1,344 matches
-
de toamnă" de la Victoria? Ce părere să am? Proastă. Nu numai despre saloanele ieșene, ci și despre cele bucureștene. În general, despre saloane. Așa cum sînt concepute ele acum. Ca niște "obligații" ale breslei: să fie! Măcar de-ar fi pe bănuți, cum erau în "epoca de aur". Formale, formale, dar frații lucrau serios pentru că sperau într-o "achiziție". Acum, fiecare înșfacă ceva din atelier sau din debara și pune pe panou, la Victoria (minunat-proletcultă denumire, nu?) Ce poate ieși de-aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din propriul instinct primar, detonează pe furiș cel mai adesea în preajma vîrstnicilor cu vădita intenție de a traumatiza - te uiți la aceste specimene și-ți dai seama cît de subnutrite sînt (nu numai intelectual, ci... stomacal pur și simplu); ultimul bănuț (provenit de unde?), în loc să-l dea pe un covrig, acești hămesiți, cu aspectul lor famelic, de lumea a treia, îl dau pe idioatele pocnitori - toți pirotehniștii ăștia jalnici trebuie remarcat poartă invariabil fes; e o modă a fesului, însușită, ce oroare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele harnicilor artiști ai poporului. Din păcate, pecinginea dăinuie și acum și nu sînt semne că se va ivi un dermatolog emerit care s-o stîrpească. Dacă hidoșeniile pictate ale realismului socialist de la "temele majore" la scene... de muncă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cuvînt și tămîioșii, și clevetitorii, cu toții s-au tranchilizat și s-au întors într-ale lor. Cînd și-au dat seama, în sfîrșit, că schelele zurbavnicei fresce sînt deja ridicate, calfe (caiafe) și zidari întinzînd de-acum definitivele gleturi, iar bănuții zornăind forte în portmonee, s-au consolat în condiția lor de "proști", cum îi și numise, de altfel, într-o zi de cocktail, frescangiul dă București. Acum, liniște. Da, dar la doi pași de imunda zîzanie parietală, în Muzeul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe viitor și ele mulțumite ba chiar fericite cu acest deznodământ, însă acest lucru va deveni în curând cunoscut! Deocamdată, ne vom reține să spunem câte. Rudele, și în primul rând buna mătușă Csili, și-au primit banii până la ultimul bănuț din părțile investite în această afacere, astfel încât tânărul verișor Bruno a putut să-și cumpere o mașină nouă, iar atât de inteligenta, dacă nu și frumoasa nepoată Suzi a izbutit, datorită dotei apărute atât de oportun, să se căsătorească, o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
crede că a fost o simplă coincidență? ar putea fi subiectul unui roman despre iubirea veșnică. Sau măcar a unui film de televiziune. Ori a unei încântătoare telenovele. În al treilea rând: buna mătușă Csili și-a primit până la ultimul bănuț din partea investită în angajarea lui Ludovic L. (deși n-a știut niciodată cum îl cheamă de fapt pe Ludovic L.); simpatica doamnă, cu banii astfel obținuți, a plecat pe Titanic și, deocamdată, nu s-a regăsit pe lista persoanelor salvate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea...! O pîine pe care o cumpărai cu bănuții pe care ți-i dădea partidul mamă și tată... cu avizul securității... Gh. P. unu: La ce bun să fi deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu ce-ai făcut? Ce-ai făcut tu?! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
întreabă-l dacă nu vrea să viziteze... muzeul. Nae: Ce muzeu?! Octav: Mă, dacă eu ți spun că tu nu știi unde te afli! Nae: ...Și ce naiba să arăți tu în muzeul tău...! Octav: Păi avem așa: icoane, iconițe, urne... bănuți de pe piept... cripte, nișe, fresce, pietre funerare... Nae: (scoțianului) Vrei să vizitezi... interiorul... cavoul... muzeul? Tomy: Oh, un muzeu! Unde? Nae: Aici... în cavou... icoane... pictură... Tomy: Oh, interesant! Octav: Mă, tu spune-i tipului că aici e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
făcute În timpul vieții; ea depinde de cunoașterea tainelor sacre ale călătoriei dintre lumi (bocetul efectuând această inițiere) și de Îndeplinirea corectă a riturilor de trecere de către cei rămași În lumea de aici (aceștia vor dota sufletul cu obiectele magice ajutătoare: bănuțul pentru tâlharii de la vămi, găina de pomană pentru stingerea focului, paloșul pentru a fi dat Sfintei Maria, apa aruncată pe mormânt pentru a fi băută pe lumea cealaltă etc.). Religia creștină a cunoscut numeroase elaborări mitologice și reconfigurări doctrinare ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de spălare a mâinilor ajung să fie asociate cu o atenuare a anxietății și, din acest motiv, sunt repetate. În afara acestor asocieri aleatorii, există și altele, de pildă între simptomele tulburării obsesiv-compulsive și incidente traumatizante. Caz practic Lotty își freacă bănuțul norocos înainte de a servi pe terenul de volei și dă o lovitură foarte bună, înscriind un punct valoros pentru echipă. Când îi vine din nou rândul să servească, face același gest. La meciul precedent, nu și-a putut găsi bănuțul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
bănuțul norocos înainte de a servi pe terenul de volei și dă o lovitură foarte bună, înscriind un punct valoros pentru echipă. Când îi vine din nou rândul să servească, face același gest. La meciul precedent, nu și-a putut găsi bănuțul și, din această cauză, a fost foarte nervoasă și a ratat pasele. Acum și-a revenit, dar atribuie tot meritul puterii monedei norocoase. Stilul educațional al părinților și mediul familial În ultimul timp, s-a manifestat un interes sporit pentru
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
într-un fel artistă, a fost și faptul că prin anii ’50 își ținea casa, din strada Jules Michelet, deschisă unui cenaclu (el îi spunea „academie”), la care participau V. Voiculescu, care a citit aici Sezon mort, Șerban Cioculescu, A. P. Bănuț, Tit Simedrea, profesorul și academicianul Nae Popescu, doctorul N. Vătămanu. Încă din copilărie, scrie singur și editează într-un număr limitat de exemplare revista „Luna”. A mai colaborat la „Insula” și „Cuvântul”. B., un bonom, un epicureu, a rămas multă
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
unde era numit preot-profesor. Debutase în 1895 cu o dare de seamă, iscălită Simin, în „Tribuna”. Folosind același pseudonim ori altele (Alexandru, Alfa, Petronius, Pribeag), colaborează în continuare la ziarul sibian, la „Familia”, „Tribuna poporului”, „Unirea”. În 1902, împreună cu A. P. Bănuț și O. Goga, înființează „Luceafărul”, pe care îl conduce până la plecarea din Budapesta. Ulterior, articole, foiletoane, schițe și nuvele îi mai apar în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Țara noastră”, „Lupta”, „Cosinzeana”, „Foaia interesantă”, „Românul” ș.a. O parte din scrierile
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
încapă pe toți credincioșii, o nemărginită gloată a norodului se întindea peste lespezile peristilului, în piață și peste toate ulițele pe unde era să treacă procesia; câțiva bogați străini își petrecea vremea a arunca peste lespezi câțiva pumni de carlini (bănuți) pe care se grămădea micii lazaroni, năpădea prin mijlocul mulțimei și pe supt picioarele cailor călăreților ce era așezați pe la colțul fiecăriia uliți ca să păzească a nu se împiedica trecerea norodului. Între aceste june și elegante femei pe care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aduce aminte de un profil familiar pe meleagurile noastre, de teroristul termidorian sau de stalinistul convertit în liberal. Sfîntul Pavel este un organizator, un reglementator înnăscut, care preferă minților strălucite, instabile și puțin rezistente, mediocrii solizi. Nici doctrinar pentru un bănuț, nici metafizician. Trăind în viteză, călătorind fără încetare, adaptînd mistica la realitate. Acest spirit pozitiv se limitează la a da instrucțiuni concrete asupra unor subiecte concrete, cu autoritatea pe care o conferă supleanța. Sfîntul Duh lucrează prin el, el este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
succes timid începînd cu 1885. Mizeria filosofiei a fost editată de Marx pe cheltuiala sa, la Paris, în iunie 1847. Șase luni după aceea se vînduseră 96 de exemplare. Editorul trimitea prietenilor autorului exemplare gratuite, cerînd în schimb doar 15 bănuți pentru cheltuielile de expediere; i-au fost înapoiate toate. Patriarhul socialismului era, este adevarat, Proudhon. Marx trecea drept un pedant frustrat. Istoria comunismului a lui Alfred Sudre, publicată în noiembrie 1848, număra 532 de pagini și nu sufla nici un cuvînt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
talentată financiar persoană din familia asta? ridic privirea victorioasă. — Colecția ta de Antiques for the Future nu face nici doi bani, spune Luke, Însă zîmbește de la o ureche la cealaltă. — Și ce dacă? Tot te-am bătut! Ai tonișoare de bănuți, scumpa mea! O sărut pe Minnie pe frunte. — CÎnd Împlinește douăzeci și unu de ani, intervine Luke. Pe bune acum, e atît de enervant cîteodată! Cine vrea să aștepte pînă la douăzeci și unu de ani? — Mai vedem, Îi șoptesc În ureche, trăgîndu-i păturica
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aprilie 1914, ca organ al Societății pentru Fond de Teatru Român, sub conducerea secretarului ei literar, Horia Petra-Petrescu. Între membrii comitetului de conducere al Societății se află Iosif Blaga, Gh. Dima, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, iar director artistic este A.P. Bănuț. Horia Petra- Petrescu consideră în Cuvânt înainte (1/1913) că prin mișcare teatrală se înțeleg „toate manifestările culturale cari se dau la manifestații publice: declamări, cântări, concerte, conferențe”. În rubrica intitulată „Cronică” sunt consemnate evenimente cultural-artistice în care sunt angajați
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
din naștere”. Mulțimea trece indiferentă până în momentul în care un necunoscut se oprește, ia cartonul, îl întoarce, mâzgălește câteva cuvinte pe el și pleacă. Imediat după aceea, miracol. Fiecare trecător întoarce capul și mulți, înduioșați, se opresc și aruncă un bănuț în cutie. Cele câteva cuvinte spun foarte simplu: „Este primăvară și eu nu pot să o văd”. Trebuie să remarcăm însă că acest efect poate fi și sursa multor bariere în comunicare; - Teoria perseverenței (când concluziile depășesc evidența). Dacă, spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca bănuții de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu-mi neliniștile/ Mătușile mele cu frica lui Dumnezeu
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
am rude sau pe cineva aproape de suflet am avut-o pe Ana nu tare de mult a plecat unii spun că sufletul nu pleacă de aici până când lucrurile nu sunt rânduite și că se reîntoarce dacă nu duce cu el bănuțul de argint busuiocul și câteva lacrimi Ana s-a reîntors am văzut-o în vis avea părul despletit ochii adânciți mâinile slabe și degetele lungi purta cămașa albă cu dantela cusută în ajunul paștelui în care a plecat... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. astăzi tot ce vreau Doamne e să stau de vorbă cu tine ca între Tată și Fiu nu o să întreb nimic despre cei care se vând pentru câțiva bănuți și nici despre lucrurile care nu există dacă ți-aș cere să-mi spui de ce mor oamenii mi-ai răspunde că sunt muritori dacă te-aș întreba de ce nu-i înveți să moară ... Citește mai mult astăzi tot ce vreau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
răspunde că sunt muritori dacă te-aș întreba de ce nu-i înveți să moară ... Citește mai mult astăzi tot ce vreau Doamne esă stau de vorbă cu tineca între Tată și Fiunu o să întreb nimicdespre cei care se vând pentrucâțiva bănuți șinici despre lucrurile care nu existădacă ți-aș cere să-mi spuide ce mor oameniimi-ai răspundecă sunt muritoridacă te-aș întreba de cenu-i înveți să moară... XXI. DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
de Valeriu Braniște, Idei referitoare la înființarea teatrului nostru de Vasile Goldiș, Ceva despre psihologia plăcerii estetice de Iosif Blaga, Chestiunea teatrului la noi de Ion Scurtu, Eminescu și teatrul de Ion Borcea, De după culise, Rolul artei naționale de A. P. Bănuț ș.a. Într-o primă etapă a activității societății, ce își avea sediul la Budapesta, atunci când principalul animator este Iosif Vulcan, energia s-a îndreptat mai ales spre strângerea de fonduri. Se intensifică în același timp organizarea de spectacole cu actori
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș, Ionel Crișan, Zeno Vancea ș.a. Se produce o evoluție a gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se insistă asupra stimulării creației originale prin concursuri
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]