802 matches
-
timp, ca și cum nimic important nu le preocupase pînă atunci, aceste neplăcute conversații erau date la o parte ca pe niște lucruri nefolositoare, Își reluau apoi vorbăria, mereu aceeași, singura ce dădea sens existenței lor, mai mult chiar decît În tinerețe, bîrfeau, „comentau”, acum fără teamă, erau prea bătrîne ca puterea să le mai ia În seamă, din care cauză se credeau curajoase, Încîntate de prezența lor În timpul social al acelor zile. Venea uneori și domnul Pavel, mai mult ca să-și ucidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
felicite ironic. ― Hei, Allan, ești pierdut, băiete! vorbi Geurtie. ― Dar nu e urâtă, spuse în treacăt Clara, numai că mi se pare murdară, ca orice indiană. Cu ce-și dă pa păr? Pe mine, lașitatea mă cuceri deodată. Începui să bârfesc și pe inginer, și pe Maitreyi, fără să cred un cuvânt din cele ce spuneam, dar ascultând amuzat cele ce-mi vorbeau fetele și Harold. Orice urmă de fascinație și respect pieri din conștiința mea. Mai ales că nu înțelegeam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu-l suporta. Trăia cu impresia că știe să cînte la pian, dar dacă reușeai să-l ții departe de piane era un tip de treabă, asta dacă nu-i dădeai să bea ceva sau nu-i ofereai posibilitatea să bîrfească, și de astea două nu reușise Încă nimeni să-l țină departe. Cel mai bine se pricepea la bîrfit și știa mereu cîte ceva proaspăt și foarte compromițător despre oricine ți-ar fi trecut prin cap din Madrid, Valencia, Barcelona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mereu cîte ceva proaspăt și foarte compromițător despre oricine ți-ar fi trecut prin cap din Madrid, Valencia, Barcelona sau alte centre politice. Exact În clipa aceea cîntecele au Început din nou În forță și, cum nu prea poți să bîrfești urlînd, după-amiaza la Chicote se arăta a fi foarte plictisitoare, așa că m-am hotărÎt să plec imediat după ce voi fi dat și eu un rînd. Chiar În clipa aia a Început totul. Un civil Într-un costum maroniu, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bucur că te-am revăzut. Și am șters-o, așa cum făcusem adesea În decursul ultimelor câteva săptămâni când mă pomeneam vorbind cu altcineva decât cu Lily, cu Alex sau cu părinții mei și nu mă puteam stăpâni să nu o bârfesc pe vrăjitoarea aia. — Hei, nu e cazul să fii prea jenată, a strigat el În urma mea În timp ce mă Îndreptam spre lift. Eu lucrez aici abia de joia trecută. Și cu asta a aruncat mucul Încă fumegând al țigării și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pare mai degrabă hermafrodită, pentru că se Îmbracă stereotip În pantaloni de trening și, din această cauză, n-ai cum să constați dacă „formele ei de expresie“ feminină există cu adevărat sau au fost substituite cu cele masculine), chiar dacă unii mă bârfesc și m-arată cu degetul ca pe un individ comic. Un filosof nu poate avea decât o prezență ridicolă, comică În existența comună, fiindcă actele și gesturile lui sunt totdeauna discrepante, răsturnate, față de mentalitatea obișnuită de comportament. Principalul este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Înșelat. Totuși, te voi aștepta cu resemnare, așa cum Își așteaptă un condamnat moartea, când știe că ea e sigură. Și când te gândești că acum, când eu sunt extenuată de Învățat, o femeie se strânge În brațele tale, poate mă bârfiți Împreună, poate ești fericit... Ți-am spus că țin mult la tine, nu mă mai puteam ascunde după deget, Petre, oare caracterul tău să fie atât de rece? Au Încercat mulți măcar să-mi Înțeleagă sufletul, nici nu visau să mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o să găsești pe altul și așa mai departe. Tu ești bolnav, și de această boală nu scapi.“ (E vorba despre citit!) „Lasă bancurile. Mai bine spune-mi ce-ți mai face Dulcineea“ „Te referi la Sabina?“ „Parcă despre ea se bârfea ieri.“ (Cartouch, prietenul lui cel mai bun, i-a găsit o scrisoare de la S. din timpul când au fost la muncă patriotică la Oltenița. Făcuseră nudism Împreună. Ea s-a Îndrăgostit. Îi scria cu inocență: „Ce mai face Băiatul? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din drum ca să-mi potrivesc haina pe măsura luminii din ei; ei, cei goi și adevărați. Oamenii știu să prețuiască doar ceea ce corespunde regulilor lor. Nesocotește principiile lor morale și te vor huidui. Fă-le pe plac și te vor bârfi pe ascuns. Lui Martin. Fii negru și mă voi zvârli după tine Însetată de noaptea ta ca de o dragoste... Fii verde și mă voi zvârli după tine Însetată de pădurea ta ca de o dragoste... Iar dacă vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
zile i-au erupt furunculi pe toată fața. În registru, doctorul ei a scris că „mugurii“ de pe trupul Majestății Sale au „înflorit“ și au produs „nectar“. Furunculii erau negri și verzi, precum un cartof putrezit care încolțește. Tot Orașul Interzis bârfește că trebuie să fi fost mâna fostei ei rivale, împărăteasa Chu An. Fața doamnei Jin a fost netezită și peticită cu pudră de perle pisate. Totuși, dacă cineva s-ar uita mai îndeaproape, ar mai putea zări încă umflăturile. În dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un flirt, însă unul atât de tulburător, atât de amețitor... În schimb, Stefan Zweig trece sub tăcere continuarea poveștii. Copilul a păstrat secretul, sau i-a povestit totul tatălui său? Care a fost reacția celorlalți oaspeți din stațiunea montană? Au bârfit, au dus vorba? Chiar dacă adulterul nu avusese loc, femeia lăsase să se vadă toate semnele compromițătoare ale acestuia. Tulburarea sa fusese suficient de evidentă pentru a da naștere la zvonuri, la tot soiul de "aluzii, clevetiri, taca-taca pe sub evantaie", la
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prin '80-'85 produsul se dădea, "la negru", de două ori mai scump! Mi-a mai vîndut, ca la milogi, un kil de carne, și mi-a atras atenția că-mi ia un bacșiș derizoriu, numai pentru a nu-l bîrfi între foștii lui confrați, pe la restaurantul Casei Scriitorilor unde mă opream, des. Peste vreo trei luni, m-am dus iar în piață; nu mai era. L-am întrebat pe un alt măcelar ce-i cu el. Jumătate rău, jumătate ironic
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mă strivească. Tommaso pronunțase aceste cuvinte cu resemnare, ca și cum ar fi fost vorba de o cugetare; se simțea vânat, și asta cu toată îndârjirea. Da, se contrazisese cu stareții, fugise dintr-o mânăstire și, poate acasă la familia Tufo, îi bârfise oleacă pe spanioli..., dar aici era departe de puterea castiliană. Nu contează politica, nici spaniolii și nici francezii: este vorba de religie. De pildă, se pare că a fost atestat, fra' Tommaso, că tu ești autorul lucrării De tribus impostoribus
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
acest motiv, în informația lui Tacitus, potrivit căreia creștinii erau invisos per flagitia, este mult adevăr. Apostolul Petru, în sintonie cu Tacitus, exprimă judecata comună despre creștinii timpului: Purtați-vă cu cinste între neamuri, ca în ceea ce ei acum vă bârfesc ca pe niște făcători de rele, privind ei mai îndeaproape faptele voastre cele bune, să preamărească pe Dumnezeu, în ziua când îi va cerceta (1Pt 2, 12), iar Sfântul Paul ne spune că a ajuns să fie considerat, asemenea tuturor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
importante.) „Dacă n-ai vrea să fii decât fericit, ar fi ușor: dar vrei să fii mai fericit decât alții, și aceasta este aproape totdeauna greu, pentru că suntem Încredințați că alții sunt mai fericiți decât sunt În realitate.” (Montesquieu) Cine bârfește cu tine bârfește și despre tine. (Omul lipsit de caracter nu poate face o selecție a Împrejurărilor sau a oamenilor; la fel, de altfel, ca și În cazul obiceiurilor proaste, care, o dată formate, se manifestă În orice Împrejurare.) Nu poți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ai vrea să fii decât fericit, ar fi ușor: dar vrei să fii mai fericit decât alții, și aceasta este aproape totdeauna greu, pentru că suntem Încredințați că alții sunt mai fericiți decât sunt În realitate.” (Montesquieu) Cine bârfește cu tine bârfește și despre tine. (Omul lipsit de caracter nu poate face o selecție a Împrejurărilor sau a oamenilor; la fel, de altfel, ca și În cazul obiceiurilor proaste, care, o dată formate, se manifestă În orice Împrejurare.) Nu poți aplauda cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui, plăcute sau neplăcute, ne arată că viața nu Înseamnă numai previziuni lucide: „De-ar ști omul ce-ar păți, nici din casă n-ar ieși”.) Cu cât se pisează mai mult usturoiul, cu atât miroase mai tare. („Cine adoarme bârfind - ne spune un alt proverb - se trezește calomniind.”) Bățul scurt se rupe greu. (Cu cât cineva trăiește, de exemplu, Într-un dialog mai mult cu sine Însuși, cu atât Îi va fi mai greu să se desprindă de propriile interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de tot felul.) Acela care ascultă este părtaș cu acela care vorbește de rău. (Desigur, numai celui căruia Îi place să asculte ponegririle făcute de alții la adresa unui semen acceptă să fie de față.) „Jumătate din omenire simte plăcerea să bârfească și cealaltă jumătate să creadă bârfele.” (La Rochefoucauld) Râvnim la lucru străin, iar altora le plac mai mult lucrurile noastre. (Probabil că această particularitate a firii omenești este determinată nu atât de un sentiment de neîncredere În realizările noastre, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
supun, până la urmă, la ceva, că nu sunt atât de liberi pe cât s-ar părea; numai că, În timp ce unii se supun patimilor și poftelor lor, alții Înțeleg să se supună rațiunii, datoriei, conștiinței, legii adevărului și dreptății... Μ Pentru că cine bârfește este uneori și un om de spirit, având, apoi, și dibăcia de a descoperi părțile slabe ale oamenilor, ne trezim adeseori că ne face plăcere să ascultăm bârfele, ba chiar ne distrăm pe socoteala lor. Ignorăm Însă faptul că și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
N-am pomenit așa ceva“. Vă mai sfătuiesc să urmăriți prin piață grupurile de gospodine care transmit nonverbal mesaje aprobatoare; este un approach eficient pentru că acolo se face schimb de know-how casnic valoros. Grupurile de gospodine care se manifestă dezaprobator își bârfesc probabil gospodarii și e foarte greu să le deturnați de la acest subiect. Odată intrate în atmosferă, trebuie să preluați controlul discuției: stabiliți care este „gospodina alfa“ și strecurați-i câteva complimente standard cu privire la cumpărăturile din sacoșă. E de preferat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
persoane. Împăcăm astfel logica marilor populații cu cea primitivă a creierului nostru „bârfitor”. Concluzie Presa people exploatează o tendință de bază a ființei umane, nevoia de a auzi și de a colporta bârfe. Psihologii evoluționiști consideră că instinctul de a bârfi este mai mult decât un detaliu de suprafață al psihologiei noastre: este de fapt baza primelor societăți. Faptul că suntem din ce în ce mai mult în căutarea unor mijloace de satisfacere a instinctului prin intermediul presei people arată o deteriorare a relațiilor sociale tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
avantajat atât pe latura practică, cât și pe cea estetică. Deoarece ceea ce este folositor mai presus de toate este tehnica, și tehnica matematică se predă mai ales cu ajutorul matematicii pure. Sper că nu trebuie să mai spun că încerc să bârfesc fizica matematică, un subiect splendid, cu probleme formidabile în care cea mai bună imaginație s-a desfășurat în voie. Dar nu cumva asta este poziția oarecum patetică a unui matematician aplicat obișnuit? Dacă dorește să fie util, trebuie să lucreze
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
politică la aceeași University of Chicago. „Chick” și „Abe” au fost multă vreme foarte apropiați, fără a fi în fond prieteni. Au fost chiar vecini, s-au frecventat intensiv, până la promiscuitate, au vorbit vrute și nevrute, au mers împreună la Paris, au bârfit pe toată lumea și au divagat pe teme intelectuale. Divagațiile rămân la o foarte modestă altitudine în amintirea lui „Chick” (sau în ceea ce aflăm noi de la el), dar au două efecte secundare importante. Mai întâi, „Chick” îi propune lui „Abe” să
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe primul loc. Unii indivizii niciodată nu par să fie capabili să accepte standardele convenționale ale oamenilor din jurul lor. Ei niciodată nu acceptă valorile inerente jocului cinstit, onestității, adevărului, integrității personale, justiției și cooperării. Ei sunt apți să mintă, să bârfească, să defăimeze ori chiar să ucidă când acest lucru corespunde scopurilor pe care le urmăresc. Deoarece aceștia nu au acceptat niciodată normele sociale ca prioritare, comportamentul lor deviant nu le produce vinovăție sau rușine, așa cum se întâmplă cu persoanele socializate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
include amintirile personale ale celor care l-au trăit pe viu - din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]