5,020 matches
-
mijloacele de expresivitate a muzicii - ritm, tempo, frază muzicală, caracter, intensitate - și mijloacele de expresivitate ale mișcării, prin intermediul ritmicității dezvoltându-se foarte bine coordonarea. Exercițiile cu sprijin la bara de perete „3” sunt preluate din gimnastica ritmică (aparținând în principal baletului clasic) și contribuie în special la formarea ținutei corecte și armonioase, a mișcării estetice, a 47 expresivității, eleganței și virtuozității execuțiilor, având un rol important în dezvoltarea unor forme de manifestare a calităților motrice precum: forță de susținere, forța la
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
corpului să cadă pe piciorul de sprijin, mâna având numai un rol de susținere. În execuția acestor exerciții a fost controlată permanent poziția picioarelor, în pozițiile de bază picioarele trebuind să fie așezate pe toată talpa, cu respectarea poziției din baletul clasic, specifică exercițiului executat; de asemenea, s-a urmărit în permanență respectarea factorilor care determină ținuta și execuția artistică, spatele drept, abdomenul tras, umerii trași în jos și spre înapoi, brațele ușor 3 Băiașu N. Gh. și colab. Gimnastica. București
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Academy, 2001, p. 45-84; 114-121. 75. Ianegic R. Dans gol și plin. București: Institutului cultural român, 2004, p. 120-180. 76. Ionescu Albu A, Leuștean E. Exerciții pentru dezvoltarea mobilității. București: Stadion, 1974, p. 5-49. 77. Iorga A. Pagini din istoria baletului românesc. București: Dacia, 1999, p. 67-112. 78. Isac C. Gimnastica ritmică în școală. Cluj Napoca: Risoprint, 2008, p. 10-36. 79. Ivanin A. G. Căile perfecționării măiestriei sportive. București: Consiliului național pentru educație fizică și sport, 1968, p. 80-93. 80. Jeleascov C. Gimnastica
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
33-37. 137. Roman Gh. Antrenamentul și competiția în sportul de performanță. Cluj Napoca: Napoca Star, 2004. 76 p. 138. Rotariu T., Iluț P. Ancheta sociologică și sondajul de opinii. Iași: Polirom, 2006. 340 p. 139. Sava I. Constantinescu G. Ghid de balet. București: Muzicală, 1987, p. 22-62. 140. Sima I., Cintoiu I. Gimnastica modernă. București: Stadion, 1970, p. 10-92. 141. Sima I., Cintoiu I. ABC - ul săriturilor și piruetelor. București: Stadion, 1971, p. 5-145. 142. Sima I. Gimnastică ritmică - curs de bază
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
O. Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Iași: Universității „Al. I. Cuza”, 1995, p. 56-234. 167. Ungureanu O. D. Metodica dezvoltării mobilității la gimnaști. București: Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1968. 70 p. 168. Urseanu T. și colab. Istoria baletului. București: Muzicală, 1967, p.5- 72. 125 169. Vasile V. Metodica educației muzicale. București: Muzicală, 2004, p. 7-61. 170. Vieru N. Manual de gimnastică sportivă. București: Driada, 1997, p. 5-88, 99-153. 171. Vișan A. Îndrumar de dans. București : ANEFS, 1997
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
de cronicari : o altă tînără, vorbind despre o montare de pe scena Comediei (teatru de stat deci, plin de praf, ne-am Înțeles!) exclamă afolată :” În teatru e prea mult teatru!”. Chiar! De ce n-o fi În teatru mult film, mult balet, multă arhitectură, multă muzică, multă literatură, mult sport, multă politică etc., și s-or Încăpățîna, anacronicii din teatrele care nu-s tari În multimedia, să facă taman teatru, În teatru?!... Dar să trecem la scriitori mai vîrstnici. Gh. Grigurcu face
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ții, concurență! Interesant e că despre personalități reale, despre cazuri importante, nu se organizează vreun concurs de scenarii. Această Elodie Însă a beneficiat pînă acum de poezii, cîntece și, iată, scenarii tv. Așteptăm simfonii, piese de teatru, picturi murale, goblenuri, balete, pixuri inscripționate etc. Și, odată terminată vîlva, s-ar putea organiza concursuri asemănătoare pe teme mult mai ușor dezvoltabile (fiindcă subiecții-s printre noi, sigur În viață!), cum ar fi Enigma lui Cioacă, Enigma lui Adi de Vito, Misterul Elenei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
toate poveștile ei având ca teme cruzimea, ignoranța și exploatarea te sileau să le acorzi o atenție ieșită din comun): odată, pe când avea unsprezece ani și, împotriva voinței lui taică-su, a șters-o pe furiș la o lecție de balet a „artistului“ local (dl Maurice). Bătrânu’ a venit după ea cu o curea și a bătut-o cu ea peste glezne tot drumul până acasă, iar apoi a încuiat-o în debara până seara târziu - cu picioarele legate, ca să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
delicios de bine proporționată, cu Încheieturi mici și brațe frumoase, Își putea permite să poarte cam orice. Picioarele ei superbe, care Îi atrăgeau atât de multă invidie din partea semenelor ei, „erau rezultatul a ani și ani de lecții particulare de balet“, cum spunea ea mereu. Arăta mai degrabă ca o versiune Îmbunătățită a idolului ei - o variantă tânără a lui Jane Birkin 1: avea lungi plete castanii, privirea adâncă și bronzul permanent, care e atât de ușor de menținut tot anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
era la fel de probabil să fie Îmbrăcată Într-o ținută de cocktail din organdi de culoarea cireșelor, creată de Christian Lacroix ori În costumul mulat, dintr-o singură piesă, În care Își făcea exercițiile Pilates (un vestigiu de pe vremea când făcea balet). Colecția ei de rochii pentru ocazii deosebite - creații originale ale caselor Balmain, McQueen, Givenchy - era obiectul unei oarecari invidii În lumea mondenă din New York și era păstrată Într-un dressing de mărimea unui mic apartament. Rochiile Îi erau făcute cadou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
corpuri care-și recapitulau sensul mișcării și al coliziunii. Pozițiile lui Vaughan, felul în care-și ținea brațele pe când o mișca pe soția mea pe banchetă, ridicându-i genunchiul stâng așa încât corpul său să stea în deschiderea coapselor ei, un balet gimnastic celebrând o nouă tehnologie. Mâinile lui explorau dosul coapselor ei într-un ritm lent, ținând-o de fese și, fără să-l atingă, ridicându-i pubisul expus spre gura sa plină de cicatrice. Îi aranja corpul într-o serie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
stârni niște râsete. Mustăciosul mustăci și el puțin. - Și pe cine ziceți că cunoașteți? mă întrebă. - Păi, ăsta unde sunteți voi ce minister e? Cine e șeful vostru? - Generalul Cojocaru, de la Interne... - Ha-ha, am râs eu triumfător, am compus un balet pentru cimpoi și foșnet de codru pentru aniversarea nevestei lui acum doi ani! Dați-mi un telefon, să-l sun. Dacă țineți morțiș să-l trezesc la ora asta și nu-nțelegeți de vorbă bună... Mustăciosul îmi oferi telefonul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
a gurii de scurgere mă lovește ușor, în valuri, și-mi frec curul alb și slăbănog de senzația aia. Acu’ am destul aer, și pula în mână. Ai mei sunt duși la lucru și soră-mea-i la ora de balet. Câteva ore bune n-o să fie nimeni acasă. Mi-o frec până când sunt aproape să-mi dau drumul și apoi mă opresc. Ies la suprafață să mai iau o gură bună de aer. Mă scufund și mă așez pe fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cosmetice și pedichiuri, de baluri de caritate și loje la operă, ștergându-i fața netedă Lady Zdreanță spune: — Și tatăl meu, la rândul lui. Pentru binele lui. — Se... dădea în spectacol, spune ea. Avea o amantă tinerică. Purta fustițe de balet. Nu împărțea profitul liniei sale de producție. Își neglija munca. Așa că - după cei trei doctori - e acolo: Cu toți ceilalți inventatori de geniu. În spatele ușilor închise. Fără telefon. Pentru tot restul vieții. Dinlăuntrul vălului ei de insule private... de curse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
veți întâlni acești îngeri ai plictiselii. Acești îngeri cu pantofii lor cu talpă plată făcuți de mână în Italia. Cu intențiile lor bune și studiile lor de istoria artei și lungile după-amiezi libere, până când le vin copiii de la fotbal sau balet. Îngerițele astea în rochiile lor de vară cu imprimeuri florale, cu părul lor curat prins la spate. Cu zâmbetul pe buze. Zâmbesc. De fiecare dată când le privești pe furiș. Au câte-o vorbă bună pentru fiecare pacient. Câte-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe care-l formau devenea dureros, chinul și dorința nu mai erau de nici un folos. Picioarele nu voiau să se depărteze mai mult de atât și pace. Îngrozitoare umilință, mai ales pentru Luana, care nu pricepea de ce chestia asta cu "baletul" nu-i ieșea deloc. Bârna o punea în cea mai mare dificultate. Dacă pe pământ considera că tot mai realizează câte ceva, la înălțime era complet neajutorată. Nu se temea să meargă pe pârtia îngustă de lemn, dar să "danseze" grațios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în înzestrare. Apăru, apoi, problema mersului pe scenă. Domnișoara Leon n-avea nici cea mai vagă idee despre asta. Îl sună pe fostul profesor de sport din liceu și-i ceru ajutorul. Acesta o puse în legătură cu un prieten, profesor de balet, care, bucuros s-o ajute, organiză ședințe zilnice de mers. După două săptămâni de muncă asiduă, bărbatul simți că firma nu e serioasă și-o lăsă baltă. Luana presimțea eșecul. Hainele, chipurile, gata, nu arătau deloc așa cum ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și alte surprize. Ce căuta ea acolo? Nimic. Venise pur și simplu. Visând totuși la un tren al ei? Câteva perechi dansau. Ascultă o clipă muzica, apoi renunță. Se mulțumea să privească. De când nu mai dansase oare? În copilărie făcuse balet. Și pian. Vreo patru ani. Apoi a trecut la „plastică”. Liceul de artă și... ce se vede. Muncește. În timpul liber citește, ascultă muzică. Se apropia și ea de treizeci și de ani. O vârstă ca oricare alta, la urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
culturală, în 1974, ca și bunele relații cultivate cu directorul general al relațiilor culturale din M.A.E. mexican, ambasadorul Muñoz Ledo, au condus la realizarea unor acțiuni de durată și mare ecou, ca de exemplu: prezența în Mexic a baletului contemporan român care, după ce a participat la festivalul internațional Cervantino din Guanajuato, a făcut un turneu într-o serie de orașe din statele federale mexicane; turneul artiștilor Dan Iordăchescu, Mihaela Martin și Ferdinand Weiss; sprijinirea de către ambasador a Prof. Dr. Doc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care, după cel de-al Doilea Război Mondial, a vizitat oficial republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. În Uniunea Sovietică, a contribuit sau sprijinit colaborarea între academiile de știință, ministerele educației, universități, conservatoare etc., desfășurarea turneelor Teatrului de operă și balet, al Teatrului de comedie sau al Teatrului de revistă, ale unor grupuri artistice, soliști vocali și instrumentali printre care Nicolae Herlea, soliști de muzică ușoară, prezentări de filme românești, inclusiv la festivaluri etc. S-a preocupat în mod constant de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
domeniul audiovizualului, la întruniri ale comisiilor economice mixte. Cunoașterea țării peste hotare a fost unul dintre obiectivele prioritare ale activității sale. Numeroasele expoziții de pictură, sculptură, artă grafică, artizanat, turistice, de prezentare generală a țării, turneele unor soliști de operă, balet, muzică clasică, ansambluri folclorice, participarea la festivaluri și concursuri internaționale, traduceri din literatura română, proiecții de filme, emisiuni la radio și televiziune, conferințe. Toate acestea au contribuit la răspândirea cunoștințelor asupra istoriei și culturii, tradițiilor, creației artistice și științifice, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Pulcheriei o face să eșueze mereu în aceeași greșeală. Scena 7 (Îngerul) (Se aprind luminile. Soarele strălucește puternic, iar cerul din nou usturător de albastru pare iluminat dinăuntru. Pe scenă un personaj nou. Poartă un tutu rozaliu și pantofi de balet. La spate i se zbat și zornăie din când în când, ca niște scuturi, o pereche de aripi cu schelet metalic, anemice și prăfuite. Face o reverență largă...) Eu sunt îngerașul protector al Pulcheriei de când era mititică. Nici nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
literatură, dacă dramatism nu e, nimic nu e. În centrul romanului se află o tânără țărancă, Silvia, soțul ei, Costa, și cei cinci copii ai lor. Duc toți o viață aspră, pe care însă romanciera o înfățișează ca pe un balet plin de grație. Când apare câte un conflict (un copil de-al lor este bătut de copilul altora, un alt copil de-al lor sparge din greșeală, cu praștia, geamul uneia vecine și aceasta face scandal etc.), Silvia îl rezolvă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
moșului și plînge abia auzit. De ce plîngi, îmi rupi inima, așa este viața. Așa-i viața, dar mi se pare că noi suferim foarte mult, prea mult. Deh, i-am învățat engleza, franceza, informatica. Pentru cine i-am crescut? Și balet, și dans modern și tenis și... cîte și mai cîte. Erau copii buni, silitori, serioși și ne iubeau foarte mult. Cei doi stau pe trotuarul îngust și trecătorii nu îndrăznesc să-i salute. Baba Catinca plînge în surdină și moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ucenică. Împăratul Slavei mă ia de mână și mă trece dincolo. Împăratul Slavei mă ține în brațe ca pe o păpușă de lut peste care a suflat duh atâta cât să-și aline singurătățile. Directoarea, fostă balerină în ansamblul de balet al Operei Române, instructor de dans, coregraf, manager. Fund bombat, picioare reliefate, fustă strâmtă, șliț până la portjartier, pantofi decupați, tocuri 20 centimetri, bluză de mătase înflorată, țâțe slobode, sfârcurile ca prunele coapte pătau pânza, zâmbetul larg, buzele îmbietoare, obrajii rumeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]