2,504 matches
-
anunța deja pe Iorga antihitleristul - a mers până acolo, încât (și aici își fac loc și slăbiciunile sale față de regalitate) nu scăpa nici o ocazie prielnică pentru a demonstra că însuși Carol I nu era german, ci se trăgea pe linie bărbătească din Murat, iar după mamă, din Ștefania de Beauharnais. Contribuția lui N. Iorga la cunoașterea relațiilor noastre cu marile puteri este considerabilă, dar cu totul remarcabil, și de o valoare excepțională, științifică și etică, este aportul său uriaș la studierea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Burke. ¶ Moare psihologul David Hartley. ◊1757-1767 [vîrstă lui Blake: 1-10 ani] Blake era al treilea dintre cei șapte copii ai familiei; doar cinci au supraviețuit vîrstei infantile. Tatăl său, James, era negustor de galanterie și tricotaje (vindea ciorapi femeiești și bărbătești, mănuși și articole intime și de mercerie). Ambii părinți erau disidenți față de Biserică Anglicana, iar mama sa a avut probabil legături cu sectă radicală a Muggletonienilor, fondată în secolul al XVII-lea (circa 1651) de Lodowicke Muggleton (un croitor, 1609-1698
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ea trase înainte Spectrul de la Tharmas într-al ei strălucitor război de țesut Al Vegetației, plîngînd în copilărie năbădăioasa și-n îmbufnata 13 tinerețe. Ascultînd duioasele ei tînguiri, curînd limba să Să sîsîie cuvinte începu și în curînd, crescînd în bărbăteasca vlaga, 120 Nalta un chip de aur și pe scăpărătoarea stîncă el statu, Întunecos chip omenesc cu áripi și în adîncurile sale Orbitoarele lumini că de nestemate limpede luciră; fermecător în furie, Fălindu-se cu ochii săi, de Bucurie Tresăltînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la bucurie. Două voințe-aveau, două intelecte, iar nu ca-n vremurile de demult. Această simți Urizen, și în tăcere se-afundắ în tristă meditare în Nori întunecîndu-se. Pentru el Truda era doar Tristețe și-al sau Regat era Căința. El Spiritele Bărbătești le alungắ departe de Ahania, 210 Și ea toate Femeile le alungắ de el departe. Los se înveseli, si Enitharmon rîse, zicînd, "Să mergem jos și Să vedem această truda și tristețe". Merseră jos să vadă chinurile Valei și-ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Iubirii Trezit-o-a pe Vala. Ariston 346 fugi nainte cu luminoasă Anana, 5 Și Urthona cel întunecat stîrnitu-și-a posomorita mireasă afar' din hruba-i adîncă. Fiindu-le milă, ei cercetară demonul cel nou-născut, căci nu puteau iubi. De parte bărbăteasca demonul cel blînd, umerii săi arătau tărie atletica, Iară picioarele-i strălucitoare erau ferme precum un altar de arama; dar părțile Iubirii dedicate, femeiești; și toate-oștirile cerești ramaseră 10 Uimite, în timp ce Tharmas cu iuțime-înaripată zbura la malul nisipos, Odihnitu-s-a pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe marea ce vuia El în picioare ridicatu-s-a și áripile și le-ntinse și Far' să lase urme, disprețuind sfera cea concava a cerului cel vesel, Cu chip de parte femeiasca, luminos că vară, dar părțile iubirii 15 De parte bărbăteasca, si fruntea-i radioasa precum ziua, săgeta un minunat dispreț. Tharmas privi de pe stînca-i și ¶2 Oceanu-i liniștit, norii se-adună-n jur, si vîlvătăile iubirii Mădularele nemuritoare le-nfășoară, luptînd în bucurie aprigă. Nu îndelung; tunete, iuți fulgere, vînturi năprasnice și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
E. Underhill) LATINĂ LATINĂ Albion subst. numele unui fiu al lui Neptun, ucis de Hercule; Albion subst. numele gigantului autohton care a cucerit insula, ucis de Brut; Albion subst. nume arhaic al Angliei; albedo subst. culoare albă, albeața Antamon: sămînță bărbăteasca; personaj asociat cu Leutha (Păcat); creează forme fizice pentru Spectre neîntrupate (cf. S.F. Damon) Etimol. obscură Ariston: rege al frumuseții; Aristo-n, Aristo-on: ființă cea mai bună GREACĂ aristoprefix cu sensul "cel/ cea/ cei/ cele mai bun(a)/(i)/(e)"; aristokratía
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu Omul nu se poate contopi decît prin Emanațiile lor/ Ce stau Femeie și Bărbat la Porțile oricărei Firi de Om" (Jerusalem, 88, 3-7; 10-11). [După cuvîntul Domnului: "Oare n'ați citit că Ziditorul, dela început i-a făcut parte bărbăteasca și parte femeiasca [...]" (Matei 19, 4)]. Emanațiile sînt sufletele oamenilor, sînt principiile spirituale capabile de transcendere de sine, prin faptul că natura spiritului este infinită, în timp ce natură trupului este limitată. Los zice: "Sexele trebuie să piară și să-nceteze/ Să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pus o singură condiție: cea mai importantă parte a lucrării să fie dedicată unei contraalto, Caterina Vietri aflată sub contract cu teatrul din Veneția. Verdi era “un inamic declarat al ideii de a pune o femeie să cânte în haine bărbătești” dar n-a făcut oficial nici o obiecție. Subiectul și libretul nu erau stabilite. Verdi nu era satisfăcut de libretele care îi fuseseră încredințate până la acel moment. El era hotărât să nu mai accepte un text existent sau chiar unul respins
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
el a fost sub orice critică“). Oricum, Ferretti libretistul operei fiind un adversar al romantismului byronian, a transformat acțiunea operei într-un talmeșbalmeș bizar, pseudo-baroc cu eroi în travesti, cu un Corrado interpretat de o contra-alto, o Medora în haine bărbătești, ș.a.m.d. Piave în schimb a păstrat notă byroniana pe cât mai mult posibil, păstrând pe cele două eroine cât mai mult în viață, mai mult chiar decât o făcuse Byron, în ideea de a realiza terțetul final. Oare de ce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o curtează pe Maddalena care îl încurajează în timp ce afară Gilda comentează cu amărăciune trădarea a cărei victima este ea însăși, iar Rigoletto își savurează deja răzbunarea. Bufonul o îndepărtează pe Gilda cu ordinul că aceasta să se travestească în haine bărbătești și să-l aștepte la Verona. Rigoletto îi înmânează zece scuzi lui Sparafucile declarând că va reveni la miezul nopții să aducă restul de zece scuzi în cazul în care Sparafucile va reuși să-l ucidă pe Duce. Asasinul propune
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
afle viitorul citit în palmă? Răspunsul tuturor este afirmativ. Ea se lansează într-o pledoarie în favoarea războiului. Aria Son Pereda, son ricco d'onore din actul ÎI, scena 1. Rezumat : Don Carlo, care a observat venirea Leonorei îmbrăcată în haine bărbătești, fără să o recunoască, bănuiește ceva ciudat și îl chestionează pe însoțitorul ei, Trabuco. Acesta îi spune că ar face mai bine să le facă cunoscută propria lui poveste. Carlo spune că se numește Pereda și este student la Medicină
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dramaturgii în a cărei structură de rezistență intră, de bună seamă, și dimensiunea parabolică. Cu o construcție sigură, în care vădește competența de om al scenei, Regulamentul de bloc prinde relief și prin nervul și fluența replicii, de reconfortantă alură bărbătească. Ar mai trebui poate adăugat așa cum în Calul verde dialogul, păstrîndu-și aplombul, nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să nu mai aibă colț de pânză neted.... Adaugă la acestea rasul În toate zilele, pudra de orez, puțin roz de suliman, carmin pe buze, parfumuri de toate speciile”. Dacă ar fi să socotească banii cheltuiți pentru o asemenea „cadână bărbătească”, autorul crede că dandy-ului de pe Dâmbovița i-ar trebui lunar 1319 galbeni, la care se adaugă uluitoarea sa garderobă: „6 perechi de ghete, 12 jiletci, 24 de cravate, 4 fracuri, 4 surtuce, 4 jachete, 4 paltoane, 32 de cămăși
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ne-am făcut un scut, făpturi plăsmuite, și nu aievea, s-au dovedit o pavăză prea slabă, o matrice firavă pentru ce trebuia să Însemne o exhortație. A urmat atunci, dintr-o nevoie firească de pattern, de model cu totul bărbătesc, un alt catalog. De data aceasta, nu Închipuiri, ființe de hârtie, ci oameni În carne și oase: alaiul scriitorilor-oșteni și, deopotrivă, al oștenilor scriitori. Le-am urmărit viețile și i-am Înșirat ca la defilare pe bravii Înarmați ai literelor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
puțin În intenție, un fel de ghid pentru uzul celor ce vor să se Îmbrace În ton cu linia modei. Drept urmare, el stabilește, numerotându-le ca la carte, câteva reguli de bază: I. - Cuta constituie principiul de bază al veșmântului bărbătesc. Ea trebuie să fie suplă și În același timp să cadă bine. Din următoarele două motive, cuta e preferabilă unui costum ajustat: - o cută suplă e mai răcoroasă vara și ține mai cald iarna; - o cută suplă poate fi scrobită
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o cută suplă poate fi scrobită În forme frumoase și pline de majestate. Un veșmânt ajustat pe corp e urât și deseori caraghios. II. - Proporția cuvenită Între partea de sus și cea de jos constituie a doua regulă a costumului bărbătesc. Ca și În cazul lucrurilor mai largi În partea de sus decât În cea de jos, ca o piramidă răsturnată, un asemena costum dă impresia de suplețe; invers, În schimb...1 Și Brummell continuă neabătut În același stil plicticos. Ceea ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
venea la mine, fardat și parfumat, ca să luăm micul dejun”1. Să inventariem, la rândul nostru, dar ceva mai tehnic, principalele cuceriri ale dandysmului În materie de costum. Prin Brummell, englezii impun ceea ce s-ar numi „un nou stil”: hainele bărbătești sunt perfect ajustate, cu pulpanele lungi, vestele se mulează pe corp, pantalonii sunt foarte strâmți și Încheiați cu nasturi la gleznă, pălăriile de castor nu sunt Înalte, iar Întreaga siluetă degajă sveltețe. În redingotele cu talia sus corpurile stau cambrate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai multe cete și alegându-și fiecare ceată câte o superioară, un fel de conducătoare, să facă un om mic de lut, mai ales un copil, iar În unele sate chiar și două de aceste chipuri mititele, și anume: unul bărbătesc, iar celălalt femeiesc. După ce au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe părți Caloian sau Scaloian, iar pe alocurea Muma Ploii, Îl pun Într-un sicriu mic, făcut anume spre acest scop, sau pe o scândură, Îl Îmbracă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
, Gheorghe (29.X.1897, Bărbătești, j. Vâlcea - 8.XII.1973, Bărbătești, j. Vâlcea), poet și folclorist. Este fiul Ioanei și al lui Ion Bobei. B. a făcut primele clase la Bărbătești. În 1911 intră, ca bursier, la Școala Normală din Constanța. Începe între timp să
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
, Gheorghe (29.X.1897, Bărbătești, j. Vâlcea - 8.XII.1973, Bărbătești, j. Vâlcea), poet și folclorist. Este fiul Ioanei și al lui Ion Bobei. B. a făcut primele clase la Bărbătești. În 1911 intră, ca bursier, la Școala Normală din Constanța. Începe între timp să scrie, trimițând primele încercări, în versuri
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
, Gheorghe (29.X.1897, Bărbătești, j. Vâlcea - 8.XII.1973, Bărbătești, j. Vâlcea), poet și folclorist. Este fiul Ioanei și al lui Ion Bobei. B. a făcut primele clase la Bărbătești. În 1911 intră, ca bursier, la Școala Normală din Constanța. Începe între timp să scrie, trimițând primele încercări, în versuri și în proză, la „Dobrogea jună”. După un an de învățătură la Craiova, se întoarce în cetatea tomitană, pentru ca între
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care, în 1958, întocmește o monografie folclorică. Ales membru de onoare în Asociația folcloriștilor și etnografilor vâlceni, participă la festivaluri internaționale. Un festival folcloric, la Bărbătești, avea să-i poarte numele. Articole, recenzii, reportaje, versuri îi apar lui B., în primul rând, în publicații din Râmnicu Vâlcea: „Viitorul Vâlcei”, „Glasul adevărului”, „Viitorul neamului”, „Muncitorul”, „Cuvântul nostru”, „Farul”, „Învățătorul”, „Naționalul Vâlcii”, „Crainicul”, „Biruința”. Mai semnează în „Dumineca
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
Minerva Nordului". Cu toate acestea, temperamentul reginei Cristina era mult prea excentric pentru gusturile secolului al XVII-lea. Proaspătă regina nu dădea de înțeles că ar dori să se căsătorească. În același timp, avea un comportament masculin și purta haine bărbătești. La curte se auzeau tot mai des glasuri care vorbeau despre o posibilă idila misterioasă cu un conte italian. Însă adevăratul punct de interes pentru regina îl reprezenta domnișoara ei de onoare, Ebba Sparre",companioana să în pat"<footnote Andrea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
egalitatea dintre sexe și incapabilă să anticipeze revoluția sexuală ce va avea loc trei secole mai tarziu, probabil nu a fost înțeles de contemporanii săi. După ceremonia de abdicare, în aceeași zi s-a tuns, s-a îmbrăcat cu haine bărbătești și a părăsit Suedia pe un cal alb, însoțită de câțiva slujitori. În cartea sa, intitulată Queen Christina of Sweden and her Circle: The Transformation of a Philosophical Libertine <footnote Susanna Åkerman Queen Christina of Sweden and her Circle: The
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]