1,442 matches
-
constituirea sensului prin imagini ale toarcerii sau limpezirii unei coerențe dintr-o învălmășeală informă care o precede. În cazul primei imagini, partitura muzicală servește drept instrument al interpretării, catalizator ce face posibilă transformarea haosului în ordine. În al doilea caz, bâlciul rezumă, în chip parodic, nonsensul lumii întregi, făcând ca neînțelesul să fie expus și explicitat ca neînțeles. Muzica interpretează rafinând, dând un sens coerent unei experiențe haotice. Ea este în primul rând o realizare a inteligenței, și abia după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dreptatea se scria despre Țăranul Român se proceda așa cum făcea Leo Claretie în 4 și 5 ianuarie 1922, referinduse la întreaga gamă a existenței acestuia: „Țăranul român în cadrul României Mari; împroprietărirea; industria și comerțul; România pitorească; costumul național românesc, sărbătorile, bâlciurile și târgul moșilor; poezia populară, doinele...” „Țăranul român este artist din instinct”, concluziona autorul și perora în continuare: „Trebuie să vezi pe țăran acasă la el, în fundul satelor depărtate, ascunse în văgăunile întunecate ale munților Carpați, unde legendele vechi mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe plan local și conducătorul partidului de nuanță liberală ce avea ca oficios ziarul „Glasul Bucovinei” Calendarul pe anul 1924, de exemplu, în afara părții calendaristice, cu sfaturi pentru plugari în fiecare lună a anului, Pashalia anului Iulian 1924, mersul trenurilor, bâlciurile din România Mare și alte informații uzuale, cuprindea o bogată paletă literară, în fruntea căreia stătea cuvântul lui Ion I. Nistor - „Pe drumul cel drept”, care se referea la dorințele românilor și a guvernanților pentru anul căruia îi era destinată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pomenile.93 La 1871, precum am spus, târgul începea să degenereze și, afară de asta, era foarte rău îngrijit. De unde, la mijire, nu veneau în târg decât acei cari vindeau lucrurile destinate pomanei, precum olarii și dogarii, acum târgul era un bâlci ca oricare, unde se vindeau toate felurile de mărfuri. Apoi, târgul era instalat într-un câmp noroios, fără strade, fără pavaje, murdar și neluminat. Vechii comercianți străini, cari făceau și ei originalitatea târgului, nu mai veneau. bucureștiul în 1871 109
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a întrebat ce este, de unde vine, dacă este ori nu este, în adevăr, doctor, dacă are diplomă. Și în scurtă vreme și-a făcut un nume. Niciodată un alt doctor nu i-a egalat reputația. La casa lui Drasch era bâlci. Toți bolnavii cari pierdeau nădejdea să fie vindecați de ceilalți doctori veneau, ca la cea din urmă resursă, la marele învățat de la Hotelul Avram. Și cu toate că nu s-a cunoscut nici o vindecare miraculoasă la activul său, totuși popularitatea nu i-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de o generalizare. La 25 septembrie 1942, printr-un Ordin Circular, I.G.J. a anunțat că „nu au fost și nu se vor evacua decât foștii condamnați pentru crime și orice fel de delicte, recidiviști, pungașii de buzunare și din trenuri, bâlciuri, borfașii, precum și toți acei pentru care există indicii serioase că trăiesc numai din furt și aceasta numai în cazul când sunt nemobilizați. De asemenea, se vor mai putea evacua țiganii nomazi ce s-ar fi sustras evacuării inițiale”. Generalul Vasiliu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Comoara zânelor. Povești din toate graiurile, București, 1923; Moartea mâncătorului de oameni. Povestiri vânătorești din alte graiuri, București, 1923; Henryk Sienkiewicz, Cavalerii crucei, I-II, București, 1923, Quo Vadis, București, 1924; Pierre Loti, Romanul unui spahiu, București, 1923; A. I. Kuprin, Bâlciul de fete, București, 1924 (în colaborare cu Clara Lievșnevski), Povești și legende, București, f.a., Furtul cățelușului alb, București, 1927, Sulamita. Brățara cu rubine, București, 1927; Leonid Andreev, Iuda Iscariotul și alte povestiri, București, 1925; Kiku Yamata, Eterna iubire, cu ilustrații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
repere. Poate că o parte a cititorilor mei nu va fi de acord cu această perspectivă asupra succesiunii generațiilor În istoriografia română și mai ales cu ideea că turnirurile cinstite de altădată s-au transformat, astăzi, Într-un wrestling de bâlci. Dar continui să cred că rostul istoricului, ca și al intelectualului, În general, este să pună Întrebări, să ridice probleme, să se Îndoiască și să contrarieze. Doar de pe această platformă critică putem căuta răspunsuri și concluzii, la care nu vom
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
s-au inspirat, în modul de plasare a personajului în orizontul publicului și în tehnicile narative, din creațiile "zilei" cu succes enorm la public în cea mai grea perioadă a Depresiunii, aducându-și personajul la nivelul unui "fabulos Hercule de bâlci"591: Tarzan al lui Edgar Rice Burroughs, Flash Gordon sau povestea adaptată după romanul When Worlds Collide.592 Steranko identifică trei strategii majore prin care succesul personajului a fost asigurat, elemente inspirate din temele recurente ale literaturii pulp: vizitatorul din
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
romane ale lui Mihail Dragomirescu, Margareta Mărculescu și Ionel Teodoreanu, scrie despre Mihail Dragomirescu - Profesorul-criticul-literatul, în timp ce Ioan Al. Bran-Lemeny recenzează Puncte cardinale în haos de Nichifor Crainic, iar Ioan Ludu, în Despre literatura modernistă, se declară împotriva „literaturii corcite, de bâlci și de verbalism hibrid”, în acord cu opiniile lui Mihail Dragomirescu, Octavian Goga și N. Iorga. Treptat publicația capătă o certă orientare de extrema dreaptă. În 1937 Nae Ieremia vorbește despre Corneliu Zelea Codreanu, în 1938, în articolul Spiritul literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
1994, 7-8; Andrei Bodiu, Singurătatea alergătorului de cursă lungă, VTRA, 1995, 1-2; Iulian Boldea, Arta evocării, VTRA, 1995, 1-2; Ioan Moldovan, Cântece de dragoste și moarte, F, 1997, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Spectacol în spectacol, RL, 1997, 45; Octavian Soviany, La bâlci, cu femeia în roz, CNT, 1998, 15; Iulian Boldea, Patologia mistificării, VTRA, 1998, 9; Doina Curticăpeanu, Suprafața lui Moebius, F, 1999, 11-12; Adina Dinițoiu, Trei poeți „optzeciști”, OC, 2000, 8; Mircea A. Diaconu, Traian Ștef: o melodie tandră, CL, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
are consistentă suprarealista din tablourile lui Marc Chagall. Că în poemele lui Leonid Dimov, plonjonul oniric e favorizat de spațiile închise: frizeria devine un neașteptat circ fatasmagoric; cancelaria liceului, un laborator grotesc de biologie, proiectat urmuzian (sau arghezian), iar un bâlci fantastic își întinde picioroangele într-un compartiment de tren. Odată viziunea deprinsa, celelalte române aduc noutăți de orchestrare naratologica. În L´Amour, l´amour (1982) - român a cărui prima versiune a fost tradusă în românește în 1994 cu titlul Evenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Sonete de Shakespeare, 1964. II - Studii monografice: G. Dem. Mirea; Șt. Valbudea; C. Rosenthal; Paciurea; Peisajul românesc înainte de Grigorescu; (...și multe altele!). III - Traduceri din literatura universală: Piese de teatru din: Shakespeare, Calderon, Lope de Vega, Goldoni... și altele Thackeray: Bâlciul deșertăciunilor Cervantes: Don Quichote Proza satirică spaniolă (de mai mulți autori) Tolstoi: Război și Pace ... și altele Versuri de H. Heine, Mallarmé, Edgar Poe... și altele 446 IV - Un număr de studii, eseuri, articole, conferințe, tablete etc. Unele dintre acestea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de identitate. El adună toate neputințele unei culturi tribal-provinciale în fața inerției economice și grosolăniei morale a unei tradiții politice etatiste. Etosul indecent al postmodernității l-a invitat pe omul recent la un dispreț mitocănesc pentru săraci, consumerism irațional, fentă financiară, bâlci cotidian, absenteism politic. La interstițiile acestor suprafețe, profilul omului recent apare într-o urățenie fără rival. Formula fast-food a fost îngurgitată din mers; ne-am trezit apoi cu noua paradigmă erotică: de la romanticul love affair s-a trecut frenetic la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lase în umbră faptul că există, în privința cel puțin a anumitor elemente ale societății medievale, o realitate trăită a Europei, care-i depășește frontierele. Nu se întrevede, deja, o Europă a neguțătorilor și bancherilor, activă mai ales în porturi și bîlciuri, o Europă a mănăstirilor și ordinelor religioase, o Europă a universitarilor și savanților care dezbat raporturile dintre credință și rațiune, o Europă chiar a pelerinilor în veșnică mișcare? Fărîmițarea politică nu trebuie, deci, să inducă în eroare. Dincolo de clivaje, războaie
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
era străin, un "egregor", adică o uniune invizibilă, un fel de concatenare mistică grație căreia fiecare poate exista ca atare. Acest vertij, această înlănțuire tribală este ceea ce vom regăsi în efervescențele estivale, în isteriile muzicale și sportive, în excitațiile proprii bâlciurilor, piețelor, bazarelor, târgurilor de vechituri și altor ocazii festive. Toate arătând importanța locurilor de schimb, de comunicare, de "comerț". Iată deci deontologia în acțiune. Ea rezultă din ceea ce am putea numi "sărbători copulative", în cursul cărora circulația bunurilor, a cuvintelor
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
noastră. În clipa în care văd tăblița familiară, mi se strânge stomacul. — OK, spune șoferul. Elton Road. La ce număr? — 43. E casa de acolo, spun. Cea cu baloane, stegulețe și... serpentine argintii în copaci... La naiba. Arată ca la bâlci. În castanul de la intrare e un bărbat care se chinuie să bage becuri printre crengi, pe aleea din fața casei e parcată o dubiță albă și mai multe femei în uniforme cu dungi albe și verzi intră și ies din casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca în a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care îl serbează în familie și între neamuri. Există și un protector al întregului ținut al Meglenului - Sf. Arhanghel Mihail, care se sărbătorește la 6 septembrie la mănăstirea din Oșani. La
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să reproclame (după Nietzsche) moartea lui Dumnezeu: „El a murit cu totul, / ștergeți-vă cu albe ștergare mâna, botul, / adio, Dumnezu a fost ucis” (Alt fiu). Însă chiar și dispărut, „părintele” continuă să fie dorit. Proferând blasfemii („Rușine, dumnezeule de bâlci”), poetul nu își poate, prin aceasta, extirpa „pofta de dumnezeire”, simțul pentru sacru. O anume „biserică de frig” conservă pentru sufletul său adorata divinitate: „Eu știu ce ești, mică biserică de frig, / în tot destinul de sacâz al meu, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
-l orbirii, acestea rămân doar vorbe ale nebuniei, rostite în chinurile deznădejdii uimite. Treptat, statura sa herculeană, întreaga făptură gata să ducă la propriu pietre de moară îl transformă într-o forță a locului unde poposește sau este aruncat: la bîlci, pentru a învîrti în locul cailor roata cea mare, pe moșia lui Lagradora, tot spre a înlocui, la roata morii de apă, calul grădinarului bulgar, în "vîrtejurile puhoaielor", urnind cu umărul căruța împotmolită în ape; în ocnă, trăgînd cu spatele vagoneții
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să placă cu orice preț și unui număr cât mai mare; este traducerea prostiei ideilor primite în limbajul frumuseții și al emoției. Estetica mass-media a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului. Kitsch-ul este și "artă de bâlci", operă de prost-gust, atitudine și comportament (amator de a privi în oglinda minciunii care înfrumusețează și a se recunoaște cu satisfacție). Snobismul și kitsch-ul se interferează frecvent. Despre zvon vonul se naște din apariția și circulația unor informații neconfirmate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
2012). - „Sf. Parascheva. Amintiri cu ultimii bani” (Antena 1, 14 oct. 2011). - „Sfânt sau afacere ? Părintele Lăcătușu” (emisiunea „Asta-i România”, Kanal D, 5 iunie 2011). - „Pelerin sărac, afacerist bogat. Afacerea Parascheva” (Evenimentul, 15 oct. 2008). - „Ieșenii vor să repare bâlciul de credință” (Flacăra Iașului, 15 oct. 2009). - „Mii de români la Sfânta Parascheva. Pelerinajul, transformat în prilej de afacere” (EVZ, 10 oct. 2010). b) Pelerinajul : loc memorial, resursă turistică. - „Mâna Sfântului Nicolae, la kilometrul zero al Bucureștiului” (Libertatea, 5 dec
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București, pe strada Câmpia Turzii, are o altă vilă. Toate astea și altele de acest fel le-a făcut din leafa lui de director de circ și din modestele venituri pe care i le aduc barăcile de tir din mai multe bâlciuri din țară, A. Iosefini fiind proprietarul lor, e drept, prin interpuși. Nu e mai puțin adevărat că, de altfel, toate aceste lucruri se cam cunosc. În 1982 s-a deschis o anchetă în toată regula, dar care la intervenții de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pas. Dar, timpul trecând în dulci răsfățări și duioase minciuni, iată-l sosit pe Ceaușescu, urmat de dulcea sa soție. El face drumul știut, de la un capăt la celălalt al tribunei sale, salută ca un boxer experimentat pe toată lumea și bâlciul începe. În dreapta lui, Elena Ceaușescu. Imediat după ea, Ștefan Voitec, mobila social-democrată necesară decorului. În stânga lui Ceaușescu, surpriză! Ion Gheorghe Maurer, albit și posomorât. Nu este învrednicit nici măcar cu o privire de la fostul său colaborator. De altfel, după numai 30
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu prea erau amatori să le cumpere. Mai ales că prețurile erau atît de umflate, încît descurajau și nababii. În afară de asta, toate lucrările erau trase parcă la indigo și, puse una lîngă alta, ofereau un aspect tipic de lucruri de bîlci. Piesele atît de migălit lucrate erau inspirate din arta Africii, artă inegalabilă în ceea ce privește stilizarea. Eleganță, mișcare, accentuare, sînt doar trei din punctele forte, excepționale, ale acestei superbe arte, provenită din continentul negru. Señor Diaz-Quintanal Fernandez de Luz era și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]