2,242 matches
-
baba rea, vrăjitoare osândită la moarte, și mărturii și juzi - să vadă și împărăția Voastră cum și ce. Î[MPĂRA]T[UL] Dac-au venit, veniți să fie. Intre. [SCENA II] [ÎMPĂRATUL, ÎMPĂRĂTEASA, ] STROLEA, PEPELEA, HAPLEA, BABA CASSANDRA, ERMOLACHIE CHISALIȚĂ, [BALAUR] PEP[ELEA] Bine V-am găsit, împărate, {EminescuOpVIII 369} [ÎMPĂRATUL] Bine ați venit. Ei, ce se mai aude? PEP[ELEA] Bună pace, împărate. STRO[LEA] Ș-o babă. PEP[ELEA] Am venit, împărate, c-o jăluire, ca din partea obștiei să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care de care și iaca că nici nu știu ce să zic... PEP[ELEA] Măi! Da' frumos mai vorbește. ÎMP[ĂRATUL] Ai sfârșit, Dascăle? {EminescuOpVIII 370} ERM[OLACHIE] Cu Domnul. ÎMP[ĂRATUL] Tăceți. Cine a vorbi fără să fie-ntrebat cu capul plătește. Balaur! B[ALAUR] Doamne! [ÎMPĂRATUL] Să fii față. Pepeleo! apropie-te. De ce vă plîngeți? PEP[ELEA] Să vezi, Împărate. Iaca cum și iaca cum! Baba asta - astă babă de care vorbim acuma și care-i față și poate s-o spuie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ordinea, dar se pare că în perioada akkadiană această victorie a fost atribuită zeului Bel-Marduk, pentru că într-o Invocare către Marduk acesta este slăvit ca fiind „cel care sparge țeasta capului lui Zu” (1, p. 245). Într-un mit hitit, balaurul Illuyanka îi răpește zeului furtunii Teshub ochii (și inima, într-o altă versiune), provocând astfel seceta. Printr-un șiretlic, Teshub își recapătă vederea și îl învinge pe monstrul ofidian (2, p. 245). în folclorul mitic românesc, tema în discuție este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inima, într-o altă versiune), provocând astfel seceta. Printr-un șiretlic, Teshub își recapătă vederea și îl învinge pe monstrul ofidian (2, p. 245). în folclorul mitic românesc, tema în discuție este atestată din abundență. Amintesc doar basmele în care balaurii sau zmeii fură soarele și luna de pe cer (tip Greuceanu) sau merele de aur dintr-un copac cu valențe cosmice (tip Prâslea cel voinic și merele de aur) și colindele în care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folclorul românesc motivul demonilor care poartă „morbul somnului” și-l contaminează pe erou. În balada Milea, eroul „greșește” și adoarme („Am greșit, și-am adormit”), în timp ce (sau pentru că) îi intră în sân „Șarpele bălăurel/ Tot cu solzii de oțel,/ Șarpele balaur/ Cu solzii de aur” (22, p. 183). Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Melintiei. Este semnificativ faptul că anume acest episod nu apare în legendele apocrife relative la Sf. Sisoe, ci doar în forma lor pregnant folclorizată (70). Motivul „somnul eroului” apare și în alt tip de basme, cel în care voinicul răpune „balaurul de la fântână”, salvând astfel fata de împărat oferită monstrului ca jertfă (75, a, b, c, d). Eroul adoarme aproape întotdeauna înaintea luptei - constată V.I. Propp, comentând basme rusești similare -, situație deosebit de frecventă în basmele în care fata de împărat este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
basm se află în aceeași postură ca Sf. Petru în colinda comentată : cu toții adorm în timp ce păzesc ceva extrem de prețios (merele de aur, copilul Melintiei, fata împăratului, soarele și luna), pentru a nu încăpea pe mâna unui monstru din „lumea cealaltă” (balaur, zmeu, drac, Iuda). Paradoxal, ei se dovedesc vulnerabili chiar în momentul în care ar fi trebuit să dea măsura vigorii și acuității cu care sunt înzes trați. Excludem, bineînțeles, ideea gratuității motivului. în unul dintre basmele amintite (75, c), eroul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ei se dovedesc vulnerabili chiar în momentul în care ar fi trebuit să dea măsura vigorii și acuității cu care sunt înzes trați. Excludem, bineînțeles, ideea gratuității motivului. în unul dintre basmele amintite (75, c), eroul se înfruntă cu trei balauri, în trei momente distincte ale scenariului. El adoarme de tot atâtea ori. A patra oară se înfruntă cu mama balaurilor și aceasta îl preface în „stană de piatră” - o altă formă alegorică a stării letargice. Somnul care-l cotropește pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt înzes trați. Excludem, bineînțeles, ideea gratuității motivului. în unul dintre basmele amintite (75, c), eroul se înfruntă cu trei balauri, în trei momente distincte ale scenariului. El adoarme de tot atâtea ori. A patra oară se înfruntă cu mama balaurilor și aceasta îl preface în „stană de piatră” - o altă formă alegorică a stării letargice. Somnul care-l cotropește pe erou este unul irezistibil : „Și îndată adormi, ca și când l-ar fi lovit cineva cu muchea securei în cap” (75, a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
securei în cap” (75, a) ; sau „Abia au intrat în el [în codrul Babei-Iaga] și un somn fără leac a început să-i toropească” (23, p. 274). Important de observat este faptul că adormirea eroului este simultană practic cu apariția balaurului/demonului : „Abia ațipise flăcăul, când iată, se ivi balaurul” (75, c). Nu este vorba de o coincidență, ci de o cauzalitate : eroul adoarme pentru că apare balaurul/demonul sau pentru că pătrunde pe tărâmul acestuia. Așa cum am văzut deja, nu numai eroii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în el [în codrul Babei-Iaga] și un somn fără leac a început să-i toropească” (23, p. 274). Important de observat este faptul că adormirea eroului este simultană practic cu apariția balaurului/demonului : „Abia ațipise flăcăul, când iată, se ivi balaurul” (75, c). Nu este vorba de o coincidență, ci de o cauzalitate : eroul adoarme pentru că apare balaurul/demonul sau pentru că pătrunde pe tărâmul acestuia. Așa cum am văzut deja, nu numai eroii sunt contaminați de morbul somnului letargic al „tărâmului de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
274). Important de observat este faptul că adormirea eroului este simultană practic cu apariția balaurului/demonului : „Abia ațipise flăcăul, când iată, se ivi balaurul” (75, c). Nu este vorba de o coincidență, ci de o cauzalitate : eroul adoarme pentru că apare balaurul/demonul sau pentru că pătrunde pe tărâmul acestuia. Așa cum am văzut deja, nu numai eroii sunt contaminați de morbul somnului letargic al „tărâmului de dincolo”. Sfinții, zeii și chiar zeul demiurg nu sunt nici ei imuni. Nefiind de acord cu teoriile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putea sta în picioare cu încheieturile desfăcute : de aceea, zeii l-au vindecat prin [ritualul] agnihotra, întărindu-i încheieturile mădularelor” (Satapatha Brahma¡a, I, 6, 3 ; cf. 31, pp. 239-240). De o epuizare analoagă este cuprins Zeus în urma contactului cu balaurul Typhon, care îi taie și îi ascunde tendoanele de la mâini și picioare. Ca și în mitul indian, este nevoie să intervină alți zei pentru ca Zeus să-și redobândească vlaga și să învingă monstrul (Apollodorus, Bibliotheke, I, 6, 3). Motivul epuizării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
precosmogonice. „Opoziția întuneric/lumină se supra- pune polarității fundamentale Haos/Cosmos” (10, p. 99). Astrele sunt fie ascunse în Infern sau reprezentări simbolice ale acestuia (peșteră, beci etc.), fie în pântecele întunecos al Demonului (fie el lup, leu, vârcolac sau balaur). Astrofagia este un motiv mitic mult prea răspândit și cunoscut pentru a insista mai mult asupra lui (87). Cert este faptul că abia regurgitarea astrelor din pântecele monstrului astrofag produce regenerarea lor, redându-le prospe- țimea și vigoarea pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eu în Vidros m-am născut Și în Vidros am crescut, Nici eu nu i-am dat de fund, Că Vidros este adânc Cât din cer până-n pământ. Din punct de vedere funcțional, Iuda poate fi asemănat foarte bine cu balaurul din mito-folclorul românesc. în descântece, șarpele este numit „iudiță” (88). Ca și balaurul, Iuda se mișcă la fel de bine în pământ, în apă, în aer sau în foc. El este, pe rând sau simultan, demon htonian, acvatic, aerian și igneu pentru că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu i-am dat de fund, Că Vidros este adânc Cât din cer până-n pământ. Din punct de vedere funcțional, Iuda poate fi asemănat foarte bine cu balaurul din mito-folclorul românesc. în descântece, șarpele este numit „iudiță” (88). Ca și balaurul, Iuda se mișcă la fel de bine în pământ, în apă, în aer sau în foc. El este, pe rând sau simultan, demon htonian, acvatic, aerian și igneu pentru că, fiind o întruchipare a Haosului precosmogonic, el conține, în stare virtuală și nediferențiată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
opium („Paharul cu vin umplea,/ Cu afion l-împlinia,/ Și da lui tat-so de bea” ; cf. 63, p. 298) sau să-și îmbete ortacii (43, p. 264) pentru a le învinge frica. în vechiul mit germanic al înfruntării dintre Beowulf și balaur, însoțitorii eroului, „cuprinși de o groază sălbatică” și „temându-se pentru propria lor viață”, o rup la fugă în timpul luptei. Același topos apare în unele versiuni ale mitului grecesc al gigantomahiei. Când balaurul Typhon asaltează cerul, toți zeii se sperie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mit germanic al înfruntării dintre Beowulf și balaur, însoțitorii eroului, „cuprinși de o groază sălbatică” și „temându-se pentru propria lor viață”, o rup la fugă în timpul luptei. Același topos apare în unele versiuni ale mitului grecesc al gigantomahiei. Când balaurul Typhon asaltează cerul, toți zeii se sperie și fug în Egipt, metamorfozându-se, ca să scape, în diverse animale. Cel care are curajul să-l înfrunte este Zeus (Apollodorus, Bibliotheke, I, 5, 3). în mitul indian al luptei cosmice dintre zeul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cerul, toți zeii se sperie și fug în Egipt, metamorfozându-se, ca să scape, în diverse animale. Cel care are curajul să-l înfrunte este Zeus (Apollodorus, Bibliotheke, I, 5, 3). în mitul indian al luptei cosmice dintre zeul Indra și balaurul V«tra - cel care furase și închisese apele cosmice în „adâncul muntelui” -, într-o primă fază a înfruntării zeul Indra fuge de V«tra (Satapatha Brahma¡a, I, 6, 3-77), fiind „bolnav de spaimă” și dorind pace (Marka¡¯ya Pura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semantică, unii filologi au încercat să găsească posibile relații fonetice între cei doi termeni. Astfel, în pofida unor soluții etimologice „clasice”, Adriana Ionescu a propus recent o soluție inedită și foarte interesantă privind controversata origine a cuvintelor românești bală (monstru) și balaur (64, pp. 37-41). Încercând să reconstruiască un prototip indo-european care să poată explica atât fonetic, cât și semantic rom. bală (din care derivă balaur) și alb. ballë („șarpe mare”), cerce tătoarea a propus radicalul indo-european *bhai- („a se teme”). Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
recent o soluție inedită și foarte interesantă privind controversata origine a cuvintelor românești bală (monstru) și balaur (64, pp. 37-41). Încercând să reconstruiască un prototip indo-european care să poată explica atât fonetic, cât și semantic rom. bală (din care derivă balaur) și alb. ballë („șarpe mare”), cerce tătoarea a propus radicalul indo-european *bhai- („a se teme”). Un radical care a dat reflexe în mai multe limbi indo-europene, printre care lit. báime („frică”), bailůs („fricos”), let. baile („frică”), bail’s („fricos”) și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ba- (i.-e. ai > d. rom. a ; cf. 65, p. 316) și a primit probabil un sufix i.-e. -la, care creează substantive sau adjective de tipul ba-la („înfricoșător, care provoacă frică”), de unde apoi bală („fiară înfricoșătoare”) și, ca derivat, balaur(e), cu sufixul autohton -ure, frecvent în numele de plante și animale (66). Revenind la colinda tip Furarea astrelor, constat un fapt semnificativ. Nu numai sfinților le e frică de Iuda, dar chiar și lui Dumnezeu : Dumnezeu s-a spăimântat, Peste
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
somnoroasă. Să ne amintim, de asemenea, de gestul lui Eneea care, pentru a pătrunde în Infern și a-l „îmblânzi” pe Cerber, îi oferă acestuia din urmă un aliment narcotic pe bază de mac (89). În mitul argonauților, Iason răpune balaurul care păzea lâna de aur cu ajutorul unor cuvinte magice și ierburi somnifere primite de la vrăjitoarea Medeea : „După ce-l stropește cu iarbă cu soc adormitor și-i spune de trei ori vorbe aducătoare de somn toropitor, care opresc marea tulburată și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuvinte magice și ierburi somnifere primite de la vrăjitoarea Medeea : „După ce-l stropește cu iarbă cu soc adormitor și-i spune de trei ori vorbe aducătoare de somn toropitor, care opresc marea tulburată și fluviile repezi, un somn ciudat închide ochii balaurului” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul adormirii/amorțirii demonului de către zeu (erou) este sinonim cu cel al „legării” acestuia. Aceste forme de „îmblânzire” a monstrului definesc zeul (eroul) magician, în antiteză cu zeul (eroul) războinic care decapitează monstrul cu sabia sau îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și, așa cum am văzut, înainte de a sfârteca demonii inamici, ca un zeu războinic, el îi „amorțește” și îi „leagă”, ca un zeu magician. Chiar și Sf. Gheorghe, sfânt militar prin exce- lență, apelează la serviciile fecioarei, care îl leagă pe balaur cu brâul său (vezi infra, capitolul „Labirintul. Un monstru arhitecto- nic”, subcapitolul „Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică”). Astfel de exemple de concomitență mai mult sau mai puțin evidentă a atributelor „războinice” și, respectiv, „magice” ale unui zeu (erou) sunt nenumărate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]