907 matches
-
Editura PIM, Iași, 2011, 155p., îngrijitor de carte și prefațator. Întoarcere în timp, de Despa Dragomir, Editura PIM, Iași, 2011, 224p., redactor de carte și prefațator. Viața - o lecție, de Marian Ciornei, Editura PIM Iași, 2012, 174 pagini. Cuprins: Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit............................... 5 Vasile Voiculescu și Academia de la Bârlad .................................................17 Cu Vasile Voiculescu în „Literatura română” Ghid................167 Cărți despre Vasile Voiculescu .183 Prof. Cornelia Sechi ..................205 Postfață......................................205 Bibliografie ...............................215 De același autor...................220
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și actori etc. Un loc special i-aș acorda lui Valentin Silvestru, mare critic de artă ,,prietenul fără prieteni” pentru contribuția la Festivalul Național (și internațional) al Umorului, unde am pus hotărâtor umărul, altul, recunoscutului mare sculptor pe plan mondial, bârlădeanul Marcel Guguianu (m. 2012). Cadrele (portretele) acestora și multor altele înnobilează activitatea TV.V. și a slujitorilor acestuia, într-o perioadă care rămâne unică în cadrul Curentului Cultural Informațional Vasluian. EMIL CONSTANTINESCU VALOARE NAȚIONALĂ Emil Constantinescu (n. 19 noiembrie 1939, Tighina, acum
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
candidaturii în bătăliile electorale unde am reprezentat pe ecologiști (cu rezultate foarte bune) sau U.N.C., o uniune de partide prinse în ,,horă” cu P.S.D. După îmbolnăvirea sa, relația de apropiere, respect și prețuire a continuat și cu P.S. Corneliu Bârlădeanul a cărui întronizare am transmis-o în întregime pe postul TV Vaslui. Această reciprocă prețuire s-a văzut în numeroase ocazii inclusiv în cuvântul de apreciere în volumul ,,MARIN 70” (2011). Lucrarea P.S. Corneliu s-a concretizat în număr mare
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
volumul ,,MARIN 70” (2011). Lucrarea P.S. Corneliu s-a concretizat în număr mare de biserici (516, noi și vechi în județul Vaslui) în disciplina din rândurile clerului și în seriozitatea studiilor la Seminarul din Huși unde doctorul în teologie Corneliu Bârlădeanul este îndrumător. Am considerat că în cele 18.000 de biserici din România, se include și efortul clericilor și mirenilor locali, autoritar conduși de la Huși. Mărturisesc a nu fi înțeles întotdeauna acest efort uriaș de construire a acestor monumente religioase
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
D.Cantemir", nr.17-18, Iași. BARBU N. (1997), Contribuțiile de geografie fizică ale profesorului Gh.I.Năstase, Anal.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLII-XLIII, s.II.c, Geogr., 1996-1997. BARBU N. (1997), Profesorul Victor Apostoleanu in memoriam rev. "Academia Bârlădeană", nr.5, Bârlad. BARBU N. (1998), Depresiunea Vișeului scurtă prezentare geomorfologică, Lucr.Sem.geogr., "D.Cantemir", nr.15-16 (1995-1996), Iași. BARBU N. (1998), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (manuscris). BARBU N. (1999), Poziția geografică și cadrul natural al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și Dumitru HÎnceanu care i-au fost nași de botez lui Sandu - poetul sărbătorit - au fost mentorii contagioși. Ani de zile, Dumitru HÎnceanu, prietenul de o viață al colegului meu Alexandru Tăcu, a orchestrat iscusit cu poezia, pictură și școala bârlădeana. Cand costumul național românesc era depreciat, În zile de lucru ori de sărbătoare, cu pletele negre fluturându-i În vânt, cu ochi tot atât de Întrebători și pătrunzători că ai lui Sandu, Dumitru HÎnceanu străbătea, nu provocator, centrul Bârladului de la un capăt
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Monitorul” de Iași, la 19 aprilie 2004, În chiar pagina I, făcându-se mesager a celor care socotesc că nu se face Încă suficient pentru păstrarea și cinstirea memoriei celui plecat, scria, drept reproș, sub semnătură lui Virgil Burlă: „DOAR BÂRLĂDENII ÎȘI MAI ADUC AMINTE DE MOARTEA TÂNĂRULUI MALIN TĂCU” -un grup de liceeni din Bârlad a organizat sâmbătă, la Iași, un spectacol-omagiu adus elevului ieșean mort În 1986, În condiții neelucidate nici până azi -Liceul „Eminescu”, unde studia tânărul Tăcu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Israel, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, TURCIA Lucrări prezente În colecții de stat și particulare din România, Israel, Republica Moldova, Grecia, Maroc, Franța, Iordania, Ungaria, Olanda, Germania, Iugoslavia, Italia, Canada, Austria, Ungaria, SUA, Uruguay, Paraguay. ANIVERSARE C.D. Zeletin Președinte de onoare al Academiei bârlădene (fondată de George Tutoveanu), C.D. Zeletin (Constantin Dimoftache) omagiat de instituțiile culturale ale municipiului Bacău la Împlinirea vârstei de 70 de ani. De acelasi autor: Mari personalități ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de onoare al Academiei bârlădene (fondată de George Tutoveanu), C.D. Zeletin (Constantin Dimoftache) omagiat de instituțiile culturale ale municipiului Bacău la Împlinirea vârstei de 70 de ani. De acelasi autor: Mari personalități ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Bucovina În presa vremii I (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. Bucovina pământ românesc ÎI - Presă din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205 pagini
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „Mărturisiri” de Constantin Hușanu Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, 591 p., cu un „Cuvânt Înainte” al autorului. Mari personalități ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II-a revăzuta și adăugita. Editură PIM Iași, 471 p. Bucovina În presa vremii (Cernăuți: 1811-2008), ediția a II-a aniversara (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mama România În 1918), Iași, Editura PIM, 552
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
* Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 18702003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Edict Production, 2007 * Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 18692006. * Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM. * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II-a revăzută și adăugită. * Personalități moldave, Editura P.I.M., Iași, 2008. * Bucovina pământ românesc (presa din zona Rădăuți, Siret și Săveni: 1893-2008, ediția a II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă - România
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
31 iulie 1921 se bucura de succesul în poezie al poetului George Voevidca, publicat în Mărăști, anul I, nr. 1 dar făcea trimitere și la Revista Moldovei nr. 3-4 unde „desprindea poezia blajină și nostalgică „Ascultând pe Mignon” de poetul bârlădean George Tutoveanu și sonetul intitulat „Flageolet” al aceluiași - George Voevidca. * Dreptatea cam ducea lipsa semnăturilor ori le evita. Apăreau totuși și nume la articolele publicate: D.R. Ioanițescu, Ilie Tabrea, Laur Tomoioagă, dr. Euseb. Hotinceanu, I. Chirumanov, G. Ciupărcă, Șt. Moldovan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ori În casa noastră Împreună cu colegul lor de liceu Miler Mihai, care locuia la a treia scară de noi. A obținut repartiția la Întreprinderea de rulmenți Bârlad, cu loc de muncă la Întreprinderea de Procesoare din Pașcani, dependentă de Întreprinderea bârlădeană. Trebuia deci ca și Corneluș să obțină o repartiție apropiată, pentru care căsătoria cât mai rapidă era o necesitate, Actul de căsătorie dându-i prioritate la repartiție. În sectorul sanitar repartițiile se făceau toamna. În fața noii situații, Într-o duminică
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Cuza, dar și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pictorul Nicolae Tonitza, dar și gimnasta Adreea Răducan. De pe băncile școlilor din Bârlad au urcat spre Iași marii lingviști Philippide-tatăl și Gh. Ivănescu. Mi-ar trebui, iarăși, pagini întregi, spre a numi celebrități de sorginte bârlădeană. Mă opresc, simbolic, la cele trei personaje, care animă și astăzi scenele teatrelor și vieților noastre: Take, Ianche și Cadâr! Într-o poezie de-a ta, "Continuitate", spui: "Vasile Alecsandri citește poezii/ de Costache Conachi./ Mihai Eminescu citește poezii/ de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă că e Sărata de dincolo de Prut. Teoria referitoare la proveniența numelui târgului Huși de la persoana numită Husul a fost subliniată în perioada interbelică și de Virgil Caraivan, publicist și istoriograf bârlădean, preocupat de istoria locală. În studiul Hușii, Caraivan afirma că „numele Hușilor vine însă de la un stăpânitor al acestor locuri, Husul”, dar că „Moșia Husului a devenit prin răscumpărare domnească”. Și el era de părere că târgul Sărata a fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se întindea asupra județelor Fălciu și Tutova. Episcopia traversa o perioadă fastă, înregistrându-se o remarcabilă efervescență spiritual-creștină și culturală. Este suficient să amintim că în acești ani au păstorit la Huși Nicodim Munteanu, Iacov Antonovici, Nifon Criveanu, Veniamin Pocitan Bârlădeanul și Grigore Leu, personalități de prim rang ale Bisericii Ortodoxe Române. Conform recensământului din 1930, din totalul locuitorilor județului, 91,6% erau ortodocși. Județul cuprindea 76 parohii cu 126 biserici ortodoxe, o biserică romano-catolică și șapte sinagogi. Bisericile ortodoxe din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căruia m-a ajutat financiar și Fundația Culturală Primăvara lumii, inițiată de familia Ana și Alexandru Tacu-Zeletin, în amintirea fiului lor, Alexandru Mălin Tacu, răpus de forțele răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma Chiricuță Societatea culturală Academia bârlădeană nu a fost doar o stare de spirit, ci un puternic centru de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma Chiricuță Societatea culturală Academia bârlădeană nu a fost doar o stare de spirit, ci un puternic centru de cultură națională nu numai la Bârlad ci pentru întreaga Moldovă de Jos. Aspect esențial de reținut, bine subliniat în volumul ediției anastatice alcătuit de editoarele Elena Monu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
reținut, bine subliniat în volumul ediției anastatice alcătuit de editoarele Elena Monu și Elena Popoiu, apărut la Editura Sfera-Bârlad în 2011, dar și în cele aproape 500 de pagini din „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2008”, volum realizat de Ion N. Oprea în 2003 și 2008, ultima ediție revăzută și adăugită, precum și de alți referenți care sau raportat la problemă. Calendarul nostru pe 1917 a fost primul semn de viață al Academiei bârlădene răspundea însăși
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a presei bârlădene 1870-2008”, volum realizat de Ion N. Oprea în 2003 și 2008, ultima ediție revăzută și adăugită, precum și de alți referenți care sau raportat la problemă. Calendarul nostru pe 1917 a fost primul semn de viață al Academiei bârlădene răspundea însăși „Academia” în revista sa Florile Dalbe nr. 12-13 din 1-15 iulie 1919 pentru R.V., ca să sublinieze interesul major pentru cultură, arătând că “această Academie a mai publicat apoi: „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, „Din țara Zimbrului” de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lupta împotriva defetismului și a dezastrului din faimosul „triunghi al morții” din Moldova”, scria Dan Smântânescu în lucrarea „Bârladul odinioară și astăzi”, 1984. Despre revistele literare ale Academiei, Florile Dalbe și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența și dăruirea manifestată. Rezultă acest lucru și din aceea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența și dăruirea manifestată. Rezultă acest lucru și din aceea că În „Discuții literare” din Scrisul nostru nr. 2 i se și preciza lui V. Damaschin că Academia Bârlădeană, înființată chiar la 1 Mai 1915, „în afară de primii „academicieni” G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma Chiricuță, i-a avut și pe frații Iuliu și Virgil Nițulescu, medici, foști bursieri ai fundației lui Rochfeller, G. Alexandrescu, profesor la Liceul “Lazăr” din
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
car cu boi în care păzea tablourile lui N. Grigorescu, instalat mai apoi într-o casă modestă în care avea să-și primească nu numai admiratorii, dar mai cu seamă pe începătorii în ale literaturii. Ce a însemnat Bârladul, Academia bârlădeană și Al. Vlahuță pentru literați avea să o spună Vasile Voiculescu în Lamura nr. 4 din ianuarie 1921, când lucrurile se liniștiseră: În jurul maestrului, în anumite ocazii, se strângeau 20-30 de oameni “în toată firea”, scriitori, preoți, învățători, “băștinași sau
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
să facă cinste orășelului care era Bârladul copilăriei sale. Bârladul acelei copilării total nefericite în care a resimțit mereu lipsa nu numai a căldurii părinților ci și răceala străinilor, a camerei unde era găzduit. Avusese mereu însă, alături, cărțile... „Academia bârlădeană” a fost o școală a prieteniei. Când, între anii 1924-1927, la București apărea revista culturală Țara de Jos, sub conducerea lui G.D. Rânzescu și colaborarea colegilor lui de la Bârlad, C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]