978 matches
-
Ion Roxin, Silvia Ghelan și Silvia Popovici. Subiectul filmului îl reprezintă confruntarea cu evenimentele din noaptea de 23 august 1944 a participanților la o serată organizată în vila unui profesor. În seara zilei de 23 august 1944, în vila din Bărăgan a renumitului profesor Costi (György Kovács) are loc o serată organizată de Crucea Roșie. Vila se afla în apropierea unei unități militare germane de apărare antiaeriană și a unui punct de observație care păzea un obiectiv strategic pentru mersul războiului
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Davidoglu (1956). A cântat în opereta "Mascota" de Edmond Audran (1944) și rolul principal din comedia muzicală "Sfinxul de la Hollywood" de Ralph Benatzky (1946). A cântat în filmele "Se aprind făcliile" (1939 - film care s-a pierdut), "România" (1947), "Ciulinii Bărăganului" (1958) și în scurt-metrajul muzical "Mic album muzical" (filmat în 1958), în care apare cântând piesele "Mărioară de la Gorj", "În Târgul Moșilor" și "Salutare, bătrâne București". În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
devenit simpatic, dacă nu chiar drag (așa, din gară, timp de zece minute, cît se schimbă locomotiva; nu i-am cercetat, încă, lăuntrul), pentru că, după lectura romanelor lui Paul Georgescu (născut, acolo, la 7 noiembrie 1923), urbea pierdută în orizontul Bărăganului s-a transformat într-o sursă a plăcerilor pe care nu le pot oferi decît reveriile livrești: Țăndărei, sub numele de Huzurei, constituie miezul romanelor Mai mult ca perfectul (1984), Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlîc (1988) și, postum, Între
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
în insignifiantul Huzurei spun mai mult decît „marile” jocuri politice din cabinetele ministeriale ale Capitalei timpului. O știre venită pe fluxul agențiilor de presă sparge reveriile livrești cu (i)realitatea imediată a vremii noastre postmoderne. Țăndărei - Huzurei sare din praful Bărăganului în paginile tabloidului „The Sun”. Presa britanică publică materiale despre traficul de minori proveniți din Țăndărei, oraș desemnat de poliția britanică drept sursa problemei, după o operațiune împotriva cerșetorilor și hoților români, soldată cu arestarea a 25 de persoane la
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
este vânătoarea astfel cum se răsfrânge în literatură și în alte arte, în plastică, în muzică, felul în care această îndeletnicire a creat mentalități și moravuri, legende și mituri. Raportările la Pseudo-kynegeticos erau de așteptat, la descrierile de acolo ale Bărăganului cândva populat de dropii, mirându-ne doar că, în acest context, lipsește vreo referire la Ștefan Bănulescu. Nu a evocat el Dropia în Iarna bărbaților ? Fiindcă altfel scriitorii români contemporani sunt mereu invocați, vânători ei înșiși sau numai preocupați de
Un cărturar ludic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5260_a_6585]
-
reamintite împrejurările în care Lascăr Catargiu a rostit, adresându-se lui Carol I, memorabilele vorbe „Aiasta nu se poate, Măria Ta!". Apoi, Răzvan Hoinaru prezintă impresiile de călătorie ale unor clerici scoțieni, Andrew A. Bonar și Robert McCheyne, prin zona Bărăganului la anul 1839 (și atunci aceste ținuturi erau atipice, ca să folosim un termen blând, în comparație cu standardele europene). Vasile Mărculeț scrie despre prima dinastie vlahă din istorie, Asăneștii. Andrei Alexandru Căpușan îl evocă pe regele de oțel al anglo-saxonilor, Alfred cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6175_a_7500]
-
găsit o geantă cu o sumă consistentă de bani și a restituit-o proprietarului sau de câte un olimpic internațional la matematică care a mai luat încă câteva premii la concursuri, născut undeva într-un sat mic și sărac în mijlocul Bărăganului. Altcineva crește un copil orfan, un cățel de pe strada sau duce mâncare în fiecare zi la un azil de bătrâni. Sunt momentele în care mă luminez la față și la suflet și îmi aduc aminte că esența noastră interioară este
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditație și echilibru (5) () [Corola-journal/Journalistic/66883_a_68208]
-
2011 al revistei MEMORIA. REVISTA GÎNDIRI ARESTATE atrage atenția prin articolul „Memoria deportărilor din România”, în paginile căruia e descris episodul mutării într-o singură noapte a anului 1951 a locuitorilor din Banat și Mehedinț i, către o destinație „bucolică”: Bărăganul Brăilei. „În urma unui plan pregătit timp de trei luni de zile, cu o precizie diabolică, au fost scoși din casele lor, pe parcursul nopții de 18/19 iunie, fără nici un anunț prealabil, peste 44 000 de oameni, începînd cu femeile și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
de artiștii mai tineri. Jurnaliștii au mai uitat de artiștii care au avut o altă perioadă de lucru și de frumusețe”. Marele actor Florin Piersic împlinește azi, 27 ianuarie, vârsta de 78 de ani. A jucat în filme precum "Ciulinii Bărăganului" (1957), "Neamul Șoimăreștilor" (1964), "Haiducii lui Șaptecai" (1970), "Zestrea Domniței Ralu" (1971), "Colierul de turcoaze" (1985), "Fix alert" (2004) și "Eminescu versus Eminem" (2005). Printre spectacolele de teatru celebre în care a jucat Florin Piersic se numără "Zbor deasupra unui
Adevărul despre Piersic. Ce a spus Dorel Vișan când a fost întrebat despre actor-VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/47883_a_49208]
-
al scriitorului, omul care toată viața, odată cu scrisul, a practicat profesiunea de jurist, specializat în Dreptul civil. Despre magistrat este vorba în carte și deloc despre scriitor, despre tânărul judecător care a funcționat o vreme la tribunalul unei comune din câmpia Bărăganului și, mai apoi, într-un oraș-port în care nu ne este greu (mie nu-mi este !) să recunoaștem Brăila. Cu salcâmii și cu bulevardele circulare care încep și sfârșesc la fluviu, cu casele-vagon, cu „grădinița din centru", cu Strada Regală
Un roman de Mihail Crama by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6019_a_7344]
-
zona de concentrare daco-romană a Hunedoarei spre monumentele brâncușiene de la Târgu Jiu, sau: via Făgăraș-Brașov-Sinaia, căreia i se putea releva similitudinea întru frumusețe cu Sintra. În locul unor asemenea înălțătoare parcursuri, jurnaliștilor portughezi li s-a "oferit" o descindere în pulberea Bărăganului, relatată de d-na Carvalho drept cunoaștere a României profunde. Dânsa încearcă și o aproximare a specificității românilor: "Latini, da - însă nu exuberanți ca italienii, nici extrovertiți ca spaniolii. Sunt mai ponderați, asemenea nouă." În fine, și o imagine tonică
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
Ce-or fi vorbit ele acolo în casa atât de bine îngrijită a grecului? Casă foarte curată, având, țin minte, o curte străbătută de o podișcă de lemn, cum nu mai văzusem la nimeni, să nu iei în picioare noroaiele Bărăganului, și din care pricină, nici nu puteai să joci ca lumea țurca; ...vreau să spun, ce discutau acolo femeile cu aprindere, nu aveam să știu niciodată. Câteodată, mama încerca să mă învețe și pe mine grecește. Refuzam însă cu încăpățânare
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
Ștefan Cazimir Vînătoarea de dropii în Bărăgan pe care o îndrăgești domnia ta, iubite domnule Odobescu, e o lină preumblare cu căruța ce ,înaintează încetinel și rătăcește fără de țăl, după bunul plac al mîrțoagelor arominde sau după presupusul de vînat al tămădăianului căruțaș,. Oamenii locului sînt ,vînători de
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
strădanii rămîn înșelate! De aceea vînătorul care se întoarce la popas ducînd în spate o dihanie de cincisprezece kilograme e sărbătorit ca pentru o ispravă eroică." Vremile ce s-au scurs de atunci încoace i-au primenit mult pe colindătorii Bărăganului, învățîndu-i totodată pe ,mitropoliți" să-și identifice altfel dușmanii, iar pe vînători să afle noi mijloace de a amăgi prada. ,Pe timpul lui Odobescu, cînd dropiile erau cu mult mai numeroase, apropierea lor se făcea, pare-se, destul de ușor - așa cum se
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
romantică, el va reprezenta, în cabinetul meu, una din amintirile mari ale expedițiilor mele, iar apoi, după ce eu nu voi mai fi, el îmi va supraviețui remorcîndu-mi amintirea între epigonii timpurilor viitoare, cînd nu se vor mai găsi dropii în bărăganurile sparte de tractoare și nu vor mai trăi în Europa noastră nici vînători sportivi, cum eram eu, umilitul." Și la cocoșul de munte (Tetrao Urogallus), esența actului cinegetic stă în ,apropierea" vînătorului, cu precauții infinite, pe care Sadoveanu le-a
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
Marin Sorescu (1979), "Căruța cu paiațe" de Mircea Ștefănescu (1980), "Hagi Tudose" de Barbu Delavrancea (1980), "Ploșnița" de Vladimir Maiakovski (1982) și "Despot Vodă" de Vasile Alecsandri (1983). De asemenea, Elena Sereda a jucat în numeroase filme, printre care "Ciulinii Bărăganului", în regia lui Louis Daquin, "Diminețile unui băiat cuminte" de Andrei Blaier, "De trei ori București" de Horea Popescu, " Toamna bobocilor" de Mircea Moldovan și "Ecaterina Teodoroiu" de Dinu Cocea. 25 august - Baruțu T. Arghezi, scriitor Fiul scriitorului Tudor Arghezi
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
cu tot e, desigur, inutil. Nici Emil Constantinescu, nici consilierii săi n-au fost adepții acestei soluții de-o simplitate - după cum s-a văzut - înmărmuritoare. Chiar și acum, ca o ultimă șicană a "serviciilor", dosarele sunt transportate undeva în Câmpia Bărăganului, ca să îngreuneze cât se poate de mult accesul la ele. Dac-aș fi un reporter de televiziune deștept, aș cere să filmez partea de documente rămase în arhivele SRI-ului. Adică acele așa-zise "dosare de siguranță națională" și hârțogăraia
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
totuși amuzant să constați că mai mult de zece povestiri fănușiene sunt încadrabile, pe o latură sau alta, în primele cinci povestiri românești din toate timpurile... Printre cele mai importante merite ale volumului rețin repoziționările din al doilea capitol (Timpul Bărăganului) referitoare la mutarea a ceea ce E. Lovinescu numea „placenta literaturii române” din nordul moldav al lui Eminescu și Sadoveanu spre Sudul și Estul țării. Adică spre - în termenii lui Vasile Băncilă - „spațiul Bărăganului”, legitimat estetic în anii ’60 prin povestirile
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
rețin repoziționările din al doilea capitol (Timpul Bărăganului) referitoare la mutarea a ceea ce E. Lovinescu numea „placenta literaturii române” din nordul moldav al lui Eminescu și Sadoveanu spre Sudul și Estul țării. Adică spre - în termenii lui Vasile Băncilă - „spațiul Bărăganului”, legitimat estetic în anii ’60 prin povestirile lui Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu sau (postum) Vasile Voiculescu, dar și prin proza lui Zaharia Stancu, Marin Preda, Petru Dumitriu, Nicolae Velea, D. R. Popescu sau Constantin Țoiu, pe urmele lui Istrati sau
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
dintre primele forme romanești ale ‘nețărmuririi’ realismului practicat în anii dogmatismului literar - formează cel mai modern răspuns provocărilor anilor ’50 (...). În cele douăsprezece hărți în care prezintă și analizează răspîndirea miturilor pe teritoriul național, Romulus Vulcănescu, în Mitologie română, prezintă Bărăganul ca pe un spațiu sec, cu cîteva mituri care își prelungesc aria de răspîndire dinspre Moldova, dinspre curbura Carpaților, sau dinspre Dunăre, în rest, un gol mitologic. Or, cele 60 de povestiri scrise în primele decenii postbelice (...) au un fond
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Carpaților, sau dinspre Dunăre, în rest, un gol mitologic. Or, cele 60 de povestiri scrise în primele decenii postbelice (...) au un fond recuperator exemplar. Omul acestor locuri - fie că trăiește în Balta Brăilei, fie în Balta Borcei sau în miezul Bărăganului -, este un om vechi al pămîntului, cu o mare putere de a trăi în orizont magic”. Sunt contribuții notabile la topografiile și „geografiile literaturii române” indicate, între alții, de Valeriu Cristea și elaborate, mai nou, Cornel Ungureanu, care fac din
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Sorin Titel, „romancieri sobri, greoi”, fără „organ” pentru povestire). Pe firul cronologiei apariției în volume, autorul cărții de față discută (aproape) de fiecare dată povestirile lui Fănuș Neagu în relație cu ale altor prozatori ai cîmpiei (și, în particular, ai Bărăganului). Analizele propriu-zise denotă nu doar aplicație analitică, poftă speculativă și vervă contaminantă, ci și o familiaritate „intimă” cu povestirile fănușiene. Viorel Coman realizează, aici, și o „biografie a operei”, urmărind „temele și motivele literare specifice, miturile personale și mai ales
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
a imaginarului, de la realismul robust al începuturilor, cînd magicul și lirismul aferent sunt utilizate precaut, la dezlănțuirea poetică a senectuții (după Pierdut în Balcania), cînd epicul e redus la minimum și devine, adesea, simplu pretext. Un „indice” al acestei evoluții: Bărăganul indicat explicit în volumul de debut (Ningea în Bărăgan) apare înlocuit, la un moment dat, cu spațiul de generalitate simbolică al „Balcaniei”. Perfect creditabilă mi se pare situarea centrului de greutate al povestirilor asupra imaginarului prin excelență magic al inocenței
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
fetei, interpretat de Remus Mărgineanu, un țăran care vrea să testeze curajul viitorului ginere. Mizerabilismul acestei existențe boeme are aura lui scăldată în apusuri de soare, în lumina flăcărilor unui foc aprins în noapte, în soarele verii care arde pe bărăganuri. Toate acestea concură la un efect de fictivă înnobilare, de romanțare subtilă a poveștii subliniind tăcerile lungi pentru că atât Luca cât și Veli sunt laconici, confruntarea dintre ei atât cât este se face fără vorbe multe. Ambii par să trăiască
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
iar mai apoi la organizarea unor licitații la care participau doar organizatorii, înflorirea metalurgiei a avut consecințe nebănuite. Prima a fost de natură peisagistică și funciară întrucît au răsărit dintr-o dată, pe coasta dealului, pe malul Dunării sau în inima Bărăganului, niște schelării apocaliptice de metal negricios - în care ficțiunea științifico-fantastică se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitaea
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]