecierea un vis fragmentat...vis care se vrea o altă poveste și care se va desfășura într-un alt cadru...de ce nu?! Creativ...
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
singur le creează și le distruge, ca pe niște forme moderne ale eschatologiei religioase. Sub forma sa victorioasă, cu un caracter elitist marcat, mitul creat de modernitatea europeană dezvoltă ceea ce poate fi numit − consideră Dubois − "complexul lui Prometeu", ale cărui avataruri sau ecouri (supraomul, victoria raselor superioare, repartiția egalitaristă a bunurilor) duc în practică la eșecuri tragice, cum știm, considerate a fi "crizele de nebunie ale modernității" (32-33). Emergența însă a unei mitologii a timpurilor moderne, după perioade tumultuoase de căutări
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Europa Centrală și de Sud-Est la sfârșitul războiului. De aceea prima reacție rusă față de Planul Marshall a fost negativă, planul fiind considerat drept o falsă acoperire a imperialismului american. Presa sovietică și în special Pravda denunța planul ca pe un avatar al Doctrinei Truman, „drept o presiune politică cu ajutorul dolarului, drept un amestec în treburile interne ale altor țări”, sovieticii temându-se ca nu cumva Statele Unite să-și lărgească sfera economică și politică în Europa. Cu toată opoziția, la 22 iunie
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
a bucurat la apariție de un impresionant succes de librărie, datorat în întregime caracterului senzațional al subiectului: cazul unei nevropate cu o „ereditate vicioasă”, aici locul analizei psihologice fiind preluat de investigația medicală. După mărturisirea autorului, Amor de vagabond dezvoltă avatarurile unui student bolnav psihic, întâlnit la Paris. De asemenea, personajele centrale din Eroare medicală sau sinucidere? au corespondenți reali: doctorul Aristide îi fusese lui Z. coleg de facultate, camarad de arme și prieten, în timp ce pe Antoaneta Fotescu o cunoscuse îndeaproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
66-75; Pop, Pagini, 16-26; Cosma, Romanul, II, 127-129; Dicț. analitic, II, 386-388, III, 229-231, 270-273; Dicț. esențial, 886-887; Micu, Ist. lit., 238-239; Popa, Ist. lit., I, 1163-1169; Ovidiu Morar, Avangarda românească în context european, Suceava, 2003, 38-43, passim; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 90-92, passim; Cornel Ungureanu, Geografia literaturii române, azi, I, Pitești, 2003, 109-111. L. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
logodnicei, Tudora Brat, de a nu o părăsi. Soluția o găsește în glontele ce-i curmă viața, gest schizoid, nepregătit din punct de vedere dramatic. Mai cunoscută decât cele anterioare, piesa Rechiziția, al cărei subiect evocă perioada refugiului cu toate avatarurile lui, se joacă pe scena Teatrului Național din Iași în 1921, dar este scoasă de pe afiș după trei reprezentații, deși autorul fusese aclamat; la fel, Între șanțuri (sau Între tranșee) (1923) va fi oprită chiar de la repetiții. Ultima încercare dramatică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
atracție magnetică pentru spațiul rural și, implicit, o influență venind dinspre Marin Sorescu. Developate nostalgic prin supratema memoriei, textele lui S. organizează evocarea în trei straturi concentrice: memoria biografică (evenimentele din „Anii LIS”, notate cu exactitate și fervoare), memoria istorică (avatarurile satului natal în perioada comunistă) și memoria preistorică (regresiunea într-un tărâm arhetipal). Această dispunere a imaginarului se observă încă din La fanion, unde reactivarea copilăriei combină percepția prozaică, anecdotică, imediată cu o perspectivă hierofanică, mitizantă. Cantonul 248 se transformă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
de inserții metatextuale. De altfel, jurnalul reprezintă structura favorită a autorului, după cum o arată și cele două tomuri diaristice - Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, București) (1992) și Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal (2002) -, unde sunt comentate avatarurile istoriei recente. Atât în jurnalul-jurnal, cât și în jurnalul-roman, personajul central este un intelectual inadaptat, care refractă faptul brut prin lentila unei conștiințe incomode. În fond, tehnica predilectă a naratorilor - și, nu mai puțin, a autorului - este defamiliarizarea: trăirile curente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
menită să reprezinte creierul activității diplomatice. Fără îndoială că procesul prin care a trecut Ministerul Afacerilor Externe, în toți acești ani, nu s-a deosebit radical de procesele parcurse și de celelalte instituții ale statului în comunism: supuse structurilor și avatarurilor politice ale timpului. Cu două precizări însă, care mi se par importante, pentru că au constituit atunci, ca și acum, atuuri sesizabile în performanțele instituției. Pe de o parte, faptul că Ministerul Afacerilor Externe a beneficiat, la conducere, poate mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
toată amploarea acoladei în timp, narațiunea stagnează în perimetrul unor partituri individuale. Armenii în istorie și cultură grupează în trei secțiuni - Armenii în istoria și cultura occidentală, Armenii în Țările Române și Personalități - pagini sobru documentare sau pitoresc evocatoare din avatarurile fertilei vocații culturale a etniei. Cartea furnizează și istoriei literare românești detalii și abordări insolite ale unor figuri precum Lazăr Asachi, căminarul Gheorghe Eminovici, membrii armeni ai Junimii, I. L. Caragiale și Petru Th. Missir, G. Ibrăileanu ș.a. SCRIERI: Cântărețul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
978-973-611-656-8 32 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA DANIEL ȘANDRU Reinventarea ideologiei O abordare teoretico-politică INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Introducere / 9 Capitolul I. AVATARURILE UNUI CONCEPT. PERSPECTIVE DE DEFINIRE A IDEOLOGIEI / 17 1.1. Ideologia: un concept în multiple roluri / 23 1.1.1. Moștenirea semantică a ideologiei / 26 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei / 31 1.1.3. Cadrul comprehensiv
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
debordând chiar de vitalitatea semnificațiilor și definițiilor ce i-au fost acordate. Ca atare, primul pas pe care îl fac constă tocmai în trecerea în revistă a acestor semnificații și definiții. Considerând că traseul conceptual al ideologiei a comportat nenumărate avataruri semantice, încerc pe parcursul primului capitol ca, luându-le în discuție, să evidențiez rolurile care au fost conferite termenului. În mod evident, moștenirea semantică a conceptului obligă la o etapizare a demersului analitic, întrucât avem de-a face cu multiple sensuri
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
desfășor aici este convingerea cu o mare probabilitate de a fi ea însăși ideologică în caracter că nu este nimic în neregulă cu acest concept, ci cu diferitele roluri (mai ales politice) în care gândirea l-a consacrat. Capitolul I Avatarurile unui concept. Perspective de definire a ideologiei În cele mai multe rânduri, perspectivele conceptuale orientate înspre problema ideologiei accentuează conținutul negativ pe care acest termen îl poartă cu sine peste tot acolo unde se insinuează. Este, până la un punct, o imagine de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între colectivismul metodologic și individualismul metodologic, dacă ne referim la principiile epistemologice aplicate în sfera științelor sociale 308. Desigur, avatarurile individualismului au continuat până în contemporaneitate, acesta fiind nevoit să treacă, mai întâi, de obstacole impuse de filosofii precum cea hegeliană, care chema individul conștient să recunoască în stat eul superior și în comandamentele etatice expresia propriei sale voințe și libertăți
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Richard Rorty, Philosophy and Social Hope, Penguin Books, Londra, 1999, pp. 238-239). 555 Anthony Giddens, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000, p. 166. 556 Idem, p. 146. ----------------------------------------------------------------------- EMIL STAN 2 1 REINVENTAREA IDEOLOGIEI Managementul clasei 4 3 354 355 Introducere Avatarurile unui concept Fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale Ideologia ca instrument al cunoașterii politice Recuperarea postmodernă a ideologiei În loc de concluzie: ideologia, un nou început Index de autori Résumé Abstract Bibliografie Index de autori Index de termeni
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care pune la îndoială existența împărăției, bănuind că totul e o invenție pusă la cale de eunuci. Față cu această denaturare interesată a realului, Diaconul însuși se retrage în fabulație, în ficțiunea consolatoare. Dar să revenim la cel din urmă avatar al lui Baudolino, cel de stâlpnic și eremit, vorbitor în parabole și vindecător, înconjurat de gloatele Constantinopolei. Ispășește pentru tatăl său imperial, de a cărui moarte se crede vinovat, psihanalitic vorbind. Despătimirea nu exclude mizeria fiziologică. Baudolino este lapidat pentru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]