786 matches
-
observația că teoria lor este concepută pentru a explica efectele internaționale, și nu politicile externe ale unor state (Kapstein și Mastanduno, 1999, p. 10; vezi și Waltz, 1996). Deocamdată, așa cum subliniază Kapstein și Mastanduno, dacă niciuna dintre principalele puteri nu balansează împotriva SUA, acest fapt reprezintă o dilemă cumulativă pentru neorealism. Și instituționalismul întâmpină dificultăți în explicarea ajustărilor de politică externă discutate în Unipolar Politics. Este dificil pentru instituționalism să explice gradul în care cadrele cooperării din sistemul internațional au fost
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politicii internaționale (Mearsheimer, 1990; Layne, 1993; Waltz, 1993; Mearsheimer, 2001). Mearsheimer prezice o revenire la multipolarism în Europa, în timp ce Layne și Waltz pun accent pe apariția unei multipolarități la nivel global, în care Germania, Japonia și China se afirmă și balansează puterea SUA. Totuși, există asemănări fundamentale între predicțiile lor privind politica externă germană. Fiecare autor consideră că unificarea va face ca Germania să caute o poziție mult mai importantă în cadrul sistemului internațional. Mai mult, fiecare recunoaște că, în lipsa unei amenințări
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a urmări o politică externă mai independentă și asertivă, cu scopul de a-și spori influența relativă. Prin urmare, schimbarea sensului destinului economic al Japoniei nu subminează neapărat semnificația predicțiilor neorealiste, care depind de stimulentele structurale ale Japoniei de a balansa împotriva poziției dominante a SUA. Există semnale că statutul Japoniei de potențial rival al SUA duce la tensiuni în cadrul alianței americano-japoneze pentru securitate. Războiul din Golf a fost cel mai important eveniment care a evidențiat "politica împărțirii responsabilităților" în raport cu SUA
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un stat cu preferințe realiste mercantile ar putea urmări interese tehnico-economice cu prețul intereselor politico-militare. Acesta își va defini puterea în sistemul internațional în termenii averii și tehnologiei deținute, iar poziția în termenii structurii industriale. În consecință, realiștii mercantili vor balansa împotriva statelor bogate cu industrii tehnologizate puternice, și nu vor considera drept amenințătoare statele cu structuri industriale diferite (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 200; vezi și Kawasaki, 2001, pentru explicații similare). O caracterizare realistă mercantilă a preferințelor Japoniei poate explica
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
realiste mercantile. Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme, se potrivește din nou cu tiparul de comportament sugerat de realismul mercantil. Statele cu preferințe realiste mercantile vor balansa împotriva rivalilor cu structuri industriale similare, în timp ce instituționalismul prevede că statele cu structuri industriale avansate vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate dezvolta o unică explicație consistentă a modului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
vezi și Jisi, 1997, p. 14). Întrucât acest tipar datează din timpul rupturii chino-sovietice din anii 1970, neorealiștii pot să afirme că el s-a menținut și a devenit exagerat în anii 1990. Mai ales, preocuparea față de nevoia de a balansa împotriva unipolarității SUA după Războiul din Golf a fost un factor puternic ce a influențat programul de modernizare a apărării Chinei (Robinson, 1994, p. 597). Puterea în creștere a Chinei generează anxietăți regionale, mai ales în combinație cu lipsa de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Odată cu dispariția amenințării sovietice, relațiile chino-rusești s-au ameliorat foarte mult în câteva domenii (Goo, 1993, p. 293; Garver, 1998, pp. 119-129). Destinderea chino-rusă poate fi privită în termenii efectelor unei structuri multipolare emergente, "în care un bloc ruso-chinez "continental" balansează un bloc americano-japonez "maritim"" (Garver, 1998, p. 131; vezi și Bilveer, 1998). Relațiile Chinei cu state din Asia de Sud vin în sprijinul enunțurilor neorealiste. Relațiile chino-indiene s-au dezghețat la începutul anilor 1990, culminând cu un acord privind granița disputată din
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
unipolare nu este compatibil cu esența logicii teoriei neorealiste ortodoxe, în ciuda orientării ei structuraliste și materialiste. Neorealismul ortodox asociat cu Waltz afirmă că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului nu va face decât să încurajeze țările inferioare să balanseze împotriva celui mai puternic actor din sistemul internațional. Puterea disproporționată a hegemonului va genera conflicte structurale de interese între el și statele de rangul doi, iar hegemonul va fi tentat și să abuzeze de propria putere, care nu se supune
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reflectă în natura ajutorului acordat țărilor asiatice și a strategiilor investiționale, precum și în relațiile economice anevoioase cu economiile occidentale. Conform comportamentului realist mercantil, Japonia cooperează sub aspect economic cu state asiatice care au structuri industriale complementare (mai ales China), în timp ce balansează împotriva statelor industrializate avansate. Astfel, la fel ca în cazul Germaniei, preferințele distincte exprimate de Japonia pe parcursul anilor 1990 nu sunt compatibile nici cu predicțiile neorealiste, și nici cu cele instituționaliste. În schimb, ele reflectă puternic influența coalițiilor economice și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
curând pantalonii sau fusta? Dacă nu avem toate aceste lucruri puse la punct putem crea impresii negative înainte de a începe să vorbim. Să fim vioi și activi, dar nu artificiali. Nu ne aplecăm asupra pupitrului, nu ne întoarcem, nu ne balansăm înainte-înapoi sau lateral. Nu ne lăsăm greutatea, alternativ, pe câte unul din picioare. O apariție corespunzătoare creează încredere și reduce teama de scenă. Ochii Trebuie să stabilim un contact vizual imediat cu auditoriul. Se face în așa fel ca audiența
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
supranaționale", în afara situațiilor cu adevărat excepționale" (V.N.). Există o evidentă diferență între sistemul subsidiarist și providențialist, prin ignorarea și excluderea de către primul a oricărui tip de ideologie a egalității; drepturile și necesitățile sînt clar evidențiate și, în același timp, bine balansate într-un stat de tip subsidiarist. "Demnitatea și libertatea au prioritate față de egalitate; ultima ar putea fi foarte bine o consecință a sistemului, însă nu e cu nici un chip ținta acestuia. Politica guvernamentală de intervenție tot mai amplă în relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
asigura postmodernismului o identitate indubitabilă și inconfundabilă. Citind-o pe Camelia Grădinaru, chiar dacă, în ceea ce mă privește, această lectură nu a determinat o schimbare spectaculoasă, am avut bucuria să constat, o dată mai mult, că dezbaterea pe un subiect controversat, care balansează, în opinia teoreticienilor, între existență și neant, fiind tratat de comentatori în cheie apoteotică sau, dimpotrivă, nulificatoare, se dovedește cel puțin la fel de productivă ca și una despre valori statornicite. Mărturisesc, așadar, că am fost efectiv încântată de această carte în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
provocarea postmodernă a luat sfârșit, istoria încorporând deja acele elemente din postmodernism pe care le-a considerat de folos; cei pentru care postmodernismul a triumfat asupra istoriei, "anihilând-o"; și, poate cel mai consistent grup, alcătuit din istoricii care încă balansează între aceste două mari poziționări teoretice enunțate anterior. Deși "la urma urmelor, postmodernismul nu este primul care a descoperit incontestabila absență a trecutului"12, acest trecut, precum și istoria în sine sunt receptate foarte diferit ("marea narațiune teleologico-marxistă", "experiențele formatoare ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Corpului legislativ inițiativa legilor. Evoluția către regimul parlamentar, către responsabilitatea guvernului în fața Adunării, pare terminată odată cu guvernul Ollivier, format în ianuarie 1870, și cu acel senatus-consultes din aprilie 1870 prin care Senatul își pierde puterea constituantă. Dar regimul rămîne ambiguu, balansînd între orientarea liberală a lui Émile Ollivier și tendințele profunde ale împăratului, ostil regimului parlamentar, preocupat să-și regăsească autoritatea apelînd la popor. Cezarismul plebiscitar al lui Napoleon al III-lea triumfă cu ocazia plebiscitului din mai 1870: contra 1
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aură artistică. Politicienii sunt însă actori ai unui timp care îi joacă, îi implică și apoi îi eliberează din funcție. Eu m-am întors la teatru neștiind, în clipa întoarcerii, că o revoluție zdruncină temeliile fiecăruia dintre noi și că balansează, mai ales la început, acest echilibru fragil dintre viață și artă. Teatrul a fost o armă serioasă de naștere a conștiinței, a determinat mereu apariția unei atitudini. Bineînțeles că și câteva dintre filmele românești, nu foarte multe dar foarte profunde
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
asigurarea echilibrului militar strategic din regiune. Să detaliem. Potrivit prestigioasei publicații britanice The Military Balance, la nivelul anului 2006, Federația Rusă avea, În flota Mării Negre dislocată la Sevastopol, un submarin, două crucișătoare, două distrugătoare și două fregate. Aceste forțe sunt balansate mult mai serios decât poate să o facă România de cele 13 submarine și 19 fregate pe care Turcia le deține În cele patru flote ale sale. Altfel spus, argumentul conform căruia fregatele de tip 22 contribuie la menținerea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
scaun, acceptînd intrarea unui personaj pe care dictatorul vrea să-l nimicească numai și numai prin prezența lui (într-adevăr hipnotică): personajul deschide ușa, intră, începe să facă pașii fără sfîrșit pînă la biroul ducelui, acesta, jucîndu-și îngroșat rolul, își balansează (adică distrat și nonșalant) scaunul, iar cînd victima ajunge foarte aproape, neatent, Mussolini se prăbușește caraghios pe spate. Vă imaginați contraefectul! În plin centrul orașului, pe artera lui legendară, ca și cum Iașii ar fi Oltenița, un panou de cea mai pură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cotroceni. Drama românească a unei prea mult prelungite alternative. În librării, o carte ca un pocnet de șampanie: Rațiunea gurmandă. Și cine putea s-o scrie mai dezinvolt-calificat decît un francez: Michel Onfray! Capitolul, printre atîtea, despre deja pomenita șampanie, balansează între fine asociații savante și manopere concrete de cramă. Cîteva fraze: Șampania iubește aerul, în vreme ce alte vinuri îndrăgesc pămîntul; ea venerează ceea ce e aerian, eterat, ajungînd să-și facă din gaz un aliat; este mai degrabă complicea timpului decît a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic o determină pe autoare (Ușurelu 2005a: 51; 2005b: 38) să identifice următoarele clase: ergative incoative (a amorți), psihologice (a enerva), de percepție (a răsuna, a scârțâi) și de mișcare (a alerga, a balansa). Definiția și clasificarea propuse de Ușurelu (2005a,b) urmează linia lui Lyons, cu influențe din teoria localistă, îndepărtându-se destul de mult de accepția curentă dată verbelor ergative (inacuzative). Ușurelu (2005a: 156−157) explică existența perechilor de verbe prin cauzativizare (intranzitivul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
covor, stâncă prăvălită peste doi copaci Ion se prăvălește cu mare naturalețe, este un actor foarte bun; *actor prăvălit cu mare naturalețe. Multe dintre verbele de mișcare nu au, în niciun context, comportament inacuzativ: a alerga, a călători, a se balansa, a circula, a colinda, a flutura, a hoinări, a merge, a rătăci, a umbla, a zbura. Explicația comună pentru acest fapt este că verbele în discuție nu conțin intrinsec informația "mișcare direcționată". Unele dintre aceste verbe denotă modul de mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exemplele de sub (g)), există două argumente care le exclud din clasa inacuzativelor: subiectul controlează acțiunea și nu este posibilă adjectivarea participiului pentru citirea nonpasivă. (e) Steagul flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea pădurii Ion a mers în mâini
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tipul „vîrsta de aur” În cuprinsul volumului. Trecutul apropiat este evocat cu nostalgie ca simbol al unei epoci de prosperitate În opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația, grijile cotidiene Își fac simțită prezența În discurs. Intervievații balansează adesea cu ușurință Între trecut și prezent, proiectînd asupra primului o aureolă idealizată. Memoria se dovedește reversibilă, cu infidelitățile ei, subiectivă, reținînd fapte convenabile sau escamotînd pe cele neplăcute din perspectivă personală. Se vădește foarte inspirată formula istoricului britanic Natalie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de la religia creștină (protestantă), apoi se Încinge o horă În jurul acestuia. Nimeni nu plânge sau jelește. După acest moment, baldachinul este săltat de câțiva membrii ai comunității locale și plimbat prin sat. La toate poticnelile, când baldachinul cu mortul se balansează sau este scăpat din mâini, Însoțitorii se distrează, plini de veselie. Baldachinul este readus În curtea decedatului și pus pe un postament Înalt, unde se rostesc câteva cuvinte despre viața și activitatea mortului. Între timp se strâng oaspeții, frumos Îmbrăcați
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Poziția de plecare este în spatele liniei de serviciu scurt. Corpul relaxat și genunchii ușor îndoiți. Înaintați cu piciorul opus mâinii în care țineți racheta și așezați piciorul corespunzător rachetei în spate. Duceți racheta înapoi aproape la nivelul umerilor și apoi balansați-o spre înainte urmând ritmul loviturii. Țineți fluturașul de pene și lăsați-l să cadă ușor în față . Loviți-l cu față plata a rachetei și continuați mișcarea până când racheta ajunge deasupra capului pe partea opusă mâinii în care țineți
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
poziție confortabilă și echilibrată, puțin mai departe de linia de serviciu. Înaintați cu piciorul opus mâinii în care țineți racheta și așezați piciorul corespunzător rachetei în spate. Țineți racheta puțin mai jos de nivelul taliei și duceți-o înapoi paralel. Balansați racheta înainte, continuând mișcarea. Țineți fluturașul de pene și lăsați-l să cada ușor în lateralul corpului. Loviți fluturașul și lăsați-l să treacă drept peste fileu. Serviciul Drive traiectoria serviciului Fiecare dintre aceste servicii are propriul scop în situații
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]